Telegrafulu Romanu, 1870 (Anul 18, nr. 1-103)
1870-11-19 / nr. 92
Telefisfala eie de done ori pe septemana : joi’ai 1 Duminec’a. — Prenume-J rațiunea se face in Sabiiu la espeditura 1 foiei pe afara la c. r. poate, cu banii gata prin acrisori francate , adresate catra egpeditura. Pretium prenumeratiu 1nei pentru Sahiiu eate pe anii 7. fl. v. a. I ear pe o jumatate de anii 3. fl. 50. Penru celelalte parti ale Transilvaniei si pen.. Sabiiu, in 19 Normvre (1 Dec.) 1870. rn provinciale din Monmrechie pe nea «no 8 n. ér» pe o jumătate de anii 4 fl. v.a. Pentru prine, si tieri străine pe anii II . V. «nu. f v. a. Inseratele se platescu pentru intra ora cu 7. cr si rulii , pentru a nou’a ora cu n 1. cr. si pentru a trei’a repetire cu V. cr. v. a. RTM 92. AVULL XVIII. Invitare la preiînmeratiune pentru protocolulu congresului natiunalu bisericescu alu roiti Aniloru de religiunea gr. or. din Transilvania, Banatu si Ungari’a tienutu in 1 Octobre si nrmatóriele dile ale anului 1870. Pretiusu unui esent plarin e 1 fi. val. nnstr. *< Timpulu prenumeratiunei dura până la 1-lea ianuariu 1871, si colectantii suntu rugați a înainta banii de prenumerațiune până la sorocuri presiptu, caci altcuma nu se voru socoti goe bani de prenumeratiune. Direcțiunea tipografiei archidiecesane.ici* Domniloru prenumeranti se apromite după donedieci de prenumeranti câte unu esemplariu gratis. Eveneminte politice. Delegatiunile forroeza astedi centrulu in giurulu cărui se invertescu cestiunile cele mai insemnate politice din imperiulu intregui. Punctulu celu mai esențiale suntu financiere. Recervnti’a pentru ambe pârlile este de 100379, 568 fl. De însemnătate politica mai mare sunt interpelatiunile făcută cancelariului Beust in privinl’a notei lui Gordaroff. Conchiriutu imperiale respunde la densele intre altele ca in situatiunea de falia nu e bine a vorbi de resbelu, pentru ca elu aru pote veni pré usioru candu nu l’aru dori nimenea, dara nu e de părere ca sa se vorbésca multu nici de pace, pentru ca ea se póte intorce in alta parte dela calea jumătate. In delegatiunea unguresca pressedintele Bitta arata ca situatiunea e ameninttatori a si trecere înarmarea imperiului. Despre conflictulu orientalii ni se asigura mereu ca nu va degenera in resbelu, cele ce se petrecu in delegatiuni si corespund intra intre diplomati arata ca cestiunea e inca in cursu si nu e deslegata Dieta Ungariei. (Siedinti’a din 17 Noemv. suplim.) 1. Madarász combate parerea lui Simonyi, ca ordinea regulamentului aru oferi casei si regimului possibilitatea a se pronuntia in afaceri esterne, respective a dă desluciri. (Aplausa la steng’a) I. Györffy face, considerându inpl actibilitatea legei de industria presintate de Gorové, ceea ce s’a recunoscuta din tóte partile, propunerea : Ca s’a se alega o comissiune de 15, care sa compună după întrebarea specialiștiloru o noua lege de industria sî sa o asterna casei. Mai multi deputati făcu observatiuni reprobatóra despre proiectulu de lege relativu la colonisarea dominieloru de statu; altii nu trebu din ce causa ou s’a luatu până acum la desbatere. Ministrulu de financie Kerkopoly respunde ca caus’a interdicrei desbateriloru a fostu proiectulu despre coloniști presintalui de antecesorele seu. Acesta pedeca credea o delatură, împuternicita fiindu a retrage acestu proiectu. P. Térey