Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)

1876-05-23 / nr. 41

•Telaturam­lu ese Duminec­ a ni .loi­ n, la fie-care dóue septeniam cu adausulu­iToisiorei — Premi­ul» rațiunea semce in Sab­iiu la espuritur­a "oiei,­­ne afara la s. r. ponte cu bani fat­a prin scrisori fran­cate, adresate catraespedifu­ia. Eretiiilu preii­tinera­­tiunei peil.ril Sabiiu este pre atm 7 d­. v. a. iar pre o ju­inetate de anii 3­0. 60. f’en­­v. 41. ANULU XXIV Sabiiu 23 Main (4 Iuniu) 1876. traseelelalte pftrti ale Transilvani­ei ui pentru pro­vinciei« din Monarchia pre unu him 8 fl.iem­ p»o o jin­fiatata.fie »in 4 îl. v. a. Pentru princ. si tierî strein« pre­miu 12 ‘/2 ann 6 îl. Inserat.©]© se plat,eseu pentru intrii­a ora cu 7 cr. șirul 11, pentru a dou’a ora cu 6 '/t cr. si pentru a treia« repetire cu 3 cr. v. a. si» cisliun­ea arendarei si regn» lum­­ inim­ici­ iictorii. (LZj Obiectulu dilei intre politicii nostri din patria e astadi pre langa cestiunea nouei arondări a municipie­­loru in genere, regularea municipie­­loru opidane. Ministrulu presiedinte totu odata si ca ministrulu de interne, a sub­­sternutu, cum se scie deobsce, unu proiectu de lege prin care intentio­­neza privarea mai multoru opide si comune de dreptulu de municipali­tate ce­’lu avura până acum si in­corporarea loru in comitatulu seu districtulu respectivu pre alu carui’a teritoriu suntu situate. Motivele care se aducu pentru pasulu acest’a nou de reorganisatiune suntu in sine atât’a de plausibile si apromitiatóre de progresu, incatu nu se póte usuoru explica, pentru a se atât’a opositie si inca ch­iaru si din partea unoru deputati altcum amici ai regi­mului. Cu tote acestea exista si cresi­­cari motive reservate, ce nu convinu cu principiile liberalismului. Si acestea motive din pre deplinu opositiunea. —• Durere insa, ca opositiunea ce i s’a facutu artid­ului de lege susmemoratu in parlamentu, in cea mai mare parte nu se dasedia pre principii generali de administratiune, ci mai cu sema pre interesele particulari ale unui’a sau celuialaltu opidiu, care intre pa­trioti nici ca s’ar cadea se vie sub discussiune. Deci nu se póte nega, ca elemen­­tulu cetatienescu, care se ocupa înde­osebi cu industri’a, spre prosperarea sea are lipsa de unele dispositiuni le­gali speciali, de are­ si care scutu si ajutoriu legalu specialu, care tóte acestea mai cu anevoie se va afla in finulu comitatului organisatu inca si astadi pre calapodu mai multu ari­­stocraticu, de câtu liberalu si cetatie­nescu. Totu atât’a de adeveratu este de alta parte, ca organisatiune de până acum’a a opideloru inca nu se mai póte sustiene in form’a sea oli­­garchica, dupa care a tata administra­­tiunea si autonomi’a au fostu concen­trata in mânile unei caste privilegiate, carea le esercita numai după chip­­olinel’a propria si mai cu sema si nu­mai in interesulu propriu._ O schimbare deci trebuie sa se intemple. Si mai potrivitu este câ opine si comune de acestea, si mai cu semn­atari, care nici nu au vre-o însemnătate industriale si care si-au castigatu in partea cea mai mare dreptulu de municipalitate prin latin’a sau slăbiciunea numai atarui factoru legislatoricu, — sa se supuie jurisdictiunei municipiului districtualu séu comitatensu pre alu carui’a teri­toriu se afla , decâtu sa se lase si in viitoriu in organismulu loru, necores­­pundietoriu principiului de egala indreptatire a tuturoru cetatieniloru in statu. Afara de acést’a atari opide si comune potu exercita si in viitoriu autonomi’a aceea ce si-o concede le­gea municipale actuale, numai câtu ca voru sta sub control’a represen­­tantiei municipiului la care voru fi incorporate si astfel nu voru fi scutite de tutoratulu patriei loru de până acum’a. Mai departe trebue consideratu, ca mulțimea municipieloru, de sine ingreuadia administratiunea centrale si supraveghiarea. Si ca o mare parte dintre municipiele comunali ce suntu sa se ster­ga, nu suntu in stare de a-si acoperi alt­­feliu spesele de administratiune, decâtu sau prin imposituri sau plan intrebuintta­­rea spre scopulu acest’a a unoru ve­nituri, a caror’a menitiune aru fi de a servi altoru scopuri si indeosebi scopuriloru culturali séu filantropice. Si pentru ce se sufere cetatiénulu seu in­­stitutulu de cultura, pentru ca Pistea­scu Paulu se nu fia aternatoriu in oficiulu seu, decâtu numai de guvernu