Telegrafulu Romanu, 1870 (Anul 18, nr. 1-103)

1870-03-26 / nr. 25

mini : joi­a as Dumineca. — la reniim­e-1 rațiunea se sar.e n Sabini la espeditur­a I foiei pe afara ia c. r. poate, cu bani* pat­a prin «cicsuri francate , adresate cutm espeditura. Pretiun­ prenumeratiu-1 cei pentru Sabinieate pe anu 7. fl. a­l­ear pe o ju­metate de anu 3. fl. 50. Pen*­­tru celelalte parti ele Transilvaniei si pen.. Sabina, in 26 Martin (7 April.) 1870.) in provincie­ © din Monarchia pe­nnn ana 8 fi. era pe o jumătate de anu 4 îl. v.h. Pentru princ. si tieri străine pe anu _ p6 */, «n­. si­ul T. a. 1 Inseratele se platesca pentru finteia ora cu 7. cr. siculu , pentru­­ a dou’a ora cu 5% cr. si pentru * •a trei'a repeti­re cu 3­­/# cr. v. a. Telefrafu­l n «ne de done ori pe •este­ IVTM 25. AXLIL XVIII. Cu 1 Aprile se deschide premumne­­ratiune noua la ..Telegrafuli Romaniei, pre lângă con­ditiuni­le espuse in fruntea foiei. Editura. Alegeri la sinoduri archidiecesanu. Din partea clerului s’au mai alesu : In cerculu VII par. protopresb. Georgiu T­a­­masiu; in cerculu XX par. protopresb. Alesandru Turdasianu. * NB. Cu ocasiunea publicarei alegeriloru in numerulu 23 s’a stracuratu o erore, care trebuie îndreptată asta: in cerculu XVIII par. prot. Ioana Raliu si in cerculu XV par. protopr. Ioana Pa­pin­­iora par. adm. protop. Samuilu C­u­p­s­i­a este alesa nu in cerculu XVIII ci in cerculu XVII. Evenem­inte politice. In Vien’a s’au petrecutu lucruri însemnate in zilele din urma: Polonii, Slavonii, Triestinii, Gori­­zianii, Istrianii si bar. Petrino au parasitu senaturu imperiale. Se inttelege de sine ca intemplarea acest’a a produsu o crisa atâtu in senatu câtu si in mini­­steriulu cislau­anu. Se vorbesce, ca ministrulu a cerutu disolverea dieteloru din tierile a caroru de­putati a parasitu senatulu. Dara din cele ce ne spunu până acum dinartele vieneze imperatulu nu aprobeza disolverea dieteloru. O parte din deputații senatului imperiale are de cugeta a în­drepta o adresa cel­a Maj Sea că o contrademu­­stratiune a celoru ce a parasitu senatulu. Evenemintele se urmeza dincolo de Lait’a forte repede. Contele P­o­t­o­c­k­y (polonii) unuia din cei trei miniștrii ce ii dede dem­a si demissiu­­nea este insarcinata cu formarea unui cabinetu. Va se­duca, cabinetulu lui Hasner a espiralu. Con­tele Potocky negociaza cu contele S­p­i­e­g­e­l , Rechbauer si M­e­n­d­e Despre Schmer­ling se zice ca a avutu o audientia mai indelunga la Maj. Sea. Din cele ce vedemu in dinartele române din Pest’a­lmu presupune ca sî aci se pregatesce din partea deputatiloru nationali parasirea dietei. „Al­­bin’a“ in minerii din urma combate unu astufeliu de pasu­si cu dreptu cuvento; cu tele ca totu dens’a combatea argumentele nóstre anul tierti despre lipsa de a fi românii representati in dieta, intre alte sî cu prognosticarea ca sî românii din Ungari’a sî Ba­­natu vom parasi diet’a mai târziu. Unele foi federaliste si din oprsesiunea ungu­­résca se grabescu a vorbi despre influinti’a disolutaria ce voru ave dincoce evenemintele de dincolo de Lait’a. Schimbări se făcu in ministeriulu ung. inse aceste nu stau in legătură cu cris’a de dincolo de Lail’a. Ioni. Camer’a României dureza până la fine a acestei