Telegrafulu Romanu, 1875 (Anul 23, nr. 1-102)

1875-10-09 / nr. 80

Telegramul­ ese de dóne ori pre neptemana: Duminec­a ai Joi­ a. — Premumeratiunea se face in Sabiiu la espeditur’a îorei, pre afara la c. r. poște cu bani fat’a prin scrisori francate, adresate cfttra espeditura. Pretium­ prenu­mera­­tiunei pentru Sabiiu este pre­aim­a fi. v. a. ear pre o jumatate de anu 3 fl. 50. Pen­ IVr. 80. ANULU XXIII. S­abiiu 9.21 Octomvre 1875. t­n celelalte pftrti ale Transilvaniei si pentru pro­vîhcîele din Monarchia pr*e nhn artn 8 fl.íéra pre o jumetate de anu 4 fl. v. a. Pentru princi 8i tieri streine pre anu 12 */a anu 6 fl. Inseratele se pîatesau pentru intrui’a ora cu 7 cr. sirulu, pentru a dou’a ora cu 6 % cr. si pentru h trei’a repetite cu 3­­, cr. v. a. Escelenti’a Sea Inaltu Presanti­­tulu Arch­ieppu si Metropolitu Mironu Romaim a sositu luni cu trenulu de dimineti’a in mijloculu nostru, si la ajutoriulu vostru patrioticu. Sar­­cin’a ce amu luatu asupr’a­ ne e mare, dar a­déca Voi stimati representanti ne veti sprigini a o suportă si adeca cu resolutiunea, cu care o amu luatu noi asupr’a­ ne, atunci vomu puté spera cu totii, ca vomu puté dice cu fruntea senina principelui si poporului: „V’ati incredintu in noi si noi nu v’amu datu de rusine.“ Serbi’a si serbismulu a primitu dela noi ce amu pututu sa le damu in aceste tempuri. Ca serbi si patrioti sinceri ne intalnim­u fratiesce. Sa lucrâmu data cu puteri unite pen­tru binele si fericirea natiunei ser­besci si a principelui Milano. Atunci cu ajutoriulu lui Ddieu tóte se voru face bune. Sa traiasca principele ! Sa traiasca națiunea!“ Scupcin’a salută acestu cuventu cu strigarea : „Sa traiasca principele! Sa traiasca națiunea !“ Se spereza, ca Scupcin’a va lucra mâna in mâna cu guvernulu. Minis­trulu pressedinte Kaljevici pune re­forme in perspectiva­ pre terenulu vietiei politice economice, culturali financiari si administrative. Perfectio­­narea organisatiunei militari, asigu­rarea seriosa a libertatiei personali, pressa libera, dreptu de reuniune si alte libertati publice, cari in alte tieri suntu unu bunu comunu inca demultu. „Nu numai pentru sine ci si pentru urmatorime sa lucramu !“ adausa mi­nistrulu pressedinte intre aplausele generali ale Scupcinei. Im situatii inca financiare". Speranti’a multor’a­dela tiera era in culesele de tomna. Din resultatulu acestor’a, credeau multi, ca voru mai pute acoperi deficitele casnice, cari din anu in anu casca totu mai tare gur’a loru prapastiósa, ca sa inghita totu ce se afla in giurulu bietului omu. Nop­tile dela 14/26 si 15/26 Sept. a. c. a nimicitu si cea mai din urma sperantia, a ruptu si firulu celu forte subtiratu de alte calamitati de mai înainte. Lovitur’a acest’a este mare, cu deosebire, déca o combinamu cu re­­ferintiele nóstre. Tieranulu cu pro­ductele lui este la noi fundamentulu societatiei. Déca are elu in abundantia au si cele­lalte clase muncitorie si se misca si aceste mai libera, pentru ca prindu inima, după cum se dice, si suntu mai productive. Déca are tie­ranulu din destulu au si acei’a mai multu, cari suntu legați de unu ve­­nitu fipsu, care­ lu primescu in rate egale lunari cu cal’a de plata. noue. Evenemintele elementari nu suntu Ele se repetiescu de multe ori de cându nu mai scie omenimea sa-si aduca aminte de cele ce s’au intam­­platu pre pamêntulu nostru. Cine nu-si va aduce aminte de cei siepte ani roditori si de cei siepte nerodi­tori din Egiptu despre care ne spune scriptur’a testamentului vechiu ? Dara fiindu ea aceste nu suntu noue, dato­­rint­’a ómeniloru iérasi este vechia de a se ingrigi ca sa incungiure calami­tățile cari potu proveni din cause ele­­mentarie. Asupr’a nóstra inse pare ca este o conjuratiune a tuturora intemplari­­loru. De ani incóce urmé­za scu secete sau estinduri de ape sau răceli, mai de­parte falimente mari in industria si comerciu, referintie însemnate in bu­­getu pentru straformarea armeloru de totu feliulu. Va se­dica, intempluri cari soca isvórele de venitu si intem­pluri cari absorbu mai totu putienulu, carele se póte storce ca dintr’unu ugeru aprópe de a fi sterpu. Si cându ne aflamu intr’o astfeliu de pusetiune, cându putienulu se storce de câtra pretendenții de ori-ce natura, mai numai prin esecutiunile cari aducu pagube însutite, cata­ne cu o noua ca­lamitate in spate, cu o revolutiune in tiara străină, dara invecinata cu noi, carea ne costă pre tata din’a 10,000 fl.