Telegrafulu Romanu, 1873 (Anul 21, nr. 1-104)

1873-07-15 / nr. 57

Telegrafult] ese de cine ori pre septe-» mana, Dumineca si Joia. — Prenume- 1 rațiunea se face in Sabiiu la espeditur’a Joiei pre afara la c. r. poște cu bani t gat’a prin scrisori francate, adresate elitra / espeditura. Pretiusu prenumeratiunei pentru Sabiiu este preaima fl. v. a. ear 1 pre o jumetate de anu 3 fl.50. Pen 1 Sabiiu, in 1527 Iuliu 1873. , tin celelalte parti ale Transilvaniei s pentru provinciele din Monarchia pre umu ana 80. Iiera pre o jumetate de anii 4 fl. v. a. Pentru 1 prunc. si tieri streine pre aim 12 ', anu. si fl. Inseratele se platesca pentru întâi’a Iora cu 7 cr. siculu, pentru a dou’a óra Cu I 6 V. cr. bî pentru a trei’a repetire cu 3 V. cr. V. a. Ar. 57 -RATLU XXI. Preacinstitilora Părinți Protopopi si Administrat. protopopesci a Cinstitei preotind, si poporului credincioșii din Archidicces a nóstra româna gr. resariténa a Ardeiului Prea veneratulu consistoriu metropolitanii prin harlhi’a sea dto Sabiiu 10 Iuliu a. c. Nr. 8 con9. mitrop. plen. din 1873, aduce la cunoscinnt’a consistoriului nostru an hidiecesano, ca spre întregirea scaunului metropolitanii ala metropoliei nóstre române gr. res. din Sabiiu devenitu vacantu prin repausarea marelui sî nemuritoriului nostru Archiepiscopu si Metropolis Andreiu Baronu de S iagona a conchismata in puterea anului 150 din Statutulu organicu Congresulu nationalu bisericescu electoralu pre 26 Augustu a. c. calindariulu nostru la Sabiiu, in care di dopa convocarea Sântului Dudu se va deschide ; — totu odata provoca prea veneratu acela’si pre acestu consistoriu archidiecesanu, a face cele de lipsa pentru alegerea deputatiloru clericali 90 civili in Archidieces’a nóstra la congresulu nationalu bisericescu electoralu. Congresulu acest’a prentru alegerea de Metrolitu su Archiepiscopu se compune după §lulu 155 din Statutulu org., din 120 de deputați, la cari archidieces’a concura cu jumetate, féra cele-lalte eparhhii laolalta cu ceea-lalta jumatate din numerulu presiplu, prin urmare pentru numerulu presinte alu eparchieloru, archidieces’a concura cu 60$ fora eparchi’a Aradului sî a Caransebesiului cu câte 30 deputati, aleși dupa modalitatea prescrisa in clulu 148. De sine intielegendu-se, ca archidecesanii la acestu casu in fia-care cercu de alegere, alegu cate doi deputati, si ca deca mandatulu depubtiloru pentru congresulu mai dinainte deja alesi, inca n’a espiratu, numai pentru numerulu ce mai lipsesce, se făcu alegeri noue. Deci pre bas’a acestora prescrise din Stat. org. s- a susu lăudatei hartiii a prea veneratului consstoriu metropolitanu, — consistoriulu nostru archidiecesanu in siediotia sea de a studi din privintia, ca mandatulu deputatiloru pentru congresulu naționalii bisericescu din an. 1870 încă n’a espiratu, a otaritu escrierea de alegeri in mehidieces’a nóstra : a) a celoru 30 de deputati ad hoc, adeca 10 preoți si 20 mireni; b) a deputatiloru din acele cercuri, cari au devenitu deli anulu 1870 incóce vacante. In privinl’a esecutarei acestoru alegeri se dispunu urmatórele: I. Cele diece cercuri pentru alegerea celoru diece deputati clericali romanu totu acelea, cari s’au renduitu pentru alegerea deputatiloru clericali la congresulu din 1870 prin circulariulu cons. din 22 Iuliu 1870. Nr. 620. Asemenea si comisarii consist. se denumescu totu cei din an. 1870, cu acea mica schimbare, ca in cerculu ala IV. se renduiesce de comisariu consist, in locuia Par. Archimandritii el Vicariu Peppescu Nicolau Popea. Par. Asessoru consist. Zaharia Boia. II. Cele doue dieci de cercuri pentru alegerea deputatiloru mireni, respective pentru scrutiniulu