Telegrafulu Romanu, 1872 (Anul 20, nr. 1-104)

1872-01-13 / nr. 4

Telegrafu­lu ese de cine ori pre septe­­mana: Duminec’a si­­ Joi’a. — Prenume­­ratiunea se face in Sabiiu la espeditur’a foios pre afara la c. r. poște cu bani gat’a prin scrisori francate, adresate carra espeditura. Pretiusu prenumeratu­mei pen­tru Sabiiu este pre aim­a fl. v. a. ear pre o jumetate de anu 3 fl. 50. Pen­ Sabiiu, in 13/25 ianuariu 1872, f­­ru celelalte patrti ale Transilvanie si pentru l provineiete din Monarchia pre nin anu 8 tt. 1 iara pre o jumetate de anu 4 fl. v. a. Pentru­­ pride­ si tier­ streine pre aim 12 anu 0­1. Inseratele se platesca pentru intui’a ora cu 7 cr. sirulu, pentru a dón’a ore cu­­ 5 Vj cr. si pentru a trei’a repetire cu 3 t cr. v. a. Ma 4. AMI LI’ XX. Evenem­inte politice. Foile pestane se ocupa cu deosebire cu afa­cerea Croației. „Pesti Napló” constateza, ca in Agramu au es­tu deasupr­a elemente de acelea, cari nu voru sa so ia de nici unu compromisu. Aceste elemente suntu grós’a cea desperata a opusetiunei radicale, pentru carea opusetiunea nu e mijlocu, ci scopu. Politici de acesti’a se gasescu in societate in tóle partile, in specie insa in tieri lovite de sórbo­gî scóse din fostulu­l om. Cu ómeni de acesti­a nu poti pacta ; ei devinu totu mai neimpacati, cu câtu concessiunile oferite suntu de natura de a garantă interesele poporului. Contr’a feliului acestui de ele­mente trebuiescu deșteptate simliemintele cele mai bune ale natiunei si falia cu acei, cari asculta nu­mai de Miletici si de Politii, dara nu de mintea sa­­natasa, este numai o cale, trebuie revoltata natiunea, a cărei interese ei le compromitu. Mai la vale face imputare partidei regimului din Croati­a, ca n’a facutu nimica si vaieta ca cu ocasiunea alegeriloru din urma regimulu si partid’a lui au statu indiferindi in fali’a agitatiunii ori cleru­lui inaltu si inferiorii si in fali’a influintiei conste­­latiunei lui Hohenwart. „Napló ® sî promite multu acum dela alegerile fi­— laric, din causa ca acelea vom urmă acum cu to­­tulu intre alte impregiurari. Lantiulu electricu intre Agramu, Vien’a, Prag’a si potesî intre Petersburg!­ este­mptu sî castelele politice zidite in aeru, in­­sielatiunea si fanatismulu nu voru mai apare in vest­­mentulu scopuriloru reali sî realisarile politice. „Hon“ compatimesce, ca rescriptulu reg­­e asia de laconicu scurtu. Croatiioru le place multu a se­geră de supusi loiali si a accentua la tóta ocasiunea credinti’a loru catra trona. Deci déca cuventulu r, in adevera sa baga in sémn in Cro­­ati’a, nu aru fi stricatu nimic’a cându in tulu­r, s’aru fi accentuata sî ca monarculu reserip­doresce bun’a intielegere intre popórele sele. Facia de voi’a­r. chiaru espresa nu aru fi cutezatu domnii croați i personali, a agită astă decisivu contra intiele­­gerei ambeloru partite, aventurierii si demagogii stră­ini nu aru fi aflatu curaguilu a atittă publice contr­a nestiintiei oneste a milióneloru, in dieta n’aru fi lie— nutu vorbim­ asia „de totu fara de taclu“ cu pri­­vintia la cari e inca îndoiala ca nu suntu mai ascu­țite decâtu săbiile si preste totu nu s’aru fi ivitu in Croati’a fenomene asia de triste. Aru fi unu pe­­catu neiertareru a lasă pirlid’a unionista fara sprigina sî ajutoriu moralu, sî a o lasă in manile unei partide care voiesce a rădică manifestulu din Septembre de program’a sea. Unu corespundinte din Pest’a ala­diariului „Wan­derer” ne spune „Fed.” impartasiesce scirea — pre­cum pretinde densule, bine acreditata—ca ministrulu, presiedinte Longay are intentiunea de a încercă tran­­sactiuni cu capii nationalitaliloru­­­celu pucinu — dice coresp. — mi­ se impartesiesce astadi (14. jap.) că fapta autentica, cum ca ministrulu presie­dinte au suleratu insusi in clubdu deachistiloru cestiunea de impacare cu natiunililabile, ba ca in liniamente aru fi si comunicatii acele concessiuni, cari densulu este gata a le face nationalitatilor. Românii din Transilvania aru ave — in inttele­­sulu acestora concessiuni — libertate de­plina in privinti’a