Telegrafulu Romanu, 1872 (Anul 20, nr. 1-104)
1872-11-19 / nr. 93
Telegrafiile ese de dóue ori pre septemana: Dumineca si Joi’a. — Prenumeratiunea se face in Sabiiu la espeditura foiei pre afara la c. r. poște cu bani gata prin scrisori francate, adresate catra espeditura: Pretiusu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pre anu 7 fl. v. a. ear pre o jumetate de anu 3 fl. 50. Pen Sabiiu, in 19 Novembre (1 Dec.) 1872, tin celelalte parti ale Transilvaniei s pentru provinciele din Monarchia pre anu anu 8 fl. iara pre o jumetate de anu 4 fl. v. a. Pentru princ. si tieri streine pre anu 12, anu 6 fl. Inseratele se platescu pentru întâi’a ora cu 7 cr. siculu, pentru a dou’a ora cu 3 5 ', cr. si pentru a trei’a repetire cu 3 V, cr. r. a. K2L 93. ANULU ,XX. Dieta Ungariei. In csedinti’a din 23 Novembre a casei deputatiloru se autentica mai intâiu protocolulu si edintiei precedinte. — După aceste lua Korozmics cuventulu pentru de a-si motiva proiectulu seu de resolutiune. Vorbitoriulu declara ca va vorbi după possibilitate obiectivu. Cuvintele vorbite a uneori in parlamentulu ungurescu, cari mai bine aru fi fostu déca nu s’aru fi vorbitu, suntu a se ascrie in lini’a prima caracterului aprigu a natiunei unguresci. Acesta zeu se póte delatura numai prin promovarea, radicarea, si imprasciarea culturei generale. A dou’a causa a passiuniloru nedumeritere face in aceea, ca regulamentulu nu e destulu de precisa. Acestu zeu se póte delatura in graba. Regulamentulu casei cu ofere midilóce destule pentru de a reesi cu aceea, ce voiesce majoritatea casei deputatiloru. Vorbitoriulu a compatimitu de multe ori deja moduli, in care a pasîtu opositiunea in cas’a deputatiloru ; elu spera insa ca si in privinti’a acést’a trebuie voru luă o pornire spre mai bine si ca binele patriei va fi singurulu scopu alu nestiintteloru a tuturoru partiteloru. Korizmics declara mai departe ca nu considera de problem’i sea a enumera tóte defectele regulamentului casei ; acesta va fi tocmai problem s comissiunei alegânde, adeca aflarea acestora defecte si asternerea de propuneri pentru delaturarea Iurii. Vorbitoriulu voiesce a aminti numai despre unu reu principalii. Paragrafii 165 si 128 a regulamentului ofere unu manuariu spre aceea ca deputații potu lua cuventulu după placa, provocandu-se simplu ia impregiurarea ca voiescu a vorbi la regulamentulu afaceriloru. Prin acést’a vorbire fara sfersitu se potu impedeca inse si cele mai salutarie mesuri etc. Korozmics vorbi in fine despre positiunea partiteloru fatia un’a cu alta si observa ca patri’a póte numai perde prin frecările intre partite. La acest’a sa se cugete opositiunea, căci numerulu acelor’a este legiune, cari compteza cu bucuria la aceste frecări. To fme se ruga de casa a omite propunerea sea la pertractare meritoria si a pune acesta pertractare pressedinti’a de Luni. (Aplause vine la drept’a). cas’a La întrebarea pressedintelui votéza aprópe tóta pentru omiterea propunerei la pertractare meritoria. Luat apoi E. Simonyi curentulu pentru de a-si motiva proiectulu de resolutiune. Acest’a tientesce, pentru de a delatura odata suspicionarile, cari resaru in publica si in presi a din intru si afara pre fiacare dî contra regimului prin o cercetare scurta. Vorbitoriulu accentuă ca fórte multe treburi a regimului, concessiuni etc., s’au incheiatu intr’unu randu care nu e nici decâtu aptu de a confirma încrederea comuna si publica. Vorbitoriulu trece apoi la drumulu feratu de Ostu ; presiedintele lu provoca a se trenea de obiectu; in fine după multe alte vorbite spera vorbitoriulu totu binele si recomanda primirea propunerei sele. Punendu-se la votu se respinge omiterea la pertractarea meritoria a propunerei lui Simunyi cu 157 voturi, contr’a 46. Dupa une altele vine la desbatere conventiunea poștale cu Montenegro, care după o pertractare scurta se si primesce cu ce credinti’a se