Telegrafulu Romanu, 1870 (Anul 18, nr. 1-103)
1870-10-25 / nr. 85
RTM 85. AXIJLII XVIII Telegramme§e de doua ori pe s eptemana : joia 8 i Duminec’a. — Prenumeratiunea se face in Sahiiu la espeditur’a foiei pe afara la c. r. peste , cu haini sfat’a prin acrisori flancate , adresate catra espeditura. Pretiulu prenumeratigvei pentru Sahiiu este pe anii 7.0. v. a. ear pe o jumetate de anii 3.0. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen.. Sabiiu, in 25 Octombre (6 Noev.) 1870. 1 ru provinciei © din Monarchia pe anu »nu 18 fi. era pe o jumătate de anu 4 fi. v.a. I Pentru princ. ai tieri străine pe «nu 131 / pe % anu. fi fi v. a. j Inseratele se platescu pentru I int ia ora cu 7. cr. sirula , pentru a dou’a ora cu 6 */# cr. si pentru a trei’a repetire cu 3 l a cr. v. a. Invitare la premineratimie pentru protocolulu congresului natiunalu bisericescu alu roînoitiloru de religiunea gr. or. din Transilvania, Banatu si Ungaria tienutu in 1 Octobre si urmatóriele date ale anului 1870. Pretiusu unui esemplariu e l fl. val. anstr. Timpulu prenumeratiunei dura pana la 1 scalanuariu 1871, si colectantii suntu rugati a înainta banii de prenumeratiune pana la soroculu presiptu, caci altcmru nu se vom socoti de bani de prenumeratiune. Direcțiunea tipografiei archidiecesane. Dela Congresn. Siedinli’a a XII (continuare). Presidiulu pune acumula ordinea dalei raportulu comissiunei 1-nne. Babesiu, ca referințele comissiunei esplicându motivele, pentru care comissiunea a aflatu cu cale a propune congresului representatiunea proiectata catra Maj. Sea, si aratendu diferinti’a intre parerea majoritatiei si minoritatiei din comissiune, recomenda proiectulu spre primire de masa pentru desbaterea speciale. Besianu recunoscandu in principiu punctele de manecare ale propunierei comissionale, sî deciierându-se ca elu inca privesce partea ce se refere la modificatiunile făcute pentru fruntari’a militară, aceea o primesce sî elu preste totu ; ier’ in casa 6etiene de partea prina referitoria la modificările făcute pentru provincial, in privint’a acelor’a face urmatórea contrapropunere: „Maiestate c. r. apostolica, prea indurate Dómne Grati’a, cu carea M Vóstra, — v a fi induratu a ierici biseric’a nóstra, nici odata na fostu mai imbucuratóre pentru credinciosu iu derut si popom gr. or. românu din Ungaria sî Tranni’a, că atunci cându Mai, Vóstra la finea anului 18g4 ali binevoitu a împlini domnii’* nóstra cea mai ferbinte prin reinfiiiiarea Vechiei nóstre metropolie din Transilvani’a. 1. Bucuri’a sî mângâierea nóstra a fostu sî mai mere, candu amu vechiulu, ca din ingrjirea parintesca a M. Voice, Metropoli’a nóstra româna in a. 1868 s’a inarticulatu intre legile patriei, sî s’a provediutu cu prea inalta santinuare, prin carea garatându-se autonomia bisericei nóstre, ni s’a datu dreptulu in adunările nóstre b'sericesti a regulă administre sî conduce intre marginile legei independinte tóte afacrile nóstre bisericesci scolare si fundatiunale. 2. Tóte aceste, de o parte ne-au datu destuia dovada despre parintesc’a ingrijire sî intentiunea cea buna a Maj. Vóstre catva noi, iar’ de alta parte ni a oferitu ocasiunea de multu dorita a ne aduna intr’unu congresu nationalu b'sericescu in a. 1868 pentru compunerea unui statutu organicii, care Maj. Vostre in 28 Maiu 1869 V’au induratu pre gratiosu alu sî sanctions. 3. Considerându tote aceste, congresulu preginte coadunatu pentru prim’a óra pre bușea statutului organica sanctionam prin Mat. Vóstra, ca representate adeveratu sî legatu alu clerului sî pupo mini credinciosu din intrég’a metropolia româna de relig. gr. or. se sentesce indeturatu cu supunerea omagiale a si esprime cea mai profunda multiumita sî recunosc intia, cu atât i mai multu, caci aceste suntu tetu atâte fapte epocale in istoria bisericei nóstre. 