cetesce raportulu comissiunei economice, care prefige bugetulu casei pentru Noi vre cu 76,700 fl., raportululu se va tipări si ascerne in graba casei spre aprobare. Ministrulu de financie Kerkopolyi respunde dupa aceea la o interpelatiune făcută de őre cându de G. Zsedényi cu privintia la impruf fiululu de 15, care va facatu ministrulu comun« cele mai însemnate departamente ale regimului, (Lorgay) de financie fara de a intreba diet’s. Mi- ministeriulu esterneloru. c .,l* c*^uema' PK~ nistrulu dice intr’altele ca regimulu aru fi fostu si uenu sunonlinalu controlei nóstre ; positiunea carlitu a portă ginge de securitatea statului si a trebuitu prin urmare a anteprinde înarmările necesarie. De órece iise delegatiunile pre tempulu acel’a nu erau convenite si nici nu se puteau convocă, s’a vediutu regimulu necessitatu séu a si procură fara întrebarea parlamentului sumele recerute, séu a periclita securitatea tierei. Regimulu s’a decisu, că responsabilii tierei, pentru cea dintâiu. G. Huszar provoca comissiunea verificatorie a reporta mâne nainte de votizare despre protocolele de alegere transpuse ei, că deputații de nou alesi se pot a volisa. Se trece la ordinea bilei va se duca la dezbaterile despre contractele de comerciu cu Chin’a, Siam si Iapan, se primescu nemodificate. Br. L. Simonyi întreba pro ministrulu de comerciu, ca ingrigitus’a regimulu cu influinti’asea sa fia representatu in tieri esterne prin fiii patriei ? sî capeta ungurii carii se adreseza la consulatele unguresci, scutintia cuviinciósa. K. Ghiczy intreba, din ce causa nu se trada cu contractele tocmai desbatute conformu asului in limba franceza sau anglesa, ci in cea germana ? Ministrulu de comerciu Szlávy respunde lui Simonyi ca regimulu denumesce mai bucurosui unguri pentru consulate si ca si prefere altor’a ; lui Ghyczy i respunde ca testul« originalu e in limb’a chinesesca, traducerea inse in cea anglesesca. Cu aceste se încheie siedinti’a in 1 ora. Siedinti’a prossima mâne la 10 ore. Siedinti’a din 18 Noemvre o deschide pressedintele Somsich la 10 ore. Dintre miniștrii au fostu de facio : Kerkápolyi, Gorové, Szlávy, Eötvös, Bedekovics și Horváth. L. Berzenczey enaréza, ca tocmai vine din Tranzi’a; „cessiune turcésca“ l’a adusu la Pest’a s’ a venitu cu scopu, de a interpelă regimulu în afacerea acest’a. Deorece insa a interpelata ieri dnala Simonyi, voiesce a acepta cu întrebările sele, până ce regimula va respunde la interpelatiunea lui Simonyi. (Ilaritate mare). A. Csernatony: Amu a îndreptă câtva din presiedinte alu ministriloru o interpelatiune. (Sa audimu, sa audimal) Tóta lumea scie, ca aerulu e ingreuiatu faime despre crise ministeriali si schimbări persoanali si ca se vorbesce cu deosebire despre denumirea de diferite personalități de ministru ale esterneloru. Acum’a e a dóu’a era de se petrecu atari crise, fara că perlamentulu, spriginulu unui ministru constitutionalu, sa scie sev’a despre ea. Nainte de acést’a cu dóue luni de dile se afirmă de comuna, tocmai ca si astadi, ca e o crisa ministeriala ; noi, din parlamente, n’amu auditu sî nu audimu nici acum nimica despre ea. Miniștrii, barbarii increderei majoritatiei, se comandéza la postolu acest’a si cel’a, aici si colo, fara ca influinti’a noistra sa-si aiba valorea cuviintcósa. Deorece insa acest’a s’a intemplati de repetite ori