Telegrafulu Romanu, 1870 (Anul 18, nr. 1-103)
1870-03-26 / nr. 25
mini : joia as Dumineca. — la reniime-1 rațiunea se sar.e n Sabini la espeditura I foiei pe afara ia c. r. poate, cu bani* pata prin «cicsuri francate , adresate cutm espeditura. Pretiun prenumeratiu-1 cei pentru Sabinieate pe anu 7. fl. alear pe o jumetate de anu 3. fl. 50. Pen*tru celelalte parti ele Transilvaniei si pen.. Sabina, in 26 Martin (7 April.) 1870.) in provincie © din Monarchia pennn ana 8 fi. era pe o jumătate de anu 4 îl. v.h. Pentru princ. si tieri străine pe anu _ p6 */, «n. siul T. a. 1 Inseratele se platesca pentru finteia ora cu 7. cr. siculu , pentru a dou’a ora cu 5% cr. si pentru * •a trei'a repetire cu 3/# cr. v. a. Telefraful n «ne de done ori pe •este IVTM 25. AXLIL XVIII. Cu 1 Aprile se deschide premumneratiune noua la ..Telegrafuli Romaniei, pre lângă conditiunile espuse in fruntea foiei. Editura. Alegeri la sinoduri archidiecesanu. Din partea clerului s’au mai alesu : In cerculu VII par. protopresb. Georgiu Tamasiu; in cerculu XX par. protopresb. Alesandru Turdasianu. * NB. Cu ocasiunea publicarei alegeriloru in numerulu 23 s’a stracuratu o erore, care trebuie îndreptată asta: in cerculu XVIII par. prot. Ioana Raliu si in cerculu XV par. protopr. Ioana Papiniora par. adm. protop. Samuilu Cupsia este alesa nu in cerculu XVIII ci in cerculu XVII. Eveneminte politice. In Vien’a s’au petrecutu lucruri însemnate in zilele din urma: Polonii, Slavonii, Triestinii, Gorizianii, Istrianii si bar. Petrino au parasitu senaturu imperiale. Se inttelege de sine ca intemplarea acest’a a produsu o crisa atâtu in senatu câtu si in ministeriulu cislauanu. Se vorbesce, ca ministrulu a cerutu disolverea dieteloru din tierile a caroru deputati a parasitu senatulu. Dara din cele ce ne spunu până acum dinartele vieneze imperatulu nu aprobeza disolverea dieteloru. O parte din deputații senatului imperiale are de cugeta a îndrepta o adresa cela Maj Sea că o contrademustratiune a celoru ce a parasitu senatulu. Evenemintele se urmeza dincolo de Lait’a forte repede. Contele Potocky (polonii) unuia din cei trei miniștrii ce ii dede dema si demissiunea este insarcinata cu formarea unui cabinetu. Va seduca, cabinetulu lui Hasner a espiralu. Contele Potocky negociaza cu contele Spiegel , Rechbauer si Mende Despre Schmerling se zice ca a avutu o audientia mai indelunga la Maj. Sea. Din cele ce vedemu in dinartele române din Pest’almu presupune ca sî aci se pregatesce din partea deputatiloru nationali parasirea dietei. „Albin’a“ in minerii din urma combate unu astufeliu de pasusi cu dreptu cuvento; cu tele ca totu dens’a combatea argumentele nóstre anul tierti despre lipsa de a fi românii representati in dieta, intre alte sî cu prognosticarea ca sî românii din Ungari’a sî Banatu vom parasi diet’a mai târziu. Unele foi federaliste si din oprsesiunea ungurésca se grabescu a vorbi despre influinti’a disolutaria ce voru ave dincoce evenemintele de dincolo de Lait’a. Schimbări se făcu in ministeriulu ung. inse aceste nu stau in legătură cu cris’a de dincolo de Lail’a. Ioni. Camer’a României dureza