alegeriloru făcute in sinodele parochiali a deputatiloru mireni, precum sî comisarii mireni, remani de asemenea totu după cum a sostui la anulu 1870 (a se vedea circulariulu consist, din 22 Iuliu 1870 nr. 620, pre lângă urmatórele schimbări, sî anume: ce) VII-lea cerca se muta la cererea comuna din Boianu la Bahnea. ß) Pentru cerculu ala X. se denumesee de comisariu consist. dlu jude proces. Simeonu Trifu. g) lu cereala ala XIX. mireanu se denumesce comisariu consist. dlu Dr. Avramu Tincu, advocatu, III. In privinti’a alegerei deputatiloru mireni se renduiesca urmatórele : 1. In dîu’a de 29 Iuliu a. c. cui. nostru, carea este Dumineca a 9 după Rusalii sa se publice in tóte bisericile nóstre tienerea sinadeloru parochiali pentru alegerea deputatiloru mireni. 2. Dumineca urmatóre, 5 Augusto a. c. se prefige de dîua alegerei deputatiloru mireni in sinodele parochiali, — adeca in Duminec’a acest’a sa se adune sinodele parochiali, cari se constituescu in inttelesului lui 91 puncte, din Stat. org. si sa alega câte unu deputate, avendu a se observă la acesta alegere punctele f) si g) din acestu §fu. 3. Actulu alegere 1, dimpreună cu protocolulu de alegere sa le trimita negresitu prediu’a de 12 Augustu a. c. cal. nostru prin doi barbati de încredere la locuia scrutiniului ou cercului respectivui, unde se va vedea din scrutiniu, ca cine a întrunită majoritatea voturiloru, acela va fi deputatu la congresulu electoralu, si are a fi provediutu cu plenipotentia subscrisa de comisariolu consistorialii, de doi barbati de încredere sî de notariulu scrutiniului. IV. Diu’a alegerei deputatiloru cleri cali se prefige pre 3 Augustu a. c. cal. nostru, sî anume : toti preoții din cerculu respectivu se conduna la loculu designatu, sî sub presiedinti’a comisariului consistoriale, alegendu-si doi dintre confrați ca barbati de încredere, si unu notariu, numaidecâtu purcedu la alegere prin votare publica, sau la cererea unei tertialitati a preotimei, prin votare secreta. Acel’a care a intrunitu majoritatea voturiloru se proclama de deputatu, se prevede cu credentionalulu subscrisa de comisariu, barbatii de încredere sî notariu, féra despre actulu alegerei se compune unu protocolu, sî subscrisu de acum muniții se așterne consistoriului. (§fu 91, punct. d. s. f.). V. In privinti’a alegeriloru de deputat in cercurile devenite vacante, — sî anume in cereala alu X-lea Hondolu, alu Xll-lea Eliopatacu, sî alu XV-lea Hatiegu, se rendoiesce , cu alegerea deputatiloru mireni in aceste cercuri, devenite vacante, celu dintâiu prin neinfatistarea si neverificarea deputatului alesu in an. 1870, (§. 8. al. 2 Regulamentulu afaceriloru interne pentru congresu), celu alu XII si XV, prin repausarea deputatiloru loru — sa se efeptuiesca iata la terminele susu indicate, adeca in 5 si 12 Aug. 8. c. după normele amintite mai in susu la alegerile deputatiloru mireni ad hoc, — si adeca sinodele parochiali din acum numitele 3 cercuri voru alege mai intâiu câte unu deputatu pentru congresulu ordinariu din 1870 1 Oetomvre, pana la an. 1873 30 Septembre, sî apoi altu deputatu pentru congresulu electoralu. Comisarii consistoriali clericali sîmireni, au a se afla nesmintitu in dîlele susu prefipte la locurile de scrutiniu, sî a raportu consistoriului archidiecesanu neamenatu despre resultatu cu substernerea protocolului. Cu acésta ocasiune nu pole consistoriulu archidiecesanu a nu recomanda poporului nostru credinciosu, că sa se silesca după potintia a contribui atâtu dela sine, câtu sî din ladile bisericiloru nóstre denabiulu sen, spre acoperirea chieltueleloru deputatiloru noștri congresuali, cari deputați de altmintrea pana