tuturoru ces­­tioniloru bisericesci, — statutulu congresului serbescu — dupa ore-si cari modificări aru cascigă sancțiunea , si ca guvernulu ung. s’am­indelpru a infiintiă si a sustiene din vislie­­ri’a statului in osebite tienuturi ale tierei mai multe gimnasie, scóle realis­ ci­vili romanesci sî serbesci. — Ase­menea in tóte acelea locuri, unde românii si ser­bii (dara slovacii ?) facă majoritatea locuitoriloru limb’a loru sa se admita de limba a instructiunei publice, iara la universitatea (proiectata) din Clusiu jumetate dintre profesori aru consiste din români. Totu­ns­ă s’aru urmă cu concessiunile facia de na­­tionalităti si la administratiunea publica, astfeliu apoi se crede ca ele se voru afla îndemnate la o aliantia fraterna cu magiarii, „Capetînosii corifei ai nationalitatilor, — dice coresp, — nu­usioru se voru plecă la impacaciune, daru marea parte a po­­poratiunei natiunali aru acceptă dóra o impacaciune drepta si moderata.“ Mai adauge acela coresp, ca mare parte a tenerimei nemagiare este eschisa din viéti’a publica si ca astfel ia poteri prea însemnate facu neintrebuinttate, pentru ca este la ordinea dilei a iuferă de renegați pre toti cei ce stau in ore care raporturi cu guvernulu. — Déca tote informatiunile arestai coresp, suntu totu atâta de acreditate că si acest’», atunci revelat­iu­n­i­le dsele nu au nici o valore. De altmintrea dinariulu „No­­u’a Presa libera a grăbi indata alta di a desminti impartisurile din „Wanderer“ intempinandu-le estu modu:“ bucurasevoru cu prisosiritia dinariele fede­­ralistice (n. n.) de­varu află scirea pacinu credi­bile impartasita din Pest’a intr’unu dinariu de aici (Vien’a), ca Lonyay aru fi intretienutu negotiatiuni secrete cu capii românilorit asupr­a revisiunei legei de nationalitate, pentru ca românii îmbufnați (bo­sumflați,) retrași in unghiuleliulu passivitatiei sa se îndemne a intră in camera. Inse camer­a Ungariei n’au aveta până acum nici cea mai putina causa de a simți cu durere lips­a deputatiloru români (din­ Transilvani’«) precum nici românii inse­si, cariA cu tóta politic’» loru de passivitate n’au despretiuitu a primi demnități sî oficie dela guvernulu ung. —Nu vremu totuși sa ignoramu, ca revisiunea legei de nationalitate, carea intru adeveru este un’a din cele mai aspre legi de sila limbistica, aru dovedi din partea magiara moderatiune sî intielepciune politico, caci inlaturandu rigórea acestei legi, aru scote spi­­nulu celu periculosu din tendinttele federalistice sî staruintiele de a se form­a unu mare principatu alu Transilvaniei­­ n’are ea se formedia caci este de o mie de ani. Red. Fed.) sî unu voivodalu serbasem“ Asia „Press­a nou’a ® care pretinde a fi „libera” daru nu de prejudetie si de antipatiile, féra noi facia cu aceste observamu, ca n’avemu cunoscintia de ne­­gotiatiuni secrete, dara ca de este intru adeveru intentiune de apropiare, nu capii partitei natiunali voru fi cari sa respingă mân’a fraterna ce li s’aru intii.de. Conditiunile de impacaciune inse, ventilate de aceste ambe dinarte, nu potu fi de ajunsu pen­tru a se luă de base, ea trebue sa fia mai larga, daru astadata ne maarginimu a inregestră aceste sciri caracteristice. Timpulu de a vorbi sî discute va fi atunci, cându impacaciunea se va pune la ordinea bilei. Representatiunea advocatului Dr. Lazaru Petco sî comod că membrii comitetului comitatense din comitetulu comitatense din Cottulu Hunedor­a constituita in 28 Dec. 1871, relativa la unele dispositiuni a art. 42 din 1870 a legei muni­cipale, — alegerea representantiloru comitatensi sî a amploiatiloru administrativo-politici, templata in 1871/2 in comitatulu Hunedorei. Inaltu Ministerin reg. ung. Con­siderându, ca poporului in genere, sî celui românu transilvanenu in specie, nu-i suntu deschise alte cali legali, spre a-si esprime multiumirea ori nemultiumirea, sî preingrigirea fatia cu legile aduse, decâtu in comitetele comitatense, sî prin acestea până la locurile mai inalte, dara sî pre asfa cale intr’o mesura forte restrinsa, intru