până la fine a acestei La ministeriulu de justitia a venitu Lahovari in loculu demissiunalului Vioreanu. In ssedintia din 29 Martiu se cetesce si autentica protocolulu siedintiei, trecute. Pressedintele anuncia mai multe petitiuni in curse, care sa trimita comissiunei respective : asemenea sa trimita comissiunei si politiunile presintate de D Ș rakócsy si Dr. Sv. Miletics. Referentulu comitelui sinancialu, C. Széli, reporta ca comitelulu recomenda primirea proiectului de lege despre abrogarea vamei de la drumurile de statu si poduri, presintatu de catva Gr. Simay si alti 72 representanti, estu modo, ca ramele sa se mai sustiena numai până la 30 luniu a. c. Conformii proiectului din cestiune trebuie si pasagiulu respectivu din acoperirile bugetului schimbatu. Urmeza la ordinea dîlei continuarea desbaterei despre proiectulu de concusu a lui Tisza, carele luându cuventuru finale, oice intre altele, ca opusesiunea a respectatu totu de una nu numai in dieta, dara si in organele sele caracterulu si patriotismulu ministrului de comunicatiune. Déca unele foi «au vorbitu in tonu camu aspru despre elu si in unii articuli l’au atacatu, «apoi sa cugete, ca nu trebuie sa fia cineva ministru, spre a fi atacatu, sî ca acést’a si altor’a nunumai lui Micu , s’a intemplatu. Sa cetesca cineva o parte din foile deschisle, cu deosebire cele subvenționate de câtva regiuni, si sa le compare cu cele opositionale, sî se va convinge iodata, care presa intrebuintieza mai multe calumnie de arma ! (rîsu despre tiuitoriu la drept’a ; strigâri: „Ellenor“ ! o voce : „afirmarea acést’a e nerușinata (valimere) !“ turaultu imensu la stâng’a, cine a disa „nerușinata“ ? Representantele respectivu dela drept’a se rădică, striguri zgomotase la stâng’a. Csernatony striga : „Nerușinatele“ , Patay sî Simonyi ceru, ca presiedintele sa provoce la ordine pre respectivulu representante. In modulu est’a decurge desbaterea, la care mai iau parte min. Andrássy, Csernatony sî E. Simonyi. Se pune la votare propunerea lui Tisza sî se respinge cu majoritate absoluta. Pressedintele comunica resultatulu alegerei de ori ; in comissiunea pentru investigarea fondului catolicu s’au alesu :B. Perczel, P. Hoffmann, E. Simonyi, Vucotinovics, M. Horváth, I. Szlavy D. Török, P Mihály si I. Györffi ; in comissiunea pentru fondulu universitatiei : A. Bujanovics, I Kautz, P. Madocsányi, Fr. Wächter, I. Pacsolay I. Ghyczy si I. Szapronczay. Siedinti a se încheie la 2 ore. Mâne la 10 ore se va trene o siedintia secreta. La organizarea judecătorieloru. raés’a In 30 Martiu ministrulu de jr.Iulia a pusu pre ablegatiloru cele dóue aduse a proiectului seu de lege pentru organisarea judecatorieloru, in care se espune loculu tribunaleloru a judecatorieloru sing. salariele oficialiloru, si alte spese. Preste totu s’a propusu pentru Ungari’a si Trani’a 133 tribunale de inst. I, sî 370 judecătorii sing., dintre cari vinu pentru Trani’a 24 curți judec. (tribunale), cu 78 judecătorii singularie, cari suntu urmatorele: 1. Clusiu Iucu judecat, sing. in Ilid— almasiu, Huedinu, Clusia, Mociu si Castogn’a. 2. Turd ’a cu s. s. in Ludusia M., Turd’a si Vintiu super. 