Telegrafulu Romanu, 1871 (Anul 19, nr. 1-103)
1871-11-21 / nr. 93
Telegrafulu ese de dine ori pre septe,mana, Duminec’a si Joia. — Prenume» rațiunea se face in Sabiiu la espeditur’a foiei pre afara la e. r. poște cu bani gata prin scrisori francate, adresate cattra espeditura. Pretium prenumeratiunei pentru Sabiiu este pre anul fi. v. a. ear pre o sumpetate de anu 3 fl. 50. Pen Sabiiu. in 21 Novembre (3 Dec.) 1871. / tru celelalte parti ale Transilvaniei pentru provinciile din Monarchia pre mm anu 8 fl. Iiera pre o jumetate de anu 4 fl. v. a. Pentru princ. si tieri streine pre anu 12 ', anu 6 fl. ( Inseratele se plattescu pentru intai'a ora cu 7 er. siculu, pentru a dou'aóre eu 6 Vj er. si pentru a trei’a repetire eu 30. > er. v. a. Ks. 93. AftlLU XIX. a Articuli anonimi. III. Cei ce au fostu alergată la Glosin la dieta cu seriositatea barbatiloru de statu au potntu »veni si eu ei națiunea româna din Transilvani’a, i multiamire mare, cându au apăruta proximalu actu imparate sau in urm’u dietei din Clusi», rescriptum, prin carele se «dmitu transilvănenii a lua parte la diet’a din Pest’a. — in rescript se rediu ca votnlu separata alu romniloru e amintiții anume. Ba ei se vede, totu din același rescripto, ci prin participare s’au scutu partasi la aperarea drepturiloru din 1863/4----„Aplacidandu Noi, dice rescr.,representarea Transilvaniei la diel’a acést’a o facemu cu acea espresa de invaratiune, ca prin acest a sustirea in drepții a legiloru emise până acum nu se altereza nici decâtu.“ Dara rescriptulu acest’a continue mai departe al convocarea Transilvaniei la diet’a din Pest’a. Întrebarea se pune din nou ca ce sa faca românii acum? Pre tempulu acesta in lumea din afara nu petrunsese nimica despre cele ce aveau sa se intemple intre Austri’a si Prussi’a. Chiaru cuventulu de tronu, cu care a deschisu atunci Bismarck diet’a prossiu, na dice, ca referintiele cu poterile din afara suntu indestulitóre. Cestionea Schleswig-Ilolsteiniana inseara atatul de copia, incâtu au începută a respandi, pentru nasurile cele fine, parfumulu pravului de pasica. Curtea si muisteriulu din Viena a fosta si a trebuitu sa fia cea dintâiu, de s guru vnse si acei ce stau in fruntea dietei unguresci, cari sa mirese resbelulu si de aceea se sî grabeau din poteri, unii cu concessiunile si altii cu loialitatea, pentru ca viforulu sa nu sosesca sî sa-i afle cu nimic’a in mâna. Nimenea nu se așteptă la catastrof’a dela Königgrätz sî afla cu gelulu celu principale alu magiariloru au pututu sa fia, sa se asigure înainte de victoria, pentru ca dupa acesta cine scie cum aru fi sunatu notele, după cari aru fi trebuiți sa cânte sî ei. Eră prin 10 Aprile, anulu 1866, cându desbaterea adresei se încheiase in casa deputatiloru si atunci numai se scriea din Pestea ca cu câtu se apropie resbelciu crescu sî „sperantiele” deputațiloru , pre la 21 Maiu ai aceluiași anu, cându nu mai erà unu ser.relu resbilulu, se ciocnesca inca diurnalele din Pest’a cu cele din Viena asupr’a estenderei concessiuniloru ce se voru face Ungariei. Insusi Deák dice câtva o deputatiune de alegatori ai sei, ca „viitorinJu patriei nóstre e in mân’a lui Ddieu sî se pre a nu atenua atât’a dela combinatiuni politice câtu dela o norocosa intemplare, totuși trebuie sa lucram cu perseverantia sî diligintia pentru binele patriei nóstre.