deja, tiemu de necesariu a interpelă in caus’a acest’a. Crise ministeriale suntu in state constitutionale numai intr'unu case possibile , adeca cându se schimba majoritatea. Aicea acest’a nu s’a intemplatu sî totusi s’au ivitu crise sî s’au facutu schimbări. Acesta impregiurare e caracteristica pentru referintiele nóstre constitutionale. Unulu dintre maitoriului acestu ministeriu se schimba sub uu sem a cui infinmtia; astă positiunea dini Beust astudie firma, mane dubia sî poimâne iéra mai asecurata, sî noi n’avemu despre tóte aceste nici o cunoscinnta autentica. Tote aceste suntu unu scandalu constitutionalu si că pre viitoriu sa se evite intrebuire dnula pressedinte alu ministriloru : 1. Are regimulu ungurescu cunosciintia despre vre o crisa, care se referesce la administrarea ministeriulul de esterne sî care se aduce legătură cu person a pressedintelui ministriloru uninguresci. 2. Déca d’a, nu-si tiene regimulu de datorinl’a sea constitutional*, a face casei far’ intardiare cunoscute aceste combinatiuni sî schimbări ? Interpelatiunea acésta se va predă pressedintelui ministriloru. La ordinea dîsei e votisarea despre cessiunea ca la cas’a respunsulu ministrului de financie la interpelatiunea lui Zsecenyi spre cunosciintia sau nu. Ministrulu de financie se redica si voiesce a lua cuventulu. Egomolu mare. Strigămi dela stâng’a : nu are cuventu ! După 10 minute se asiédia tumultulu si ministrulu si începe cuventarea care finesce cu : ca densulu doresce, ca cestiunea salevata prin respunsulu la interpelatiunea lui Zsedenyi sa se desbata in deosebi. (Aplause prelungite si vine la drepta). Pressedintele: Voiesce ca sa a luă respunsulu ministrului de financie la interpelatiunea lui Zzedenyi spre cunosciintia sau nu ? Votisarea nominala da urmatoriulu resultatu: Dintre 430 deputați verificați votiseza 245 cu na, 3 cu d’a, presiedintele nu votéza, 181 suntu absenți. Pressedintele. Respunsulu ministrului de financie nu se ia dara numai simplu spre cunosciintia ci se va pune spre o deosebita desbatere la ordinea dîlei. Contractele de comerciu cu Chin’a, Siam si Iapan se primescu definitivu in a trei’a cetire si se voru tramile casei magnatiloru. Siedinti’a prossima dopa 12 óre. Deviata dinarlstica. „Trompet’a Carpatiloru“ revine, in onu arti— culu de fondu asupr’acelui slu „Presei“, reprodusu sî de noi, despre independint’a României. Angustimea spațiului ne constringe a luă numai unele părți din articululu „Trompetei,“ care combate „PYss’a“. Sela data pasajele cele mai însemnate : „Nu intțelegemu cum noi, românii, amu potea sa venimu sa ajutamu, directa seu indirecții, una interesu panslavicu, diametralmente opusu interesului latinu ! Rivniti, domniloru dela „Press’a*, la independenții Crimeei, rivniti la fericirea Basarabiei, desiertata de români spre a se risipi acesti’a pre vaiele Caucasului ? I si in care Basarabia nu este permisii se fia o scala romanesca, nu este permisa se intre o gazeta romanesca, o carte tipărită de rugăciuni romanesca ! Spuneti, in consciintia, mai cunosceti d-vostra ca partea din Basarabi’a, pre care a luat’o cu sabi’a imperatulu Napoleonii sî ne a intors o noue, mai cunosceti d-vóstra ca acésta Basarabia a fostu mai nainte Romania locuita de români ? Negru pecatu comite acela, domniloru dela „Pressa“, care admite una momenta, întruna casa