Telegrafulu Romanu, 1870 (Anul 18, nr. 1-103)

1870-11-19 / nr. 92

Telefisfala eie de done ori pe septe­­mana : joi’a­i 1 Duminec’a. — Prenume-J rațiunea se face in Sabiiu la espeditur­a 1 foiei pe afara la c. r. poate, cu banii gata prin acrisori francate , adresate catra egpeditura. Pretium­ prenum­eratiu­ 1­nei pentru Sahiiu eate pe anii 7. fl. v. a. I ear pe o jumatate de anii 3. fl. 50. Pen­­­­­ru celelalte parti ale Transilvaniei si pen.. Sabiiu, in 19 Normvre (1 Dec.) 1870. rn provinciale din Monmrechie pe nea «no 8 n­. ér» pe o jumătate de anii 4 fl. v.a. Pentru prine, si tieri străine pe anii II . V. «nu. f­ v. a. Inseratele se platescu pentru int­ra ora cu 7. cr si rulii , pentru a nou­’a ora cu n 1. cr. si pentru a trei’a repetire cu V. cr. v. a. RTM 92. AVULL XVIII. Invitare la preiînmeratiune pentru protocolulu congresului natiunalu bisericescu alu ro­iti An­iloru de religiunea gr. or. din Tran­silvani­a, Banatu si Ungari’a tienutu in 1 Octobre si nrmatóriele dile ale anului 1870. Pretiusu unui esent plarin e 1 fi. val. nnstr. *< Timpulu prenumeratiunei dura până la 1-lea ianuariu 1871, si colectantii suntu rugați a înainta banii de prenume­­rațiune până la sorocuri presiptu, caci altcuma nu se voru socoti goe bani de prenumeratiune. Direcțiunea tipografiei archidiecesane.­ici* Domniloru prenumeranti se apro­­mite după donedieci de prenumeranti câte unu esemplariu gratis. E­vene­minte politice. Delegatiunile forroeza astedi centrulu in giu­­rulu cărui se invertescu cestiunile cele mai insem­­­nate politice din imperiulu intregui. Punctulu celu mai esențiale suntu financiere. Recervnti’a pentru ambe pârlile este de 100379, 568 fl. De însemnă­tate politica mai mare sunt interpelatiunile făcută cancelariului Beust in privinl­’a notei lui Gord­aroff. Conch­­iriutu imperiale respunde la densele intre al­tele ca in situatiunea de falia nu e bine a vorbi de resbelu, pentru ca elu aru pote veni pré usioru candu nu l’aru dori nimenea, dara nu e de părere ca sa se vorbésca multu nici de pace, pentru ca ea se póte intorce in alta parte dela calea jumătate. In delegatiunea unguresca pressedintele Bitta arata ca situatiunea e ameninttatori a si t­recere în­armarea imperiului. Despre conflictulu orientalii ni se­ asigura me­reu ca nu va degenera in resbelu, cele ce se petrecu in delegatiuni si corespund intr­a intre diplomati a­­rata ca cestiunea e inca in cursu si nu e deslegata Diet­a Ungariei. (Siedinti’a din 17 Noemv. suplim.) 1. Madarász combate parerea lui Simonyi, ca ordinea regulamentului aru oferi casei si regi­mului possibilitatea a se pronuntia in afaceri es­­terne, respective a dă desluciri. (Aplausa la steng’a) I. G­y­ö­r­f­f­y face, considerându inpl actibili­­tatea legei de industria presintate de Gorové, ceea ce s’a recunoscuta din tóte partile, propunerea : Ca s’a se alega o comissiune de 15, care sa compună după întrebarea specialiștiloru o noua le­ge de industria sî sa o asterna casei. Mai multi deputati făcu observatiuni reproba­­tóra despre proiectulu de lege relativu la coloni­­sarea dominieloru de statu; altii nu trebu din ce causa ou s’a luatu până acum la desbatere. Ministrulu de financie Kerkopoly respunde ca caus’a interdicrei desbateriloru a fostu proiectulu despre coloniști presintalui de antecesorele seu. Acesta pedeca crede­a o delatură, împuternicita fiindu a retrage acestu proiectu. P. T­é­r­e­y