Telegrafulu Romanu, 1870 (Anul 18, nr. 1-103)

1870-05-28 / nr. 42

ÜÜ Telegraful« epe de done ori pe «epte- i mana , joi’a s­i Pmninec'e. — Prenume- I rațiunea se face in Sahiiu la espeditur­af % foiei pe afara sa c. r. poate» cu bani * gat­a prin acrișori francate , adresate catra espeditura. P­ret­iul 11 prenumeratiu­ i ^­nei pentru Săbii«« este pe anu 7. fl. v. a. I ear pe o jmnetate de anu 3­ fl. 50. Pen •­­­tru celelalte parti ale Transilvaniei si pen.. Sabiiu, in 28 Main (9 Iunie) 1870; ro provinciele din Monarchia pe unu anu 8 fl. era pe o jumatate de anu 4 fl. v.a. Pentru princ­ ti tieri atraine pe anu 12 pe­n.­­n­. si fl v. a. Inseratele se platescu pentru inteia ora cu 7. cr. sirulii , pentru a dou­a ora cu 5cr. si pentru a treia repetire cu 87. cr. r. a. NTM 42. A.dlU XA III. Revist­a politica. Cu câtu mai tare se apropia din’a de alegere la dietele din Cislastani’a , cu atâtu mai fra­­pantu pasiescu partidele politice un’a catra alta. După ce in cercurile mai ’nalte n’a succesu a afla unu „modus vivendi“ intre cechi si partida nemtiesca, sau credinciósa constitutiunei foste, după cum se mai numesce, apoi cu anevoia este, unde putiem­ nu se inttelegu, a ajunge la o intțelegere mulțimea. Tóte încercările pressedintelui ministriloru, Potocki de a apropia partidele un’a de alt’a a fosta până astadi. se pole­dice, fara nici unu resultatu. De­si i-a succesu a multtumi pre poloni cu pretensiu­­nile lorii — macaru ca se afirma din unele pârti opositionaria, ca si concessiunile făcute poloniloru era si numai pré m­eutte sî departe de ai putea multium­i, — déra nici cea mai mica apropiere nu putu mijloci intre cechii si partid’a nationale nem­­tiésca. Fia care partida politica sta morlesiu lângă pretensiunile sele nationale. Luptele pentru ale­geri la diete decurgu : Fia-care parte se silesce din resputeri de a reusi cu câtti mai multi deputați Partid’a cechica si cea feudala catolica speracia a se intari un a prin alt’a, si a se uni in mijloce spre a ajunge, se intielega, fia-care, scopurile sele Cechii dîcu, ca acésta aliantia va fi temporale, până cându va dura starea de astadi in Cislaitani’a, sus­­tiei­u ca numai siliti facu acest’a. Aici, se dice, a avea si cancelariu­lu imperialu, contele Beast părticică seal ceea ce, déca se adeveresce, apoi o gatatu cu popularitatea sea la nemtii din Austri’a. Desbaterile despre infalibilitatea papei la con­­ciliulu din Rom­a suntu in curgere. In siedinli’a din 28 Maiu s’a desbatutu in privintia acést’a dela 9 ore până la 1 după amedi. Pentru infalibilitate vorbiră Senestrry, Bravand si Ha­ugi, unu romanu (póle Szilagi ? ! Red.); in contra vorbiră. Veret episcopulu din Savinah in staturile unite. Se vorbesce , ca Napoleonii indata după prochia­­m­area dogmei infolibilitatiei papei, ceea ce se va de­cretă in 17 Iuniu a. c. ’si va rechiama trupele sele din statulu papei ; fara pre de alta parte se afirma, ca de­ore ce republicanism din Itali’a facit mina se­­riósa a ocupă statulu papalu, si a pune ressedinti’a in Rom’a, ca sa nu fia espusa pap’a,­­si-aru fi datu Napoleonu consimliementulu seu, ca­­ re­gele Italiei sa ocupe statulu papalu cu trupele sele si in easulu, ca sa erupă vre-o revolutiune aru fi promisa ca de nou va trimite trupe francese spre a ocupă Rom’a sî inca intr'unu mineru mai in­­sem­natu. In Romani­a tota activitatea publica este in­­dreptata asupr’a alegeriloru de deputați la camera. In tóte jurnalele, ce vinu de acolo nu vedemu alt’a, fara numai o lupta a partideloru politice. Dela ma­joritatea camerei, care o va avea un’a sau alta partida, va depinde si direcțiunea politica a statului si remanerea ministeriului actualu sau schimbarea lui. Alegerile s’au si inceputu si preste putieru vomu fi in positia