încheia. Siedinti’a din 25 Noemvre a casei deputatilorn O deschide pressedintele Bitta la 10 ore. Toți miniștri erau de facia, cas’a si galeriele erau îndesite. Ad. Lazar interpeleza pre ministrulu de interne ca are de cugetu a regulă politica campestra in Transilvania ? E. Mato 1ay indrepta catra ministrulu de comunicatiune o interpelatiune in afacerea drumului de fera Nord-Ostu. — Comissiunea de 15 ascerne reportulu seu despre proiectele de lege presintate mai ona di de ministru-pressedintele, privi— tóre la cestiunea de aparare. Se tramite sectioniloru. — Ant. Molnár presinta din partea comissiunei petitionarie raportulu acesteia despre petitiunile consienate in a 6-a seria. — Se va pane la ordinea dilei. După primirea in a trei’a cetire a conventiunei poștale cn Montenegro, aru fl sa se incepa desbaterea despre proiectulu de resolutiune a lui Korozmics. P. Hoffmann a fost a prenotata ca vorbitorii prima, insa nu era presinte si de aceea luă cuventuri. K. Tisza. Ela declara ca nu va reflectă la cuventarea motivatori a deputatului Korizmics, deorece are de cugetu a miciiloci din parte si, ca iritatiunea din tempolu din urma sa se asiedie si ca legislative sa-si póta continua lucrările sele ordinarie. Acésta oririre nu o a potulu vorbitoriulu luă decâtu cu ebnegare de sine, de órece Korizm cs a criticatu in vorbirea sea sî tienut’a generale a oposiliunei, ceea ce cu securitate nu e admissiveru, daca cineva voiesce a promova reconciliatiunea. Vorbitoriulu trece apoi la propunerea lui Korizmics sî declara in fine ca se invoiesce cu esmiterea unei comissiuni pentru revisiunea regulamentului afaceriloru, căci regulamentulu are intru adeveri mai multe defecte; propunerea lui Korizmics nu o póte in se primi din dóue cause, adeca din causa ca propunerea are si o parte personale si ca propune si modificarea art. de lege 4: 1848. După părerea lui aru fi mai bine a repasi dela acesta cestiune si a șterge cu totulu passulu respectiva din propunerea lui Korozmics. — După multe alte cifce vorbitoriulu , esperienti’a a documentata ca regulamentulu afaceriloru are in fapta defecte si asta asterne propunerea ca sa se esmita o comissiune, care sa presinte casei o părere despre revisiunea regulamentului. Déca majoritatea n’are in fapta altu scopu, decâtu numai ameliorarea regulamentului, atunci ajunge acesta propunere. In fine provoca vorbitoriulu preconspensei la moderatiune singaduintta. De cum va tienuia acesta nu va află aprociarea din partea majoritatiei, atunci opositiunea va afla destule ocasiuni a alungă gloriosu atacurile contra libertatiei de vorbire (Aplause vine la steng’a.) P. Hoffmann se deciara gal’a sub pressiunea lui K. Tisza a repasi dela cuventu, déca acest’a o voru face si cei’alalti vorbitori pronotati. I. Györffy e din parte si gata a recede dela cuventu, déca Korizmics va retrage partea personale căto si partea privitóre la art. de lege 4: 1848 din propunerea sea. (Mișcare generale, Strigate . .,sa se suspenda siedinti’a pre 5 minute“!) Deputații se rădică de pre scaune, in pausa, ce urmă, se confereza cu zela; miniștrii se retragu cu Korizmics.) După o pausa de una patrariu de ora se redeschide siedinti’a. L. Csernatony róga casa a uită cele produse de elu in 18 c., care au capsatu nemulttumire justa. (Aplause) Ministru-pressedintele ’si esprima după aceste compătimirea asupr’a celora intemplate in 18 c. si ruga cas’a a lasă afara motivarea din propunerea lui Korizmics. (Consemnimentu si aplausu generalu, L. Korizmics se rădică deci sa-si modifea propunerea in intielesulu observatiunei lui Tisza, care apoi după o scurta desbatere se si primesce. „Eshalatiuni miasmatice din balta cea negra a ortodocisiei ultramontane.