“ Lupt’a cea energica a Ungariei, cautarea unui radîmu moralu in Ungari’a in decursulu resbelului fitoriu din partea corónei si in fine de solutiunea ce intrase dincolo de Lail’a in urm’a confisiunei constituționale, erau atâti factori cari a imbarbatatu pre magiari la ajungerea dorintteloru loru. Intre impregiurari de aceste si mai vertosu, fiindu ca din partea Transilvaniei, afara de români, BU protesta nimenea, se intrege de sine, ca nu se potea impedeca pasîrea in acțiunea constitutionale, la care se deschisese drumulu deja prin rescripto. întrebarea cea mai de aprópe asta dara pentru noi a fostu, ca acum ce sa facemu Amu scrisu sî noi atunci mai multi articoli de intielesulu, ca intre nfipregiurari cum suntu ale nóstre nu potemu face alta, decâtu sa luamu parte activa la tote ocasiunile ce ni se vru da, unde insa sa lucramn barbatesce pentru aperarea intereseloru nóstre naționali. Acestu tempu era tocma acela pre cându bubele de nópte ’si perduse glasului, punendu pre alții sa lupte pentru passivitate, siedeau in scorburi, caci altfeliu nu ne-amu puté explica aparitiunea unui articula in cestiunea activitatiei româniloru si inca pentru dens’a, tocma pre tempulu acela in „Gaz. Trans.“ Noi voma reproduce din trensula partea cea mai mare ca documenta si argumenta ala lipsei de consecintia ala politiciioru fara de cunostiintia. Articulula este intiulata : „Motivele pentru activitate si in contr’a passivitatiei. „Ne aflamu obligati in consciintia a mai împărtăși en. publica si moteve activisiloru v. dn sin»lu natiunei nóstre, pentru ca de tempuriu sa ne cumpeniim superioritatea opiniuniloru, cându vine vorba de a trece sî Robiconulu. — Ne aflamu in stare ale împărtăși din pena cea mai comperinte in feliulu seu si o facemu cu scopu de ale cunosce de tempuriu favorea solidaritatiei in momentulu relupteloru din respandiele facendeloru ; ele se desfassura asta : „Până acum s’au esprimatu diferite opiniuni in jurnalistic’a româna despre aceea, ca óre sa alega românii ardeleni deputați pentru Pesta si in casulu de alegere sa merga deputații aleși la Pestascu bu, desfassurându deosebite motive pro si contr’a fiescare din punctulu seu de purcedere. „Ce privesce la opiniunea mea eu sum si falia cu stadionu celu nou alu eveneminteloru politice totu pentru politic’a de activitate, voindu a me feri din tote puterile de a nu me convoi eu însumi la aplicarea acelui proverbiu de trista memoria de a tracta si decide allii „de nobis sine nobis, la care ne-amu duce negresitu o politica de negatiune, sau de passivitate. „Este aprópe de mintea omului, ca resultatnln pertracaialoru este obicinuita mai favoritoriu pentru aceia, pre caru atinge, atunci cându suntu si ei multu putieri representati in a bunurile, dietele, pertractaiere, de câtu in casulu contrariu. „Déca privimu la pusetiunea nóstra a româniloru ardeleni in constelatiunea presiuta a trebilurii politice, potemu fi convinși, ca tóte jurisdictiunile tierei, inclusive si romiuipiele sasesci voru alege si trimise deputați la Pesta ; noi intru asta nu-i potemu impedeca, efectuindu-se alegerile in sensulu legiloru după jurisdiction séu municipie, iéra nu după națiuni. Slâudu lucrulu asia, potemu sei a priori, ca resultaluiu negalimei nu va fi altuia din puncta de vedere biu dreptului publicu, de câtu ca 5 deputați români lipsescu séu cu alte cuvinte : municipie ardelene (Fagarasiului, Naseudului sî orasiulu Hatiegu, căci numai in aceste se poe aplică politic’a de negatiune) nu suntu representate in Pesta. Ore pote vomu noi pre temeiulu unui astufeliu de resultatu fâra însemnătate afirma cu eleptu, ca Transilvani’a nu a tramisu deputați la diet a din Pest a ? — Nu, prin urmare ce amu produsu noi prin negatiune ? — Amu produsu dloru aplicarea maximei in contra-ne de a se tracta de nobil sine nobis. Sa nu chiamu, ca in dieta din Sabiiu au lipsitu deputațiiloru națiuni cu regalista loru împreuna, respective a 15 municipie si legile aduse de ea totusi sau sanctiunalu. Esemplu docent. „Apoi privindu lucrulu dintr’unu punctu de vedere pulîritelu mai iiului sa ne punemu întrebarea, pre intieleptu este, ca noi sa remanenta singuri isolali, pre terenulu negatiunei sau passivitatiei — nici macaru sasii cu noi, — intr’unu tempo de o aera noua politic’a, de o intocmire generala a monarciei, cându Domnitorium in insa.si Pro inalt’a sea persona a luatu initiativa reorganisarei interne a monarchiei, falia cu care noi suntemu numai o