La ministeriulu de justitia a venitu L­a­h­o­­v­a­r­i in loculu demissiunalului V­i­o­r­e­a­n­u. In ssedinti­a din 29 Martiu se cetesce si au­tentica protocolulu siedintiei, trecute. Pressedintele anuncia mai multe petitiuni in curse, care sa tri­­mita comissiunei respective : asemenea sa trimita comissiunei si politiunile presintate de D Ș ra­kó­c­s­y si Dr. Sv. M­i­l­e­t­i­c­s. Referentulu comitelui sinancialu, C. Széli, reporta ca comitelulu recomenda primirea proiectu­lui de lege despre abrogarea vamei de la drumu­rile de statu si poduri, presintatu de catva Gr. S­i­m­a­y si alti 72 representanti, estu modo, ca ramele sa se mai sustiena numai până la 30 luniu a. c. Conformii proiectului din cestiune tre­buie si pasagiulu respectivu din acoperirile bugetu­lui schimbatu. Urmeza la ordinea dîlei continuarea desbaterei des­pre proiectulu de conc­usu a lui Tisza, carele luându cuventuru finale, oice intre altele, ca opusesiunea a res­­pectatu totu de un­a nu numai in dieta, dara si in organele sele caracterulu si patriotismulu ministru­lui de comunicatiune. Déca unele foi «au vorbitu in tonu camu aspru despre elu si in unii articuli l’au atacatu, «apoi sa cugete, ca nu trebuie sa fia cineva ministru, spre a fi atacatu, sî ca acést’a si altor’a nunumai lui M­i­c­u , s’a intemplatu. Sa ce­­tesca cineva o parte din foile deschisle, cu deose­bire cele subvenționate de câtva regiuni, si sa le compare cu cele opositionale, sî se va convinge iodata, care presa intrebuintieza mai multe calumnie de arma ! (rîsu despre tiuitoriu la drept’a ; strigâri: „Ellenor“ ! o voce : „afirmarea acést’a e neruși­nata (valimere) !“ turaultu imensu la stâng’a, cine a disa „nerușinata“ ? Representantele respectivu dela drept’a se ră­dică, striguri zgomotase la stâng’a. C­s­e­r­n­a­­­tony striga : „Nerușinatele“ , Patay sî Simonyi ceru, ca presiedintele sa provoce la ordine pre res­­pectivulu representante. In modulu est’a decurge desbaterea, la care mai iau parte min. Andrássy, Cserna­­tony sî E. Simonyi. Se pune la votare propunerea lui Tisza sî se respinge cu majoritate absoluta. Pressedintele comunica resultatulu alegerei de ori ; in comissiunea pentru investigarea fondului ca­­tolicu s’au alesu :B. Perczel, P. Hoff­mann, E. Simonyi, Vucotinovics, M. Horváth, I. Szlavy D. Török, P Mihály si I. Györffi ; in comissiunea pentru fondulu universitatiei : A. Bujanovics, I Kautz, P. Madocsányi, Fr. Wäch­ter, I. Pacsolay I. Ghyczy si I. Sza­­p­r­o­n­c­z­a­y. Siedinti­ a se încheie la 2 ore. Mâne la 10 ore se va trene o siedintia secreta. La organizarea judecătorieloru. raés’a In 30 Martiu ministrulu de jr.Iu­lia a pusu pre ablegatiloru cele dóue aduse a proiectului seu de lege pentru organisarea judecatorieloru, in care se espune loculu tribunaleloru a judecatorieloru sing. salari­ele oficialilor­u, si alte spese. Preste totu s’a propusu pentru Ungari’a si Trani’a 133 tribunale de inst. I, sî 370 judecătorii sing., dintre cari vinu pentru Trani’a 24 curți ju­dec. (tribunale), cu 78 judecătorii singularie, cari suntu urmatorele: 1. C­l­u­s­i­u I­u­cu judecat, sing. in Ilid— almasiu, Huedinu, Clusia, Mociu si Castogn’a. 2. T­u­r­d ’a cu s. s. in Ludusia M., Turd’a si Vintiu super. 