de a cunosce si resultatele. Diet­ a Ungariei. In ssedinti’a din 30 Maiu a casei magna­tiloru se cetesce si autentica mai intâiu protocolulu siedintiei trecute. Pressedintele anuncia după aceea mai multe m­errse, care indata se si transpunu co­­missiunei petitionarie; asemenea se trimitu acelei­ași si petitiunile presintate de deputații K. Sem­­i­v­a­n­y­i, I. Szepasy, E. Szentpály, J. L­u­d­v­i­g­h si M. Táncsics. Deputatulu St. M­a j­l­á­t d­e sibiu, din caus’a unui morbu gravut, a se supune unei cure de scalda; cas’a­i incuviintiéza unu concediu de 4 septemani. Referentulu K. K­a­u­c­z reporteza, ca co­mitetulu financiar­i a desbatutu propunerea ministru­lui de justiția, relativa In spesele causate prin înmulțirea amploia Ufor la tribunalele apelative sî ca a compusu unu proiecții de lege despre creditulu suplementariu aprobându spre aceea. Din partea comitetului centralu reporteza despre­ proiectulu de lege priviloriu la esafendarea canalului Franciscu. Ambele raport’ se voru tipări, celu dintâiu se va transpune sectiuniloru, alu deHe se va pune la ordinea dilei. Referentulu comitetului centralu, Ladislau Szö­­g­y­é­n­y­i relatéza despre proiectulu de lege, prin­vitoriu la construirea drumului de feru Esség=Sissek. Comitetulu primesce proiectul« pre­darea argumin­­teloru produse de comitetulu financiar«. La ordinea difei sta proiectulu de lege, despre clădirea liniei Muncaciu=Strg=Lembergu sî Eperjes= Tarnovu, se cladesca Comitetulu financialu doresce, că sa nu embete linie pre spesele statului, ci numai lini’a Muncaciu=Siry. Comitetulu centralu, a cărui referentu e A. B­u­j­ă­n­o­v­i­c­i , nu apro­­beza dorinti’a sî parerea comitetului financialu, ci recomenda in principiu primirea neschimbata a proiectului de lege, modificatu numai stilistice. I s­e d é­n­y­i conbate , luandu cuventulu, propunerea comitetului centralu sî recomenda mo­dificarea proiectului de lege propusu de comitetulu centralu, asta ca clădirea începută a linieloru din cestiune sa se sisteze si sa se insarcineze mini­­strulu de comunicatiune a începe negotia cfflil H^in concessiune pre calea prescrisa*, contractele ind­e* înde sa le susceina legislativei spre aprobare. La desbaterea cea lunga si vina, c­^se în­cinge in cestiunea acest­a iau parte W­a­h­r­m­a­n , Holian, B. Wodiauer, Cser­n­atony Bujanovics, ministrulu Gorove, K. Ti­sza, Ludvigh, Ivánca, Simonyi si apoi iérasi Holián si Zzecényi. Ca s’a procede la votare sî primesce propune­rea lui Z­s­e­d­él^yi, proiectulu regimului inse su resping In fiectva din 31 Maiu a casei magnatiloru presiede vice pressedintele conte. I. C­z­i­r­á­k­y. Dintre miniștri nu e nici unulu de facia. Mai intâiu se autentica protocolulu siedintiei premerse. Notariulu casei representantiloru, A Buja­­n­o­v­i­c­s, preda proiectulu de lege privailu astadi, despre modificarea legei pentru line’a de Ostu, care indata sa sî trimite comitetului respective Unu anunciu alu pressedintelui ministriloru care impartasiesce casei magnatiloru schimbarea personale in cabinetu se ia spre solintia. Se mai cetesc­ inca unele raporta comisionarie despre proiectele de lege predateloru mai de curendu spre desbatere sî apoi se încheie siedinti’a la­­­ 4­2 ore. In siedinti'a din 31 Maiu a casei deputatiloru se autentica mai intâiu protocolulu siedintiei trecute. Pressedintele anuncia, ca deputatulu dela Pojona, M. L­e­n­a­y si-a depusu mandatuiu, de­ore­ce, denu­mita fiind» de ministru alu financieloru comune, nu mai pote corespunde chiamurei de deputatii. Se ia spre solintia si se ordina alegere noua. Pressedintele anuncia mai multe petitiuni, care se transpunu co­­missiunei de petitiui ; acolo se transpunu si petiti­­unile presentate de deputații L. C­s­e­r­g­h­e, Ödön