“ Motto: Cuiu cu cuiu, desî nu togm’a pre togm’a. Sub acestu titlu caracteristica, carele cu totu cuventulu arata ca au esitu din o adeverata balta plina de mocirl’a cea negra a urei si invidiei palide si in suse de veninu se publică in ultr’a-montan'a faia din Pest’a, in „Federatianea* nr. 109—709 unu feliu de respunsu seu galimatia, la articululu meu din Telegr. Rom. nr. 86 intitulata : „Ore ce sa fiu ?“, in care articulu mi permisesemu, sî ea ou totu omulu, a spune anele adeveruri in forma de întrebări modeste, nesciindu nimic a de dreptulu de censura si de poruncela, ce si—’lu aroga „Federatiunea”, respective „Cat. cens.8, principalulu intre cei — sa vorbescu si eu in limba giulu lui Cato modernus ? — •— copiati dela aceeasi fóra, asupr’a scrieriloru române si asupr’a scrieriloru preste totu, si neaducendu-mi aminte, bietu de mine, ca adeverulu de multe ori ti sparge capulu, ba nici de aceea ca afladi in véculu celu luminatu, cum lu numesce ins’a si, nu ortodocs’a, dara ermafrodite’a fara din Pest’a, ne-amuri aflandu inca totu sub ghiarale mafiei ultramontane, tienendu-ne incatusiati sî ferecați cu scalusiu in gura sub censur’a cea iesustica de odinióra noi cei numiți cu predilectiune de „frații” noștri cu „poroposulu ® nume de schismatici. Unu respunsu decâtu care mai nespalatu sî mai gretiosu nu credu sa fi pututu ieși vr’odata chiaru sî din oficin’a cea jesuitica a “Federațiunei“ din Pesta. Sa se ascunda tóte îmbăiaturile prea iscusitului ermafroditu dela acea fóia romate asupr’a Brasioveniloru, pre lângă delicatenele de acum. Aici nu mai cunosce nici unu cumpetu, a ajunsu la Culmea deliriului, la adeverata turbare, incâtu numai de legata e buna si de frimisu la .... autorulu modern de fraseologia, care inca cuteza a se subscrie : „Cat. Cen.® — luându numele acelui mare si classicu barbatu in desteriu, cuteza a-si numera dinariulu intre foile periodice, a caroru devisa este lumina ! Rușine ! de trei ori rușine ! Totu credeamu ca presenlele cele frumóse ce le primi dela Brasioveni pentru debutarea sea asupra-le in espressiunile cele mai estetice d n anulu trecuta, nu vor a fi mai intieleptitu, dara se vede ca ne insie larâmu, căci totu acel’a remâne, nu se schimbă intru nimic’a. Ori locm’aecele presente ale Brasioveniloru lu cătrăniră si mai tare ? Ori dóra s’a aflatu cumva atinsu mai de aprópe prin amentirea in întrebările mele de profesorulu de literatura româna la universitatea din Pesta, care cum se dice e chiaru autorulu acelei blasfemii din fói’a din Pesta ? I s’a vatematu cumva susceptibilitatea, evgeni’a literaria, laudata uneori sî prin dînariele române din Ungari’a ? Póte ca tóte împreuna voru fi contributu la acésta inversiunare anizata a respectivului autoru, dara mai presusu de tóte ermafroditismulu, ultramontanismulu sî iesuitismulu celu papistico-infalibite. Au dóra au socotitu din „Cat. Cen.“ ca lumea asladi sa mai eparia de fantome sau de ex-halatiuni, cum le numesce, miasmatice sî greu mirositóre? S’a trecutul ele se tiena de evolu mediu, sî toti căli mai viséza de atari mucedituri se numera cu dreptu cuventu intre cei scrintiti .... Afla dara, odata pentru totudeuna, ca astadi nu mai instelati lumea cu tertipuri sau tartuferii, nu mai spari nici din pre nimeni ca eshale liniile d-lale, macaru de a-i sberana odaia, cum faci in fetulu celu frumosu, prin care te distingi, ci de o mia de ori in glasuri celu iubito, pre care cu atât’a plăcere si predilectiune la imitezi după modelulu din menageri’actale din nr. 109—709 alu „Federatiunei.“ Si pentru ca sa cunosca onorații cetilori mocirl’a cea miasmatica si infectata de veniri a ermafroditicei „Federatiuni“ voiu reproduce aci unele din espressiunile cele estetice ale lui „Cat. Cen.* Mai intâiu sa amintescu de titlulu celu minunatu celu porta in frunte acelu gauimatiasu plina de aiarituri si scrintituri, in care ortodocsismulu, desi adeveratulu scutu ein natiunalitatiei române, se Lat— socoresco de „ortodochsia“ de câtra „Cal. Cen.* — Ore ce am dice acelu prea invetiatu domnu, déca ne-amo încumetă si noi cești ortodocși ai batjocori