Telegrafulu Romanu, 1874 (Anul 22, nr. 1-103)
1874-01-13 / nr. 4
Teleprunulu ese de dóue ori pre septemarn: Ptiminec’a si Joi a. — Prenumerațiunea se face in Sabiiu la espeditur’a .oiei, pre afara la c. r. poște cu baui jat’a prin scrisori francate, «dresate catra espeditura. Pretiusu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pre anu 7 fl. v. a. ear pre o jumetate de anu 3 fl. 50. Pen Nr. 4. VMM XXI. Sabiiu, la 13]25 Ianuarie 1874. tin celelalte parti ale Transilvaniei sî pentru provinciole din Monarhhia pre anu anu 8 fl.ier.i pre o jumetate de anu 4 fl. v. a. Pentru princ. si tieri streine pre anu 12 anu 6 fl. Inseratele se platescu pentru intai'a ora mi 7 cr. sirulu, pentru a doiua ora cu 5 '/, cr. si pentru a trei’a repetire cu 3'/, cr. g. a. Roganin pre acei p. t. domni cari voiescu sa aiba fői a nóstra a grăbi cu prenumeratiunea ca sa ne seimn orienta cu tipăritul« esemplarieloru. Vineri in 11 Ianuariu a sositu Precantia Sea P. loanu Popasu Episcopulu Caransebesiului in midiloculu nostru. Astadi se seversiesce de catra Esel. Sea presantitulu Archieppu si metropolitu Procopiu Ivacicovieiu si Presanti’a Sea Episcopolu loanu Popasu hirotonirea P. Sironu Coranu alesu Episcopu pentru diecesa Aradului intru Arhiereu. Comissiunea de 21. Barbatii de statu ai Ungariei, cari au staruitu si realisatu propacaciunea cu Austria, indata ce ei au venitu la potere si au condusa destinele Ungariei, au întreprinsa in buna sperantia organisarea fundamentala a regatului pro intregulu terenu palu vietiei mistre publice. Au creatu o multime de derogatorie publice cu multa chheltuiala si cu puliena prudentia de statu. Constelatiunea publica si anii cei buni la inceputu multu ii-au favorisatu si asia ei capetara si mai mare pofta de a merge mai departe pre calea inceputa. Sau infiintiatu in drept’a si in stang’a o mulțime de intreprinderi publice din partea statului fara de a cugetă câtu de putieru la viitoriu, care póte sa aduca asupr’a tierei siani mediocri, ba chiaru si rei cându isvórele veniteloru publice deși nu voru secă de totu dara nu voru fi atâtu de abundante ca din acele sa se pata acoperi tóte spesele statului. S’a intemplatu ceea ce nici in minte nu le-a veditu barbatiloru noștri de statu. După ani buni au urmațu ani mediocri, ani rei, ba ani de aceia, cari in unele părți ale tierei au produsu chiaru femete. Ce era de facutul alternativ a era : a face datorie prezent’a statului ori a nu împlini detormttele primite falia de intreprindietori si de derogatorii cei mulți. Modalitatea din urma, firesce, nu se putea accepta, căci acest’a insemna : ruinarea totala a tierei, bancrotu de statu, si abducerea de ide’a „statului.“ In bun’a sperantia deci, ca venitulu statului câtu mai curendu se va induplica si implica, si ca astufeliu statulu va se ajunga in putiena la unu budgelu normalu, — legislatiunea Ungariei a recursu la espedintele de a face detorie, si inca spre nefericire, cu procente cu multu mai mari, decâtu alte staturi deja cunoscute si probate. Anii cei rei, ce au urmatu dupăolalta, au ingreuiatu positiunea financiara Ungariei in o mesura si mai potentata, a incatu imprumutele mai tardie au fostu si mai scumpe, ba imprumutulu celu mai recinte, de 153 milióne, numai după zalogirea domeneloru de stătu s'a pututu capela, va sedica , miserica financiara a devenitu atâtu de acuto, incâtu statulu, că atare, nu mai avea creditu incairea pre