particula. „Noi românii pre regatul« triontiu (pro»ti’n) in politica lui privitóre la modus ,irocedendi nu lu putemu iuiila, elu este unu statu natiunalu slavu, municipiele si representanti’a regnulm se afla in mânile si dispositiunea natiunei slave, pre cându Ardelulu sta din 4 națiuni, intre carii națiunea româna in diet’a patriei, fia aceea ori cum compusu, nu si nie are nici cum majoritate absoluta de representanti nationali. iern in vi I«—------! —ni cipie suntu acelea, unde românii au majoritatea membriloru comitetului centrale pre lânga sine. „Va sadica, politica negationei absolute pentru români este nepractica, este imposibila, nu are însemnătate in viétia de statu intr’o raesura ca aceea, care se promită efectulu de a nu se pote esecuta reform’o cutare séu cutare, fara ei, ca ce est’a si nu altulu obicinuesce a fi scopulu politicei de negatiune, de passivitate. „Eu sunt convinse, sî esperiati'a ne arata, ca românii pre terenulu politicei de activitate, — conditio sine qua non — solidari, mai mare trecere, vechia sî onore voru asigură matiunei loru la popórele conlocuitóre, decâtu cu poltic’a ne—gatiunei, care com disei, fara de aceea pentru ei este nepractico vora................ „Din totalitatea giurgiuriloru trebuie sa judecâmu, cum aru fi óre mai folositoriu pentru noi, a intră in acțiune impreuna cu celelalte 3 națiuni, cari se ducu, sau isolali de ele a ne aruncă pre terenulu negationei ? De aici purcediendu, amu venitu la convingere, ca noi politica de activitate nici falia cu diet’a de încoronare din Pest’a sa nu o parasimn, si acest’a cu atât’a mai putienu, cu câtu, ca premnallulu rescript!) din 25 Dec. insusi asigura autonomia Transilvaniei, recunoscându espresu validitatea legiloru urmate până aici pentru ea, prin urmare sînceleru din 1863*. ..... La pamfletulu „Federatiimei.“ Unu pamfletistu de professiune,dealtminire fidelii capâuala slugilor in soldulu feudalismului sî ultra— monicinismului, publicații in nr. 114 alu „Federatiunei“ povestesce in unu prmiMu unu seu, datata din Clusin, despre radicarea unei suraulitie de 12,000 fl., in an. 1865, in Clusiu, Magyarula, in cas’dlui M . . . sî întreba ca are confusiunea politica dintre noi nu datezu dela tempulu radicarei acelei sume? Desi întrebarea acest’a nu suna la adres’a nóstra, pentru ca noi nu scimu sa es este aici nici o „clica precucernica*, cum dice pamfletulu, ci numai un’a pre necucernica (cam cum si nici clicele in genere), carea nu are insa de a face nimic’a cu „Telegrafulu Romanu“, totusi fiindu ca voru fi omeni cari inca nu sciu distinge, ne detii— temu la reflessiunea : ca noi cei dela ,,Telegrafulu Romano“ nu scimu nimaic’a despre lucrulu amintita ; cei ce inse, at figura decet, se in tóté târnele, sa ne spună sinone si publicului, déca s’au radicatu vre-o suma si cine o a radicatu ; ba provocămu pre sing la fidele tuturora inmiciloru natiunei române, sa ne deslusiesa si despre cele 40,000 fl. din 1863/4 cari au venitu pre adresa unei escevelenice, noua pre tempulu acel’a, sî póte si de alte 10,000 fl. despre care se vorbea ca se invertira in Mercurea in dîu’u memorabilei conferintie. — Incâtu pentru politica, nu stârnu cu astfeliu de nechiamati de vorba. Sabiiu, 4 Novembre st. v. 1871 (Urmare si fine din nr. 90.) Intr’unu tonu pateticu continua din E. M. : „cându e vorb’a de alegerea protopopului cu pre esamenulu de maturitate simplu falia cu meritele castigate etc. — nu dau nimic’a.“ Mai înainte de toteamu a spune aici ca unu esamenu de maturitate simplu — asta după cum se pare ca lu intieligenlu M — nu exista séu sî déca exista — numai că esc optiune , intre o sula maturi sanli pate ca se va află unulu după cum sî l’a inchipuitu fantasia cea aprinsa de mania a dniei sele. — Gimnasiulu este unu institum unde se propună sî castiga sclvnle universale sî culturii gen«....iuți 1-1«»- -- -Promovarea dintr’o clasa inferioira i«_