3. A­i­u­d­u­l­u cu­ Uior’a, Aiudu, si Blasiu. 4. Abrudulu cu Câmpeni si Abrudu. 5. A­l­b­­a-I­u­l­i ’a cu Zlatn’a, A­ Iulia si Geoagiulu inf. 6. Dev’a cu Ili’a, Rapoldo, Dev’a sl Ha­­nidór’a. 7. Hatiegu cu Hatiegu si Puiulu. 8. Oraeti’a cu Orasti’a sî Sebesiu. 9. S­a­b­i­i­u­i­u cu Miercurea, Ogn’a, Or­­latu, Sabiiu si Nocrichiu. 10. Fagarsiu cu Avrigu, Fagarasiu, Siarcai’a si Zernesci. 11. B­r­a­s­i­o­v­u­i­u cu Feldiór’a si Brasiova 12. S e p s i - S z. György cu S. Sz. György si Baroltu. 13. Kezdi-Osiorheiu cu Breticn, Covasn’a si K.Osiorheiu, 14. Csik-Szereda cu San - Martinu si Cs. Szereda. 15. G. S a n - M i c 1 a u s i u cu G. S. - Miclaudu si cu Gitreu (Ditró) 16. R­e­g­e­n­t­i­u­s, cu Gurghiu si Regeni. 17. B­i­s­t­r­i­t­i ’a cu Lechinti’a, Toc’a, si Bistriti’a. 18. N­a­s­e­u­d­u cu Borgo-Prundu, Monoru si Naseudu. 19. D­e­s­i­u cu Betlenu , Lapustulu ung, Semisni’a (Semesnye) si Desiu. 20. G­h­e­r­l­­ a cu Seculu, Gherl’a si Valasulu. 21. M. Osiorheiu cu Bandulu, M. Osior­­heiu, Nyarad-Szereda, San-Giorgiu, San-Martinu si Zernolu (Radnoth). 22. Udvarheiu cu Cristuru, Udvarheiu si Etod. 23. S i g h i s i ó r ’a cu Cohalmu, Sighi - siór’a, Cincii mare si Agnit’a. 24. M­e­d­i­a­s­i­u cu Gherlari, Sieic’a mare, Mediasiu, Elisabetopolea sî Balcaciu. Cu privire la statuia oficiala si a speseloru s’a propusu pentru curtile jud. de instantia I :­lPressedinte cu salariu de 5000 fl. 2 cu 4000 fl., 5 cu 3000 fl., 56 cu câte 2500 fl., si 70 cu câte 2000 fl. (Dintre acestea categorii de lefi am fi se vina pentru Tranni’a nu­mai 3 cu câte 3000 fl. si unu nnu corespundieloriu cu câte 2500 fl. si 2000 fl ) 1 Vice-pressedinte pentru Pest­a cu 3000 fl. Asesori cu 2000, 1500 si 1200 fl. Notari cu 1200 fl. 1000 si 800 fl. Directori la judecatoriele subsidiari cu 1200, 1000 si 900 fl. Oficiali de cancelaria cu 8, 7 si 600 fl. Cancelisti cu 5 si 400 fl. Agenți la cărțile funduali cu 1200, 1000, 800, 700 si 600 fl. Medici si preoți pentru arestanti cu onorarie corespund istorie. Inspectori de prinsori cu 600 si 500 fl. Servitori si adjuncti de judecă­toria cu 350, 300 si 240 fl. Inspectori si veghiatori de arestanti cu 350, 300 si 240 fl. Afara de aceea pentru oficialii si servitorii tribunaleloru din Bud’a-Pest’a s’au sistemisatu sî bani de cuartiru­lera pentru servitorimea intrega deputatu pentru îmbrăcăminte de câte 500 fl. de persona. Pentru f­i­s c­a I­a t­e I­e­regesei s’au propusu : Fiscali cu 3000 fl. si 1800 fl., v­i­c­e­f­i­s­­­c­a­l­i cu 2000, si 1200 fl., si cancelisti cu salariu de 5 si 400 fl. ; pre lângă aceea pentru persona­­lulu din Buda-Pest’a si bani de cuartiru. Diet’a Ungariei. (Continuare ) In ssedinti’a din 28 Marliu a casei represen­­tantiloru mai vorbescu contr’a ministrului de comu­­nicatiune, spriginindu propunerea lui Tisz’a, B. G­o­r­o­s­z , St. P­a­t­a­y si C­s­i­k­y. E. Hollón combate prin o vorbire lunga pre toti ante-vorbitorii opositionali, intreruptu fi­­indu de repetite ori din partea dreptei, prin aplause. Vicepreșu­dintele G­a j­z­a­g­a , carele intr’a­­ceea a luatu presidiulu, dec­iara, ca pentru astadi nu mai e nici unu oratore anotatu si ca mâne va ave proprietoriulu Tista cuventulu finale. Siedinti’a se incheie la '­2­3 ore.

Next