directu. Firesce ca de alta parte, nu i se póte denega de totu proiectului de lege respectivu, nici intentiunea de centralisare, ba se vede câtu de bine in parte intentiunea lui, de a nimici autonomi’a unoru municipii opidane si numai cu scopulu de a le aduce sub influinti’a organeloru guverniali. Si in asta privintia se combate proiectulu, din motive destulu de binecuventate. Preste totu trebuie ca la promul­garea fia­carei legi, se invinga si se domnesca mai intaiu interesele bine inttelese generali ale statului si ale poporatiunei si numai in a dou­a linia se fie considerate si interesele particulari si de rasa. Daca unu mu­nicipiu nu posede in sine conditiunile pentru esistintia si prosperare, atunci sa se sterga fara vre-o consideratiune. Daca inse le posede conditiunile ace­stea , atunci sa nu se nimicesca nu­mai din respectu la centralizare sau pentru nimicirea inflam­tiei ce o po­sede atare rasa, nebinevenita guver­nului intr’ensulu. In fine reflectandu si la cetatile si opidele din fundulu regiu, trebuie sa ne esprimamu mirarea, cum vine de acestea si in deosebi cetatile din fundulu regiu, care poseda tóte con­ditiunile spre a forma municipii de sine statatóre, nu si-au batutu nici atunci capulu, dupa municipalitate propria, cându celelalte cetati de prin comitate numai prelânga multe jertfe si au putut’o castiga ? Si cum de ele si adi preferu a compune unu mu­nicipiu comunu, cu comunele rurale dimpregiurulu loru ? Acést’a se esplica simplu prin giurstarea, ca pre cându cetatile din comitate stau sub tutoratulu si dom­­nirea aristocrației, pre atunci cele din fundulu regiu nu numai ca erau li­bere — sub oligarchi’a patricieloru loru — ci eserciau chiaru ele insusi, dupa cum eserciaza inca si astadi, domnirea si tutoratulu asupr’a comu­­neloru rurale cu care dimpreună com­­puneu unu municipiu. Se inttelege ca sub astfeliu de giursiuri n’au avutu nici cându pofta de a lasa frenele din mâna si de a se separa de comunele rurale. Asemenea ’i de esplicatu caci nici astadi nu pretindu municipalitate propria, până cându si nou’a­lege pen­tru organisarea fundului regiu, le con­cede inca influintia si tutorisarea co­­muneloru rurale! Revist’a politica Mai multe foi din capitala asigura ca diet’a va mai dura până catva mij­­loculu lui Iuniu si apoi se va amana pre trei luni de dile. Proiectulu de lege privitoriu la arondarea cea noua s’a votatu joi si s’a primitu cu majoritate de voturi cu basa pentru desbaterea speciale. Despre delegatiuni aflamu din o telegrama de alaltăieri, ca s’au unitu asupr’a tuturoru propuneriloru. Ses­­siunea este închisa. Scirile despre începerea ostilita­­tiloru intre Serbi’a si Turci’a s’au do­­veditu de prea grăbite. Se sustiene inse, ca urmările aru fi pre partea Serbiei terminate si erumperea resbe­­lului este si acum totu asta de pro­babila ca si înainte de acestea. Unu cor. din Belgradu scriea in zilele din urma la R. N., ca represen­tation puteriloru au interpelatu pre principele Milano despre pregătirile cele mari de resbelu. Principele, se dice in corespondintia, ca a asiguratu pre consuli, ca respunsulu la interpe­­latiune lu voru afla in cerculariulu celu va îndrepta câtva puteri si adauge mai departe, ca in cerculariu se va dice, ca Serbi’a sta inaintea unei alter­native , sau sa se nimicesca, sau sa se puna in fruntea miscarei. Alte scrii ■'spunu despre sosirea a multoru ofi­cieri ruși cari intra in armata serbesca si totu acele spunu ca comitetulu slavofilit din Moskv’a a trimisu sume consi­derabile de bani. — O telegrama de alalta­ieri la „Kelet“ din Clusiu spune, ca Serbi’a numai totu ade­­chiaratu resbelu Turciei, a claditu poduri preste Drin’a si trupele au si plecat­u. Nu e de multu de cându din Constantinopole se afirmă ca revo­­lutiunea in Bulgari’a este suprimata. Lucrulu se pare inse ca sta cu totulu altfeliu. Luptele cele sangerose dela Zel­esnik (Eski-Sagra), dela Ternova si dela alte puncte, dara cu deosebire si­mptomele din tempulu din urma in giurulu Vidinului si in totu tienu­­tulu bulgaru intre Balcanu si Dura se dau lucrului cu totulu alta fatia, de­­cum o descriu telegramele din Con­stantinopole. Detronarea sultanului a suprinsu Europ’a. Din câte se scriu in foile cele mari se vede ca inca nu este o orientare indestulitóre nici asupr’a faptului nici asupr’a urmaritoru­lui. Surprinderea cea mai