4. Dara cându ni hiamu indrasnela cu alipire fiiasca a descoperi bocri’a, multiumita sî recunosc inti’a nóstra nemărginită pentru ingrijirea parintesca, sî pentru gati’a Maj. Vóstre, — îndemnați de acesta gratia in polemu refacea temerile nóstre provenite din aceea irapregiurare ca in statutulu nostru org. cu ocasiunea prea înaltei sanctiunări s’au petrecutu unele modificări fara conlucrarea congresului nostru. 5. De sî acele modifcari suntu de o natura din carea nu putemu deduce intentiunea de a se retema interesele bisericei nóstre, — desî credemu ca introducerea unilaterale a modificariloru provine numai de acolo, ca congresulu nostru din 1868 s’a disoivolu de sine înainte de prea inalt’a santionare a stat. org. si âsta lipsea acelu organu, carui’a s'aru fi pututu comunică, modificările intentionate.— desî voimu a presupune, ca acele modificări suntu făcute numai cu intetiunea buna de a se pune câtu mai curendu in lucrare acelu statutu organicu — totuși fiindu-ca acést’a s’a intemplatu unilateral^ fara conlucrarea nóstra, temendu-ne nu cumva acestu casu se prejudece viitoriula — cu supunere omagiale, venimu a roga pre Mat. Vóstra, ca se Ve indurati pre gratiosu a ni asigură sî a ne da garanția ca astfel iu de casuri in viitoriu nu ne voru intim, pinu si ca din acestu casu nu se va formă nece cându unu precedinte prejudeciosu autonomiei bisericei nóstre. 6. In câtu pentru meritulu modificariloru din cessiune deși unele dintre ele strinsu luate, apartiena de afacerile nóstre interne bis., totusi fiindu ca ele nu impedeca propășirea nóstra, suntemu aplicați de asta-data a le priimi reservându-ne dreptulu cu ocasiunea eventualei revisiuni a statut, org. a le luă in mai de aprópe considerare. 7. Ieri pentru viitoriu, de prece acum ne adlamu pre o cale legale sî suntemu fericiți a gustă fruptele sanetóse ale autonomiei nóstre bis., potemu intrelasa a nu roga pre Mai Vóstra c. nu r. ap. ca cea mai profunda umilintia, ca tóte straformarile, ori câtu de mici, neesentiale si grabnice ce s’aru află de lipsa a se face in statutulu nostru org. sa nu se intemple nici odata, fara conlucrarea nóstra, caci albumu tote drepturile nóstre autonome garantate prin Maj. Vóstra, aru deveni iilusorie, aru periclita interesulu si autonomi’a bisericei nóstre, ceea ce n’a pututu fi intentiunea Ma j. Vóstre, — cându Vali induratu a sanctionă acestu statutu organicu. — “ sî o recomenda congresului spre primire. rale, Macelariu propune incherea desbaterei genesi trecerea la desbatere speciale. Dep. Borleanu consenle cu propunerea dep. Besianu, bă inca cere ca si isi desbaterea speciale sa se ia de basa propunerea minoritatiei din comissiune. G. Ioanoviciu cere ca referințele sa spună, care este votulu minoritatiei, că sa Iu cunosema Referintele da in acesta privintia de slucire adaogându, ca in cestionea principale contrapropunerea dep. Besianu esprima votulu din comissiune, pre care minoritateau minoritatiei formalu in acéstu privintia dep. Ioanoviciu sî Moldovanu Măcelăria ruga pre referințele sa spună, ca votulu minoritatiei de care a amintitu de p. Borlea : este obiecții de desbatere generale sau speciale ? si déca este de desbatere speciale, atunci sa se indice desbatere» generale, sî sa se faca votare mai intăiu asupr’a contr’a proiectului depresianu-Presidiulu dîce : bine a observatu referințele ca suntemu intr’o cetate, care amu facut’o noi, dar a mai