cetesce raportulu comissiunei eco­nomice, care prefige bugetulu casei pentru No­­i vre cu 76,700 fl., raportululu se va tipări si as­­cerne in graba casei spre aprobare. Ministrulu de financie Kerkopoly­i res­punde dupa aceea la o interpelatiune făcută de őre cându de G. Zsedényi cu privintia la impru­f fiululu de 15, care va facatu ministrulu comun« cele mai însemnate departamente ale regimului, (Lorgay) de financie fara de a intreba diet’s. Mi- ministeriulu esterneloru. c .,l­* c*^u­e­ma' PK~ nistrulu dice intr’altele ca regimulu aru fi fostu si­ uenu sunonlinalu controlei nóstre ; positiunea car­litu a portă ginge de securitatea statului si a tre­buitu prin urmare a anteprinde înarmările necesarie. De óre­c­e iise delegatiunile pre tempulu acel’a nu erau convenite si nici nu se puteau convocă, s’a vediutu regimulu necessitatu séu a si procură fara întrebarea parlamentului sumele recerute, séu a pe­­riclita securitatea tierei. Regimulu s’a decisu, că responsabilii tierei, pentru cea dintâiu. G. H­u­s­z­a­r provoca comissiunea verifica­­­torie a reporta mâne nainte de votizare despre pro­tocolele de alegere transpuse ei, că deputații de nou alesi se pot a volisa. Se trece la ordinea bilei va se duca la dez­baterile despre contractele de comerciu cu Chin’a, Siam si Iapan, se primescu nemodificate. Br. L. Simonyi întreba pro ministrulu de comerciu, ca ingrigitus’a regimulu cu influinti’a­sea sa fia representatu in tieri esterne prin fiii patriei ? sî capeta ungurii carii se adreseza la con­sulatele unguresci, scutintia cuviinciósa. K. G­h­i­c­z­y intreba, din ce causa nu se trada cu contractele tocmai desbatute conformu asu­lui in limb­a franceza sau anglesa, ci in cea ger­mana ? Ministrulu de comerciu S­z­l­á­v­y respunde lui Simonyi ca regimulu denumesce mai bucurosui unguri pentru consulate si ca si prefere altor’a ; lui Ghyczy i respunde ca testul« originalu e in limb’a chinesesca, traducerea inse in cea angle­­sesca. Cu aceste se încheie siedinti’a in 1 ora. Sie­­dinti’a prossima mâne la 10 ore. Siedinti’a din 18 Noemvre o deschide presse­dintele Somsich la 10 ore. Dintre miniștrii au fostu de facio : Kerká­­polyi, Gorové, Szlávy, Eötvös, Bedekovics și Horváth. L. Berzenczey enaréza, ca tocmai vine din Tranzi’a; „cessiune turcésca“ l’a adusu la Pe­­st’a s’ a venitu cu scopu, de a interpelă regimulu în afacerea acest’a. De­ore­ce insa a interpelata ieri dnala Simonyi, voiesce a acepta cu întrebările sele, până ce regimula va respunde la interpelati­­unea lui Simonyi. (Ilaritate mare). A. Csernatony: Amu a îndreptă câtva din presiedinte alu ministriloru o interpelatiune. (Sa audimu, sa audimal) Tóta lumea scie, ca aerulu e ingreuiatu faime despre crise ministeriali si schimbări perso­­a­nali si ca se vorbesce cu deosebire despre denu­mirea de diferite personalități de ministru ale ester­neloru. Acum’a e a dóu’a era de se petrecu atari crise, fara că perlamentulu, spriginulu unui mini­stru constitutionalu, sa scie sev’a despre ea. Nainte de acést’a cu dóue luni de dile se afirmă de comuna, tocmai ca si astadi, ca e o crisa ministeriala ; noi, din parlamente, n’amu auditu sî nu audimu nici acum nimic­a despre ea. Miniștrii, barbarii increderei majoritatiei, se comandéza la po­stolu acest’a si cel’a, aici si colo, fara ca influinti’a noistra sa-si aiba valorea cuviintcósa. De­ore­ce insa acest’a s’a intemplati