atâta, incâtu ma­joritatea absoluta a poporului, e de totu desconsi­derata sî eschisa prin legile suslatare, de a potea intre­veni activu in administrarea sî ingrijirea trebi­­loru administrativo-politice ; —• considerându, ca punerea in prac­a a articulului 42 din 1870 a legei municipale, in comitatulu Hunedorei din Transilvani­a, a adusu resultatele cele mai triste si nedrepte fatia cu majoritatea absoluta a poporatiu­­nei ; — considerându, ca membrii comitetului co­mitatense, de nationalitate româna din acestu com­i­­tetu, inca cu ocasiunea publicărei acelui artidu de lege, si­ au esprimatu pre lângă dec­laratiune de a se supune legei eficiosu, in comitetulu comitatense, preingrijirea sî nemultiumirea fatia cu elu . — asia acesti’a cu atâtu mai verlosu se simtu îndreptatili, ba sî obligati din respectulu datorintieloru patrio­tice, a o face acum, după ce cu mare durere sî amaraciune, iau vediutu resultatele urmate după aplicarea-i in prac­a. — Dreptu aceea, falia cu aceea lege, —• contr’a alegeriloru representantiloru contensi, — sî in fine contr’a alegerei sî denumirei amploiatiloru, sî res­pective procedurei urmate cu acea ocasiune, pre bas’a acelei legi, in urm’a insinuarei deja template, si respective finitei organisuri, ne luamu libertate » ne aduce urmarirea R’epresentatiune: A. Cu privire la articululu de lege 42 din 1870 a legei municipale , înainte de aducerea gravamineloru in specialii, nu potemu trece cu vederea acea impregiorare, ca la aducerea a ori-ce lege, e a se trenea contu de interesele materiali sî spirituali a poporatiunei sî locuitoriloru, fara destingere, pentru carea sî pen­tru cari se aduce legea, pentru că astfeliu punen­du-se in prac­a, an pro du on­­n alti c. m îro goncmlo , ț a cărei resultata e prosperarea, înflorirea sî consoli­darea binelui publica, sî privatu , pre cându la din contra nemulltumire, neadihna, sî dauna generale. — Ca inalt­a legislatiune, la aducerea articolului de lege susa mentionata, au fosta petrunsa, sî in­spirata de cele mai nobile sî bune semtieminte, sî așteptata unu resultata de multiumire generale, nu dubitamu : iise de ore-ce puterea-i in prac­a a demustratu sî demustra, cela putienu in comitatulu Huniadórei, resullate forte triste, danióse binelui pubiicu sî privatu, — asia din indemnulu sî obli— gamentulu patriotiioru buni in genere, si in specie, că membrii români din comitetulu comitatense a comitatului Hunedor’a, de nou constituitu, basati si pre esperinti’a propria de totu trista, inca recenta, ne luamu voia a descoperi unele din dispositiunile cuprinse in legea municipala amintita, din cari după modest’a nóstra părere, nu póte resulta, decâtu ne­­mulltumire generale sî in deosebi la majoritatea ab­soluta a poporatiunei din Transilvani’a — carea e de nationalitate româna — si acelea suntu : 1. Introducerea voturiloru virile, — de óre­­ce prin acést’a dreptulu de administrare politica e datu mai eschisi­mente in mân’a si arbitriulu pro­­prietariloru mari ; — 2. Sustienerea dreptului de alegere, numai a acelor’a, cari au fostu indreptatiti la alegerea de deputatu mai de pte urma, si in deosebi a nume­­rósei nobilime, fara de nici o restringere, — fiindu­sî prin acést’a, că sî prin introducerea voturiloru virile eschisa, delaturata mai de totu dela inireve­­nirea activa in administrarea politica, majoritatea absoluta a poporatiunei in genere si in specie cea din Traini’e, adeca poporulu — carele in totalitate formeza poterea adeverata 4.«âtu in respectulu ma­teriale câtu si spirituale in fia-care statu sî cu atâttl mai vertosu in statulu Austro-magiaru. — Deci ecuitatea, fratietatea si egalitatea de dreptu, cum sî târi’a a ori­ ce stata pretindă ca­­ tóte po­pórele fara de stingere, sa se bucure si impartasiasca sî de beneficiele publ­ce ale tierei sî tienutului, pre care­ sa locuescu in asemenea mesura, precum su­porta sî onerile publice, sî de stătu, — fiindu ast­a singurulu raedilocu spre armonia sî e impathia fra­­tiésca intre popórele conlocuítóre, spre asecurarea

Next