3. Aiudulu cu Uior’a, Aiudu, si Blasiu. 4. Abrudulu cu Câmpeni si Abrudu. 5. Alba-Iuli ’a cu Zlatn’a, A Iulia si Geoagiulu inf. 6. Dev’a cu Ili’a, Rapoldo, Dev’a sl Hanidór’a. 7. Hatiegu cu Hatiegu si Puiulu. 8. Oraeti’a cu Orasti’a sî Sebesiu. 9. Sabiiuiu cu Miercurea, Ogn’a, Orlatu, Sabiiu si Nocrichiu. 10. Fagarsiu cu Avrigu, Fagarasiu, Siarcai’a si Zernesci. 11. Brasiovuiu cu Feldiór’a si Brasiova 12. S e p s i - S z. György cu S. Sz. György si Baroltu. 13. Kezdi-Osiorheiu cu Breticn, Covasn’a si K.Osiorheiu, 14. Csik-Szereda cu San - Martinu si Cs. Szereda. 15. G. S a n - M i c 1 a u s i u cu G. S. - Miclaudu si cu Gitreu (Ditró) 16. Regentius, cu Gurghiu si Regeni. 17. Bistriti ’a cu Lechinti’a, Toc’a, si Bistriti’a. 18. Naseudu cu Borgo-Prundu, Monoru si Naseudu. 19. Desiu cu Betlenu , Lapustulu ung, Semisni’a (Semesnye) si Desiu. 20. Gherl a cu Seculu, Gherl’a si Valasulu. 21. M. Osiorheiu cu Bandulu, M. Osiorheiu, Nyarad-Szereda, San-Giorgiu, San-Martinu si Zernolu (Radnoth). 22. Udvarheiu cu Cristuru, Udvarheiu si Etod. 23. S i g h i s i ó r ’a cu Cohalmu, Sighi - siór’a, Cincii mare si Agnit’a. 24. Mediasiu cu Gherlari, Sieic’a mare, Mediasiu, Elisabetopolea sî Balcaciu. Cu privire la statuia oficiala si a speseloru s’a propusu pentru curtile jud. de instantia I :lPressedinte cu salariu de 5000 fl. 2 cu 4000 fl., 5 cu 3000 fl., 56 cu câte 2500 fl., si 70 cu câte 2000 fl. (Dintre acestea categorii de lefi am fi se vina pentru Tranni’a numai 3 cu câte 3000 fl. si unu nnu corespundieloriu cu câte 2500 fl. si 2000 fl ) 1 Vice-pressedinte pentru Pesta cu 3000 fl. Asesori cu 2000, 1500 si 1200 fl. Notari cu 1200 fl. 1000 si 800 fl. Directori la judecatoriele subsidiari cu 1200, 1000 si 900 fl. Oficiali de cancelaria cu 8, 7 si 600 fl. Cancelisti cu 5 si 400 fl. Agenți la cărțile funduali cu 1200, 1000, 800, 700 si 600 fl. Medici si preoți pentru arestanti cu onorarie corespund istorie. Inspectori de prinsori cu 600 si 500 fl. Servitori si adjuncti de judecătoria cu 350, 300 si 240 fl. Inspectori si veghiatori de arestanti cu 350, 300 si 240 fl. Afara de aceea pentru oficialii si servitorii tribunaleloru din Bud’a-Pest’a s’au sistemisatu sî bani de cuartirulera pentru servitorimea intrega deputatu pentru îmbrăcăminte de câte 500 fl. de persona. Pentru fis ca Ia te Ieregesei s’au propusu : Fiscali cu 3000 fl. si 1800 fl., vicefiscali cu 2000, si 1200 fl., si cancelisti cu salariu de 5 si 400 fl. ; pre lângă aceea pentru personalulu din Buda-Pest’a si bani de cuartiru. Diet’a Ungariei. (Continuare ) In ssedinti’a din 28 Marliu a casei representantiloru mai vorbescu contr’a ministrului de comunicatiune, spriginindu propunerea lui Tisz’a, B. Gorosz , St. Patay si Csiky. E. Hollón combate prin o vorbire lunga pre toti ante-vorbitorii opositionali, intreruptu fiindu de repetite ori din partea dreptei, prin aplause. Vicepreșudintele Ga jzaga , carele intr’aceea a luatu presidiulu, deciara, ca pentru astadi nu mai e nici unu oratore anotatu si ca mâne va ave proprietoriulu Tista cuventulu finale. Siedinti’a se incheie la '23 ore.