­ Ce vomu dice cându vomu face unu resumatu, cându vomu aduna tóte impregiurarile aceste laolalta si vomu vedé marimea ce resulta din ele ? De disu putienu vomu ave de disu, caci pover’a, carea cresce cu unu munte pre spinarea si umerii tuturora, pre­tinde sa o purtamu. Nu trebuie inse perdutu din vedere ca daca ea va cresce mereu cum a crescu­tu de vr’o cati­ va ani incace si nu va intempina in barbatii financiari din fruntea ad­­ministratiunei financiare omeni, cari sa aduca remedia ustiratórie, sau déca nu va intempina in barbatii din fruntea administratiunei comerciului industriei si agriculturei barbati, cari sa provoce remedie intaritorie de ,, nervi rerum“ ai purtatoriloru poverei, intr’o di­ne putemu trede înaintea spectaculului, ca nici dob’a esecutori*­lora nu va mai ave nici celu mai micu farmecu, pentru ca nu se va mai afla cine sa cumpere obiectele cadiate sub neindurat­a mâna a esecutiunei. Va se­dica, marimea din resum­a­­tulu de mai susu e deja amenintiatória, simptomele unei amortiri a puteriloru financiari in popor se potu vede si până acum din colosalele restantie de dari, facendu esceptiune dela res­­tantiele magnatiloru, si din imputi­­narea crescenda a dariloru de consumu. Dara cum cugeta regimulu­i în­cepe cur’a situatiunei acestei’a ? cu aceea ca sa urce contributiunea, sau darea directa, cu 20 milióne ! Pamen­tulu si lucrurile, cari in unele din partile traine, si de aceste voru fi si pre aiurea, până acum abia aducu câtu sa porte greutatea contributiunei, sa se mai încarce după cele ce se pro­­iecteza cu sarcini noue, si atunci ? obiectele supuse contributiunei voru veni josu, forte josu sub pretiulu con­tributiunei si in fine fara pretiu. Re­sultatulu va fi ca in prelim­inariulu sta­tului va figura pre an, urmatoriu 1876 venitulu statului cu 20 milióne mai multu, dara in cass’a statului va intra cu 20 milióne, déca nu mai cu multu, mai putieru. Urmările inse nu stau acî pre locu, miseri’a cresce cu fam’a, mer­­gendu. Cestiunea financiare va veni pre tapetu in dieta. Amu dori ca ea sa nu fia considerata ca cestiune de par­tida, sau de majoritate ori minoritate, caci numai asta se va vota in favorea patriei. Cestiunea financiare va fi o ade­­verata proba a patriotismului celui adeveratu, ori­ cum se va vota. Delegatiunile si-au terminatu acti­vitatea dumineca in 18 Oct. Diet’a Croației s’a redeschisu in 17 Octobre. Imperatulu Germaniei fu primitu cu mare pompa in Milano. Cununi­ a principelui Milanu s’a serbatu dumineca cu mare pompa in Belgradu. Noulu ministeriu serbescu fu in­­trodusu in Scupcina de ministrulu pre­­ssedinte Kaljevici cu cuventarea ur­mători a : „Fratiloru ! Noi toti cunoscemu impregiurarile, in cari ne aflamu. Gra­vitatea situatiunei nu permite nici al­tora puteri cu multu mai mari decâtu ale nóstre, sa se increda pre multu in sine. Santieni’a datorintiei patriotice in se ridică in astfeliu de momente re­­solutiunea vointiei si ne insufla o pu­tere ce se incaldiesce si urca prin uni­tatea consciiatiei generali si a sem­­ttului poporului. A conservă in atari momente onerea si demnitatea Ser­biei, a scumpei nóstre patrie, care este speranti’a fratiloru nostri ce pa­­timescu, a promova interesele serbesci si a ne ingriji de viitoriulu poporului, —­ acést’a este datorinti’a nóstra a tuturora. Acést’a datorintia trebuie considerata si de o datoria santa a regimului, principelui, dreptu acea noi fara de a stima preste mesura pu­terile nóstre ne incumetaramu a unna sfatulu principelui radiemendune de o parte pre pretiós’a încredere a prin­cipelui, de alta parte iise contandu Dopesî’a circularia a iViriei. Intr’unulu din numerii nostri tre­cuti anunciaramu bancrotulu de statu alu Turciei, care e provocatu prin unu sistemu financiaru reu si prin o administratiune ticalosa. Acum cându statulu este sguduitu in temeliele sele de o parte prin catastrofa financiare, de alta parte inse prin insurectiunea din Bosni’a si Brzegovin’a, guvernulu sultanului red­endu cu ochii perirea ce amenintia imperiulu otomanu ia mesuri pentru delaturarea periculului. Ministrulu de externe alu Portei a emisu o nota circularia, prin care con­stata, ca sultanulu voiesce sa delatu­­reze cele mai grele imposite ce apasa pre popor si ca Part’a in urm’a