piatrile de bani ale Europei, ci numai că proprietariu de pamentu. Cu tote aceste statulu trebuie sa-si implinesca obligamintele sei», ce le-a luatu asupra sea. Suma erogationiloru, afara de sum’a receruta pentru guvernarea tierei, este enorma, incatu pentru guvernarea speciale interna nu ramâne mai multu la anu, decâtu dupa unu calculu aproximativu numai 17—18 milióne, de unde apoi aru fi sa se acopere spesele tuturora ministerieloru, ceea ce este imposibila, deore-ce numai justitia a costa numai pre anu 12 milióne. Intre comissiunea asemene impregjurari critice financiare a dietei a atrasu atențiunea guvernului si a dietei la urmările cele triste ce potu resulta din continuarea economiei de până acum’a, sî dreptu aceea a proiectatu câtva Gnea anului trecutu esioiterea unei comissiuni de 21 membri din notabilitatile parlamentului cu însărcinarea de a caută moduri si medilóce spre imbunatatirea starei financiare, respective spre a propune parlamentului remedii positive, cu cari Uogari’a aru pute ave in sourtu tempu unu budgetu normalu, ca spesele se nu treca preste marginile venitului anualu. O problema forte grea carea si după parerea acestei comissiuni, ce si-a inceputu lucrarea in 12 Ianuariu a. c. deocamdata nu se póte realisa ! Si acest’a este unu ce evidentu. Aparatulu celu mare, cu care se guverneza liér’a, nu se pote desfiintia deodată. Este imposibilu a se face o tabula rasa acum’a cându abia se infiintiaza institutiunile cele multe in tiera. O esperimentare simpla asemenea nu póte duce la scopu, si está : nepotendu a se face nici un’a nici alt’a , starea financiara a statului deocamdata nu póte ave vre-una prospeciu frumosu, prin urmare , ori catu se consulte comissiunea de 21, Ungari’a sî in anulu viitoriu va trebui sa fiu guvernata cu împrumuturi, déca le va mai capeta. Cu tóte aceste esmiterea si lucrările acestei comissiuni nu se potu numi de prisosu. Desbaterile ei voru resulta baremu atât a , ca guvernulu si parlamentulu se va feri in viitoriu de precipitare in introducerea unei ori altei institutiuni, si ca parlamentulu, la initiativ a comissiunei cu mâni cu piciore se va apuca de a reformă o mulțime de scadiaminte si anomalii ce in administratiunea publica suntu la ordinea dhiei. Multe stadionuri voru trebui se dispară, procederea in manuarea] causeloru publice se va simplifica, preste tola credem», ca unele schimbări mai adence negresitu se voru intemplări nj interesulu publicului. Dara este si o alta posibilitate. Póte fi, ca ministeriulu presinte nu va primi unele ori altele din propunerile comissiunei din punctu de vedere alu convingeresele politice, ori din alui catarui principiu, ei atoncea va trebui sa se retraga dandu locu altui ministeriu cu alta programa politica. Ce se va intemplă : acum’a inca nici nu se póte prevede. Un’a vise este chiaru si acum’a. Adeoa , ca Ungaria are se lia guvernata si mai departe pre cale constituționala cu ministeriu parlamentariu si ca impacaciunea cu Austri’a (art. de lege XII din anulu 1867) remâne si mai departe in deplina putere. Acest’a o au intonelu până astazi toți membrii comissiunei, câti luara parte in discussiune si adeca : Zsedényi, Ghiezy, Lennyey, Tisza (Colomann), Somsich, Emanuilu Péchy, Csengeri si Péchy Toma, póte inttelege altu-felio, decâtu decentralisatiune locale a agendeloru sî centralisare cu atâtu mai mare a furtiei oru cari esercita puterea. „Hon“ este contr’a planului administrativu alui Sennyey. „Reform“ afla ca cuventurile lui Ghyrzy si Sennyey au fostu cele mai momentuóse. Celu dintâiu a facutu mai multu critic’s administratiunei, celu din urma nu s'a espresu destulu de respiratu asupr’a administratiunei municipale. „Aug. SI.