adauge ca au avutu sî alta influintia a ajută la facerea cetatiei acesteia anume statulu, sî atunci s’a facutu totu de o data o gaura in cetatea nóstra, după principiulu dominatoriu alu stateloru moderne ; care dreptu lu vedemu numai de câtu in legea, cere garniteza metropoli’a, unde se duce ca este autonoma in tóte afacerile, inse intre marginile, ce se atinge de schimburile făcute in statutu din partea regimului, presidiulu analisându-le un’a câte un’a, sî esprima opiniunea sî recomenda, că congresulu se róge pre M I. Lea, prescurtu, sa demande regimului a recede dela modificatiunile făcute. Presidiulu pune acum la votisare contra propunerea dep. Besianu prin sculare si sculându-se pucini pentru ea, acesta propunere nu se primesee. Deci se trece la desbaterea speciale asupr a proiectului comissiunei, se cetesce proiectulu de representatiune din punctu in punctu, care până la punctulu 4 se primesce fara desbatere cu unica observatiune ca in locu de „legea tierei“ sa se duca „legea patriei“. La p. 4 care definesce dreptulu de supraveghere alu statului su deosebesce prin acésta definire de dreptulu absolutu, de tutela, presidiulu face observarea, ca acestu punctu e unu pleonasmu, sî cere a se șterge cu atâtu mai veriosu, câci prin definitiuni de aceste nu ispravimu nimicu. Dep. G. Pop’a, cere a se șterge amentirea ca Majest. Sea este patronulu bis. nóstre, si adaogendu ca canonele bisericei nóstre nu recunosce patronati’a, ceea ce afimându-se din mai multe părți, referentele se invoiesce a șterge. Dep Besianu e de parere ca arui trebui sa dama multiamita Majest. Sele pentru sancționarea statutului org. si in articularea metropoliei, ce aru fi sa se alature că alinea a 3-a la punctulu din cestiune, sî face urmatorea propunere (vedi p. 3 ann contr’a propunerea lui Besianu.) Dep. Babesiu privesce propunerea antevorbitorului că de sine singura flatatóre, carea nu are locu aicea. Dep Măcelăria, este pentru considerarea adaosului propusu de dep. Besianu. Dep. Dr. Mocioni spriginesce pasagiulu din cessiune din proiecta decendu, ca este neaperata trebuintta de elu, in câtu pentru propunerea dep. Besiaiu, crede ca aceea nu se póte respectă la acestu locu, sî este sî de prisosu. Dep. M Romanu crede ca amintirea de moralitatea publica in dreptulu de suprima inspectiune, nu aru si a se face, pentru ca tocmai bis. este carea ingrijesce de moralitatea publica. Dep. Ioanoviciu, din motivulu ca nu e cu cuviintia, că congresulu fatia cu M. S. sa privesca modificatiunile făcute in statilu de propositiune partinesce propunerea dep. Besianu. Dep. Pope’a duce, ca nu e contr’a pasagiului comissiunei, ci crede ca propunerea dep. Besianu inca are locu, fiindu ca odata s’au multiamilit M. Sele, pentru restaurarea Metropoliei, iéra acum’a vomu a multi ami pentru sanctionarea statutului organicu. Dep. Borlea e de părere ca propunerea pentru multiamire póte din cuviintia sa se faca de osebi, caci unde ne plângemu, nu e locul sî multiami. Dep. G. Popa, este de parerea antevorbitorului, căci fara de aceea se afla la inceputulu representatiunei, multiamirea sî fericirea poporului ortodoxu romanu din Ungari’a si Tranni’a espresu. Referințele reflecteza, ca comissiunea au avutu a se ocupa numai de modificările esmisa, facute in statutulu org , sî ca acum’a numai de acestea este vorb’a, iora deputatulu Besianu daca vrea sa vorbesca de multiumita, atunci sa propună alta comissiune speciala, carea sa se ocupe numai cu compunerea adresei de multiumita. Presidiulu pune la votu Punctele urmatore din adresa, se primescu fara combatere până la alu 7-lea, prin carele se da r>