a­­cestei resolutiumi a dispusa sistarea adaosului diecimiloru cuartali, precum si relaxatiunea (iertarea) restantieloru de contributiune până la 1873 in im­periulu intregu. Acest’a inse, conti­nua depesi’a, este numai introducerea la alte imbunatatiri mai mari si mai necesari, la siraformarea sistemului de diecime intr’o contributiune de pa­­mentu, la alegerea de „Missi dominiciu in provincie, la introducerea unui modu de alegere mai eftina pentru consiliarii provinciali si la alte re­forme, cari se voru face in ramii di­feriți ai administratiunei. După acest’a introducere de pe si’a trece la adeveratulu obiectu, la noti­ficarea reductiunei intereseloru. Ace­st’a parte a notei dice . De alta parte sum’a considera­bila ce se recere spre a plati cupo­­nulu datoriei nóstre interne si esterne a conturbatu echilibrulu bugetului si interesele după diversele împrumuturi contrase până acum inmultiendu-se preste așteptare si fara de a fi pre­­vediute au maritu spesele. Tóte ace­ste impregiurari si in legătură cu a­­ceste perderea unei parti din venite prin ștergerea adausului de checime si a dariloru restante au aderatu buge­­tulu din punctu de vedere fiscalicu intr’unu modu semtîtu. îmbunătățirile none voru ave de urmare firesca, ca venitele statului se voru inmulti in viitoriu in proportiune cu desvoltarea isvóreloru de­venita si in modu pro­gressive Dara nu mai putiemu este adeve­ratu, ca perplesitatea care esista dela inceputu si care crescea din di in­da, apasa in modu estraordinariu tesau­­rulu erarialu, care de o parte sta înaintea instelatórei perspective a inmultirei crescânde a venituriloru­­sele in urm’a reformeloru ce s’au introdusu deja si cari se voru decretă inca, dara de alta parte a venitu la imperativ’a necessitate de a împlini de obligamin­­tele luate de guvernu si a corespunde referintieloru situatiunei actuali. Lo­ialitatea traditionale a Sublimei Borii cu deosebire relativa la împlinirea punctuale a deobligaminteloru sele fatia de creditorii statului ingreuneza mai multu ca ori­cându tóte lucrările si resolutiunile ce trebuie sa se ia rela­tivu la sântele sele deobligaminte. Gu­vernulu imperialu — nu ne sfiimU a esprime acest’a —­ mai bine aru cade sub greutatea sarcineloru apelatorie decâtu a se demite in transactiuni ce aru puté sa-i pagubesca demnitatea si renumele lui. Condusu de aceste semtieminte si cu privire la conside­­ratiunile primordiali cari trebuie sa fia decisive la cestiunea restabilirei unui ecuilibru seriosu in bugetu, dara cu deosebire fatia de asia dicendu ab­solute necessitate, de a crea noue is­­oóre de venitu spre a imple lacunele, cu pericululu, de a ingreuna fara fo­­losu practicu si in zedarii situatiunea tuturora contribuentiloru, care si asta e critica, in fine fatia de tempulu materialu, care cere introducerea soi inactivarea tuturora mesuriloru admi­nistrative ce le reclama binele publicu spre a se spori verntele tesaurului era­rialu,­­ noi după o precugetare ma­tura si după cumpănirea tuturora con­­secuintieloru, ce potu proveni de aici, nu pot uramu aita altu medilocu de­câtu a e spune cu deplina sinceritate situatiunea nóstra, cum o si facem­ acum, si a lua o mesura radicală, care póte sa aduca si ore­care perturba­­tiune in cursulu hartiieloru nóstre da statu, dara care fatia de consideratiu­­nite intetitorie catra binele publica iu imperiulu osmanu si chiaru si catra sustienerea ecuilibrului européau, care după parerea nóstra sta intr’o legă­tură esențiale cu acést’a, e destinata a asigură odata pentru totu-deun’a creditulu statului si funcțiunile regu­late ale administratiunei.“ Depesi’a circulara a lui Sarfefl pasi’a motiveza acest’a mesura­­ radi­cale astufeliu: „Este cunoscuta in genere, ca bugetulu din anulu acest’a arata unu deficitu de mai multu de 5 milióne punți sterlingu. In situatiunea actuale acestu deficitu, îiu se póte tagadui, va fi totu mai m­are, pentru ca la fia­care terminu de cupóne ne VeruU vede siliti a face împrumuturi mai multu sau mai putieru molestatóriö, spre a plati interesele amortisatiuni­­loru, si acést’a intr’unu momentu ne aru aduce nesmintitu in positiunea da a sgudui in modu seriosu încrederea celoru ce posiedu hârthii turcesci si a altoru capitaliști, cari prin schimbarea repede a cursului harthieloru de statu si prin speculatiuni cutezate de bursa

Next