“ scrie : Decentralisatiuea administrativa este reînvierea organismului statului in membri sei. Mijloculu prin care s’a creatu self guvernamentulu englesu a fosta sila, va sadica compunerea de datorii publice incependu de josu in susa. Passulu acesta se afla si in cuventarea lui Sennyey. Se vede ca barbatulu acest’a de statu a cunoscutui mai bine calea carea duce la o decentralisatiune sanatósa. Din o revista bucuresténa a diurnalului „Kelet“ estragemu : Fridericu, fratele lui Carolu 1 si in lps’a de credi de seesulu barbatescu urmatoriulu lui Carolu I, a sositu in Bucuresci cu pompa mare, după ce pre dunărea cea plina de sloi de giratia a navigatu cu norocu. „Turquie“ descrie detaiatu primirea ce a avutu Fridericu in Constantinopole Ia sultanulu si ministri acestui’a. Fitoriulu Dumnitoriu a fostu primitu cu cea mai mare distinctiune, ceea ce inse nu s'a intemplatu dóra pentru România ei la intrevenirea domnitoriului .României, ei la intrevenirea legatului germanu Eichmann. Legatulu a datu si unu prândiu mare de despărțire la care au luatu parte Aly Rizadey si loanu Ghica agentulu României. Principele Fridericu a venitu tocm’a la tempu ca sa dea óresi ‘care viétia saisooului mortu. Camer’a, senatulu tribunalele sî administratiunea panseza sî pentru foile din Bucuresci „Mr. Frederic est] le bien venu.“ Principele sî guvernulu nu a lasatu nimic’a ne facutu pentru că sa faca o primire câtu se-i póte de buna. In preser’a anului nou dopa calendariulu vechiu mosicele garnisóneloru din Bucuresci cu unu conductu mare de facie in urm’a loru au venitu înaintea palatului domnescu spre a face serenat’a usitata. Principele Fridericu e acum a dou’a ora aici si va petrece mai multe septamâni. Din rendulu trecutu densulu a lasatu suveniri forte plăcute la acei ce avura norocirea de a se întâlni cu densulu. Aceeasi fora ia notitia despre o corespundintia a „Gaz. Trans.“ din Budapesti, in carea se susutiene ca foi’a acésta no s’a vendutu*) nici odata ómeniloru dela putere, sau proselitismului confessiunale (?) si ca n’au sternitu nici odata ora si controverse intre frati (?) cum a facutu alte foi române s. a. s. a. cari merite i le recunosce loi’a „Kelet“; numai aru mai dori sa mai primesca ceva Gaz. Tr. in programulu seu. In Franci’a adunarea naționala si guvernulu dlui de Broglie făcu jocuri parlamentare. In urm’a amanarii discutiunei legii asupra numirii primariloru de câtra guvernu până după votarea legiloru raunicipale, lege fara care d-lu de Broglie sustienea ca nu póte merge înainte, după cum a declaratu mai de multe ori in adunare, si chiaru prin mesagu, in urm’a acestei amanari, care nu este decâtu o respingere, guvernulu si-a datu demissiunea. Maresialulu Mac-Mahon inse nu primi demisiunea, sub protestu ca multi membri din majoritate au lipsitu dela votu si ca aștepta categorica pronunciarea adunării daca nu mai are încredere in guvernu. Va sedica o majoritate de 42 voturi nu descuraje din pro d. Broglie, pre cându la 24 Maiu 14 voturi i-au ajunsu spre a-si asumă respunderea răsturnării unui guvernu tare prin simpatieletierei, cum era guvernulu d-lui Thiers. Căușele cari au facutu sa cadia