mare se scrie ca a facutu detronarea asupr’a im­­peratului rusescu, care petrece in baile dela Emes. Conjecturile asupr’a urmariloru suntu legioni. Ne abtienemu de asta­­data a intra in labirintulu soru celu mare. Tempulu celu mai de aprópe va deschide perspectiva mai tare si in privinti’a acest’a. Faim’a ce se respandise ca sul­­tanulu Abdulu Aziz aru fi muritu séu omoritu nu se adever­esce; din contra dupa telegramele din urma noulu sul­­tanu Muradu Y se porta cu cea mai mare reverintia catra detronatulu seu unchiu. Regularea parochieloru cu o do­­tatiime corespund ietória a preo­­tiloru, arondarea si intregirea protopresviterateloru in arch­i­­diecesa. (Urmare.) Vinu acum la arondarea si între­girea protopopiateloru in archidiecesa. In privinti’a acést’a, atâtu împăr­țirea cea forte rea a celoru mai multe protopopiate din archidiecesa, ce au avutu de basa mai cu sema împărți­rea cea vechia politica, ceea ce au ingreunatu si ingrem­edia până astadi forte tare administratiunea protopo­piateloru, câtu si greutatile cele mari, ce le-au semu­tu si le semtu totu mereu, credinciossii noștri din cele mai multe protopopiate cu tu­­rsulu loru la pro­topresbiterulu in diferitele cause, fi­­indu siliti a trece preste teritoriulu altui protopopiatu lungisiu si curme­­disiu cale de câte 2 dile, până a a­­junge la protopresbiterulu seu, tóte acestea si alte impregiurari, au cerutu in modulu celu mai imperiosu regu­larea protopopiateloru printr’o aren­dare exacta. Consistoriulu archidiecesanu in decursulu aniloru precedinti s’au si ocupatu seriosu cu elaborarea unui proiectu de arendare, carele subster­­nandu-se sinodului archidiecesanu din anulu trecutu fu primitu cu acea h­ota­­rire sinodale , cu protopopiatele aron­date si cari stau sub administratori presei, sa se intregiasca fara amenare prin alegerea de protopresbiteri ac­tuali, in loculu administratoriloru da până aci Cu efeptuirea acestui con­­clusu au fostu insarcinatu Consisto­riulu archid., carele in tómn’a anului trecutu n’a lipsitu de a dispune pu­blicarea concurseloru pentru ocuparea posturiloru vacante de ppresviteri. Si sa vedemu ce au urmatu da aci ? Au urmatu ca sinod, archid, din anulu acest’a, a aflatu cu cale a ni­mici legea adusa de sine insusi in sre­­dinti’a sinodului din anulu trecutu, in privinti’a protopopiateloru. Sistarea arondarei si intregirei protopopiate­loru deci, e fapta împlinita. Se nasce acum numai intrebarea din partea acelor’a cari n’au parteci­­patu la sinodu in „calitate de depu­tați“, déca si starea acést’a e buna sau nu, si déca e in interesulu poporului sau in detrimentulu lui ? Eu credu asta, ca la intrebarea acest’a, nu e nimenea mai competinta a respunde decâtu insusi poporulu : „De vre-o câti-va ani incóce s’au totu fa­cutu vorba de legi preste legi pentru regularea ppiateloru, si ca se face în­lesnire ómeniloru celoru indepartati, cu asiediarea loru la alte protopopiate mai învecinate, dar’ acum se vede tréb’a, ca mai marii nostri inca nu­mai dicu, dar’ de facutu nu făcu, acum vomu vede, sa mai cera numai cine­ va bani dela bisericele nóstre pentru deputați sinodali, si pentru adunari la sinode si comitete proto­­popesci sa mai cera cine-va diurne, sau sa mai damu bani din ladile bi­­sericei pentru escrieri de concurse de protopopi.“ etc. Cu unu cuventu, poporulu in ace­lea parti, unde au asteptatu dupa atât’a vorba ce s’a facutu de 6 ani incóce, organisarea si întregirea pro­topopiateloru, se afla in cea mai mare nemultiumire. In fati’a mea s’au es­­primatu de curendu representanti demni de tóta stim’a de prin atari comune nemultiumite, ca voru a trece cu totii la biseric’a gr. cath., de­óre-ce redu ca la noi nu li se asculta jalbile loru. Apoi, cându unu poporu se afla nemul­­tu­umitu in asteptarile si pretensiunile lui drepte, eu considera acésta im­­pregiurare de unu zeu forte pericu­­losu, — pentru ca e constatatu, ca cu poporulu numai până atunci poți lu­cră spre înaintare si spre bine, până cându te bucuri de încrederea lui, in­­data ce ai perdutu increderea, nu mai poți lucră absolutu nimic­u. Nemultiumirea poporului deci in privinti’a acést’a, in cele mai multe parti, e unu zeu, si inca unu reu forte mare, incatu póte ave si alte urmari. Apoi, poftésca ori si cine sa vedia, cum mergu trebile bisericesci si sco­lare, si cu unu cuventu tóta admini­

Next