de re­­petite ori deja, tiemu de necesariu a interpelă in caus’a acest’a. Crise ministeriale suntu in state constitutionale numai intr'unu case possibile , adeca cându se schimba majoritatea. Aicea acest’a nu s’a intemplatu sî totusi s’au ivitu crise sî s’au facutu schimbări. Acesta impregiurare e caracteristica pentru referintiele nóstre constitutionale. Unulu dintre maitoriului acestu ministeriu se schimba sub uu sem a cui infinm­tia; astă positiunea dini Beust astudi­e firma, mane dubia sî poimâne iéra mai asecurata, sî noi n’avemu despre tóte aceste nici o cunoscin­­nta autentica. Tote aceste suntu unu scandalu con­­stitutionalu si că pre viitoriu sa se evite intrebu­ire dnula pressedinte alu ministriloru : 1. Are regimulu ungurescu cunosciintia despre vre o crisa, care se referesce la administra­rea ministeriulul de esterne sî care se aduce legătură cu person a pressedintelui ministriloru un­in­guresci. 2. Déca d’a, nu-si tiene regimulu de dato­­rinl­’a sea constitutional*, a face casei far’ intardi­­are cunoscute aceste combinatiuni sî schimbări ? Interpela­tiunea acést­a se va predă pressedin­­telui ministriloru. La ordinea dîsei e votisarea despre cessiunea ca la cas’a respunsulu ministrului de financie la interpelatiunea lui Zsecenyi spre cunosciintia sau nu. Ministrulu de financie se redica si voiesce a lua cuventulu. Egomolu mare. Strigămi dela stâng’a : nu are cuventu ! După 10 minute se asiédia tumultulu si mi­nistrulu si începe cuventarea care finesce cu : ca densulu doresce, ca cestiunea salevata prin respun­­sulu la interpelatiunea lui Zsedenyi sa se desbata in deosebi. (Aplause prelungite si vine la drept­a). Pressedintele: Voiesce ca s­a a luă respunsulu ministrului de financie la interpelatiunea lui Zze­­denyi spre cunosciintia sau nu ? Votisarea nominala da urmatoriulu resultatu: Dintre 430 deputați verificați votiseza 245 cu na, 3 cu d’a, presiedintele nu votéza, 181 suntu ab­senți. Pressedintele. Respunsulu ministrului de finan­cie nu se ia dara numai simplu spre cunosciintia ci se va pune spre o deosebita desbatere la or­dinea dîlei. Contractele de comerciu cu Chin’a, Siam si Iapan se primescu definitivu in a trei’a cetire si se voru tramile casei magnatiloru. Siedinti’a prossima dopa 12 óre. Deviata dinarlstica. „Trompet’a Carpatiloru“ revine, in onu arti— culu de fondu asupr’a­celui slu „Presei“, reprodusu sî de noi, despre independint’a României. Angus­­timea spațiului ne constringe a luă numai unele părți din articululu „Trompetei,“ care combate „PYss’a“. Sela data pasajele cele mai însemnate : „Nu intțelegemu cum noi, românii, amu potea sa venimu sa ajutamu, directa seu indirecții, una interesu panslavicu, diametralmente opusu interesu­lui latinu ! Rivniti, domniloru dela „Press’a*, la indepen­denții Crimeei, rivniti la fericirea Basarabiei, de­­siertata de români spre a se risipi acesti’a pre vaiele Caucasului ? I si in care Basarabia nu este permisii se fia o scala romanesca, nu este permisa se intre o gazeta romanesca, o carte tipărită de rugăciuni romanesca ! Spuneti, in consciintia, mai cunosceti d-vostra ca partea din Basarabi’a, pre care a luat’o cu sabi’a imperatulu Napoleonii sî ne a intors­ o noue, mai cunosceti d-vóstra ca acésta Basarabia a fostu mai nainte Romania locuita de români ? Negru pecatu comite acel­a, domniloru dela „Pressa“, care admite una momenta, întruna casa

Next