legea suntu doue : mai intaiu ea era cu totulu defectuósa si alu 2 a, ea aru fi ministeriul'si o fort'a si o influintia datu pre cari legitimisti le privescu cu prejudiciabile pentru interesele loru. De aceea ei s’nu unitu cu liberalii spre a-i propune amanarea ; aceste doue cause explica resultatulu scrutinului dela 8 Ianuarie. Intre cabinetulu Broglie, dice Times, si legitimisti care iau pana acum, exista unu golu datu sprijinulu ce se maresce din ce in ce. Regalistii votându prelungirea puteriloru lui Mac-Mahon, fara indoiala n’au renuntiatu la sperantiele loru , acum gasescu ca acestu terminu e prelungu, si vedendu ca puterea le scapa, sau ca nu participé dia decâtu forte pucinu la ea, esi teza de a face tare nou guvernu care ie este suspectu. Cu tóte acestea le-a ajunsu de a si areta reu’a loru umare prin celu din urma votu, si acum s'au reconciliații cu cabinetulu caruia unu momentu i-au fostu infideli. După mai multe întruniri s’a otaritu că in sidinti’a denuni unu membru din drept’a sa interpelecze cabinetulu asupr’a causei retragerei sele. Ceea ce s’a decis a s'a sî facutu. Deputatulu Kerdhel face interpelarea . Broglie respunde ca sorti’a ministeriului este in Adunarea nationala, si elu a fostu nevoitu a se retrage in urma diferinlieloru de opiniuni. Picard propune simpla ordine a diiei, care este respinsa cu 355 voturi contr’a 316. Se propune apoi ordinea de di prin care se declara ca ministeriulu u’a perdutu încrederea Adunarei, si se adopta cu 379 voturi contr’a 321 ; in urma acestor’a miniștrii, după cererea lui Mac- Mahon, si-au retrasu demissiunile. Acum nu remâne decâtu sa se aduca din nou pre tapetu legea primariloru. Asia dara Franci’a nu póte merge fara d. de Broglie. D. da Broglie este salvatoriulu Franciei. Frumosu parlamentarismu, dioe „le Siecle.“ Ministeriulu, spre a-si scapa pentru câte-va dile inca esistinti’a sea precaria, schimba o cestiune de fondu intr’o cestiune de forma. Si „Journal de Débals“ ca ocasiunea acest’a mai adauge : Nimicu mai parlamentariu , este impossibilu a respecta mai bine formele si convenintiele. Treba se va arangi, dara uitase-va ? Nu va remane nimicu din votulu de Joi. Ministeriulu ave-va mâne sorti’a pre care a avut’o ieri. Nu credemu. Ministeriulu deja destula de slaba, va mai slabi inca. Adunarea nationala, totu-de-un’a flotanta si indoiala, după ce si-a pretatu destula de desu inconstanti’a vointtei sî fragilitatea voturiloru sele,si va mai mic siora inca prestigiulu. Nimenea nu va castiga, nici cabinetulu, nici camer’a, nici guvernulu. Organele regaliste atribuie esieculu do Joi nedisciplinei care esista intre de Revista diurnalistica. Desbaterile comissiunei de 21 au provocata o multime de recensiuni. „Pester Lloyd“ dice : Baronulu Sennyey voiesce o centralisatiune tare, inse cu iaspucinarea aparatului administrativu in centru sî cu folosinti'a de organele municipali. Déca e de a se vorbi ,de decentralisatiune in intielesulu propunerilorusele, acea nu se n Amu cuteza a intreba pre dln cor alu Gaz. Tr. din Budapesta ca dreptu ea fia ce se vorbea, mai antiiert, ca pre unde intre nisce hartiie de pre tempulu lui Reichenstein se afla o socotela de 12000 fl. pentru redact. „Gaz. Tr.“ ? Póte ca e o erore la medilocu si de aceea noi nu amu pusu pretiu pre barfeli de aceste nici odata, ci mai bucurosu suntemu ispititi sa credemu ce ni spune ins’a-si fói’a respectiva prin corespondintele ei,