acum, cunoscendu greutățile cele mari împreunate cu facerea de colecte, — spre laud’a d—loru fia dîsu — la indemnulu consistoriului archidiecesanu, parte au resignalu de totu, parte au lasatu câte unu cuanta din competinti’a d-loru in folosulu fondului sinodului archidiecesanu, carele sub acestu nume se administréza dupa cum Vi s’a amintitu sî io circulariulu consist, din 18 ianuariu a. c. Nr. 68. In Epitropi’a nóstra archidiecesana cu cea mai mare conseientiositate, sî e depasu in cass’a de păstrare spre fruptificare. — Colectele ce se voru aduna spre acestu scopu, si se asterna incóce prin pp. protopopi cela multa până in 25 Augusta a. c. In fine crede acestu consistoriu archidiecesanu a nu fi de prisosii a trage atențiunea pp. protopopi, a preotimei si a întregului nostru poporu credinciosu asupr’a insemnatatiei celei mari a acestoru alegeri, cari termfu de natur’a sceea a face epoca in victi’a nóstra constituționala, — si a Ve recomandă, cu cu fire’a lui Doicu si cu intielegere ,fratiésca sa Ve portoti la alegeri ; ca sa paditi strinsu termnele puse pentru efeptuirea loru, sa cetiti sî procetiti cu óta atentiunea fii 148 sî 91 din Statutul« nostru organica, care prescrie modalitatea alegeriloru, sî sa observați acelea prescrise cu tóta scumpetatea, ca nu cumva din nepadirea loru sa se intemple nimicirea alegeriloru făcute, sî astfel cu unulu séu altu cercu electoralu sa remana nerepresedtatu la actulu celu mare de alegerea Metropolitan, care este totu odata sî Archiepiscopulu nostru, adeca episcopului parohiei nóstre ardelene veduvite. Sabiiu, din siedintia consistoriului plenariu srchidiecesanu, tienula in 12 Iuliu 1873. Vicariulu archiepiscopescu Xicolan Pope&amp. Archimandritu t Escelenti’a Sea Archiepiscopulu si Archropolitalu Andreiu Baronu de Siagan ’a. Asta dara se intempla, totu—si se intempla aceea de ce de multu ne temeamu. Catastrofa cea infricosiata totusi ne ajunse. Escelenti’avea pre demnule, pre scumpulu si pre iubitulu nostru părinte sufletescu, Archiepiscopulu si Metropolitan nostru Andreiu Baronu de Sagun ’ a nu mai este intre cei vii ! Pare ca o noua calamitate se porni asupra nóstra luceferii De unu tempu incóce barbarii cei mai mari, micului nostru prisonlu nationalu, se slingu unulu după altulu. Pare ca cup’a de amărăciune inca totu nu se umplu de totu séu ca vre-unu blastemu vecinicu sape asupr a nóstra, ca sa ne tiena legați sî sa nu ne lase nici decam a ne asepta si a ajunge si noi la tient’a si destinatiunea nóstra, curmă Credearau ca mórtea, crud’a morte ’si va mai seceri siulu, celu potienu pre unu tempu, dara nu nu ea secera mereu, fara crutiare, si acum iéla 1 ca si pre celu dintâiu fiiu alu natiunei, pre marele Archiereu Andrei si, inca ’lu sterse din cartea vieliei ! rere o mare nenorocire acést’a pentru noi ; o desfasielare si petronchetóre până la inima; o dauna nereparabila sî universala , pentru biserica, națiune, patria si tronu. Ce va face biseric’a, ce va face natiunea fata de acestu Solomu fiu româniloru ? Creatiunile lui suntu inca tinere, plapande — cine le va mai uda, cultivă sî apera ? Momentele suntu grave, vjeliile tempului ingrozitóre Nai’a bisericei si a natiunei — cine ne va mai scuti ? ceru unubratiu tare sî poternicu — cine ’Iu va da ? Dă, mórtea archipastoriului nostru, trebuie socotita ca mórtea unui barbatu estraordinariu, precum si viéti’a lui a fostu estraordinario , cu mórtea unui barbatu mare, mare in tóte si cu deosebire in aceea, ce face pre unu pastoriu bunu sa-si puna sufletulu pentru oile sele, —iu acees, ce face pre carmaciulu celu bunu, sa-si conducă nuia prin stâncile cele mai periculose ia iimanulu celu do-