Szenlczey, L. Kovach, V. Szilágyi, K. T­ó­t­h si Fr. B­e­r­e­c­z. Referentulu comitetului verif­catoriu permanente, P. O­r­d­ő­d­y relateza ca deputații I. Beniczky si N. Szathmáry suntu verificați cu reserv’a terminului de 30 dîlo pentru vre-unu protesiu contr’a alegeriloru. Referentulu Kol. Széki reportéza, ca comi­tetulu financiaru a acceptatu proiectulu de lege des­pre construirea drumului de fera Bataszék=Dom­bő­­vár=Zákány. Din fiegotiatiunile mai prospere cu consortiulu concessiunariloru,­ results, ca acest­a cla­­desce drumulu cu o garanția de interese de 26,450 fl. pentru mila, precându mai ’nainte pretindea 28,350 fl. Raportulu se va tipări si transpune secti­uniloru. La ordinea difei sta continuarea desbaterei ge­nerale susceputa in siedinti’a de ieri, despre proiec­tulu de lege relativu la modificarea legei pentru drumulu de feru de Nordu. I. H­a­r­a­s­s­y desprobaza proiectulu de con­­c­usu ale comitetului centralu, care doresce șter­gerea § 2, ce trateza despre împreunarea drumului de Nordu cu drumulu Gömör. Vorbitoriulu propune unu proiectu de cond­usu, in urm’a carui’a sa remâna . 2, sî inea cu adausulu ca sî line’a laterale Altsohl=Neusohl sa se construe inigraba. D. Irányi intreba, ca suscepul’a regimul« inca in nnnlu trecutu clădirea continuarei drumului de feru de Nordu catva Kaschau=Oderberg in fapta preia Kreumitz sî Ruttek ? In casulu acest’a s’a calcatu legea, de­óre­ce direcțiunea prefipta legalu a fostu preia Neusohl. E. Hollan­dice cu privintia la afacerea din cestiune intre altele ca regizantu a precugetatu sî studiatu trei linie, pre cari e imesibila împreunarea •Mire drumulu de feru de Nordu sî Kasch­au=0(rei­­berg sî resultatulu studieloru e deciderea pentru line’a preia Kremnitz=Ruttek. Interes^" tîerea impune alegerea acestei linie sî din asta^causa s’a simtitu regimulu oblegatu a dispune legislativ’a la modificarea legei primitive. Se încinge in cestiunea acest’a o desbatere viua si lunga sî se primesce in fine proiectulu da lege cu modificatiunea propusa de deputatulu Ma­­docsányi. Urmeza la ordine raportulu comissiunei eco­nomice. Petitiunea tipografiloru Deutsch si Lé­­grády pentru sporirea speseloru de tipariu cu 20 °/6 se aprobeza din partea comissiunei, incatu ea reco­menda casei sporirea cu 10 °/C. Cas’a incuviin­tieza parerea comissiunei economice. Siedinti’a se încheie 3/­ 12 ore. De lângă Somesin 22 Apriliu 1870. Fie­care perioda de tempu ’si are caracteri­­stic’a, care i o atribuie spiritulu, ce predomnesce societatea si ideile, de care se conduce ea. Acést’a caracteristica se insemna cu numirea de „spiritulu tempului“. Astfeliu istori’a ne indreptatiesce in urm’a fapteloru ce s’au petrecutu in evulu mediu, a atri­bui acestei periode de tempu, spiritulu obscuran­tismului, secululu presinte in care traimu alu 19 dela Christosu se numesce in deobsce secululu progresului, alu luminei, spiritulu umanitatiei, etc. Bine am­ fie că toti individii, ce traiescu in atare seculu alu luminei sa fiu petrunsi de unu atare spiritu; durere insa, ca totu mai suntu sî in societatea nostra sî anume in cea nationale ro­mâna individ’, cari nu numai nu contribuie spre lumi­nare, dara suntu departe indereptu cu tempulu, se­­versindu fapte, care nu corespundu tempului modernu. Pre cându tota lumea s’au emancipații astadi la idei mai generale, pre atunci ei promovedia numai scopuri, cari­le stau mai aprópe, adeoa individuale sî confesionale. Ei suntu acei’a, cari pre de o parte predica sî au totudeun’a pre limba fratietatea, buna intielegere sî idei’a de națiune. Ei suntu­ acei’a, cari se crede, sau mai bine dîsu, trâmbitiu in lumea mare, ca in promovarea causei nationale suntu paralisatî de altii, tilri urmarescu, după ci, numai scopuri con­fessionale si

Next