Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)
1876-05-23 / nr. 41
•Telaturamlu ese Duminec a ni .loi n, la fie-care dóue septeniam cu adausuluiToisiorei — Premiul» rațiunea semce in Sabiiu la espuritura "oiei,ne afara la s. r. ponte cu bani fata prin scrisori francate, adresate catraespedifuia. Eretiiilu preiitineratiunei peil.ril Sabiiu este pre atm 7 d. v. a. iar pre o juinetate de anii 30. 60. f’env. 41. ANULU XXIV Sabiiu 23 Main (4 Iuniu) 1876. traseelelalte pftrti ale Transilvaniei ui pentru provinciei« din Monarchia pre unu him 8 fl.iem p»o o jinfiatata.fie »in 4 îl. v. a. Pentru princ. si tierî strein« premiu 12 ‘/2 ann 6 îl. Inserat.©]© se plat,eseu pentru intriia ora cu 7 cr. șirul 11, pentru a dou’a ora cu 6 '/t cr. si pentru a treia« repetire cu 3 cr. v. a. si» cisliunea arendarei si regn» lum inimici iictorii. (LZj Obiectulu dilei intre politicii nostri din patria e astadi pre langa cestiunea nouei arondări a municipieloru in genere, regularea municipieloru opidane. Ministrulu presiedinte totu odata si ca ministrulu de interne, a substernutu, cum se scie deobsce, unu proiectu de lege prin care intentioneza privarea mai multoru opide si comune de dreptulu de municipalitate ce’lu avura până acum si incorporarea loru in comitatulu seu districtulu respectivu pre alu carui’a teritoriu suntu situate. Motivele care se aducu pentru pasulu acest’a nou de reorganisatiune suntu in sine atât’a de plausibile si apromitiatóre de progresu, incatu nu se póte usuoru explica, pentru a se atât’a opositie si inca chiaru si din partea unoru deputati altcum amici ai regimului. Cu tote acestea exista si cresicari motive reservate, ce nu convinu cu principiile liberalismului. Si acestea motive din pre deplinu opositiunea. —• Durere insa, ca opositiunea ce i s’a facutu artidului de lege susmemoratu in parlamentu, in cea mai mare parte nu se dasedia pre principii generali de administratiune, ci mai cu sema pre interesele particulari ale unui’a sau celuialaltu opidiu, care intre patrioti nici ca s’ar cadea se vie sub discussiune. Deci nu se póte nega, ca elementulu cetatienescu, care se ocupa îndeosebi cu industri’a, spre prosperarea sea are lipsa de unele dispositiuni legali speciali, de are si care scutu si ajutoriu legalu specialu, care tóte acestea mai cu anevoie se va afla in finulu comitatului organisatu inca si astadi pre calapodu mai multu aristocraticu, de câtu liberalu si cetatienescu. Totu atât’a de adeveratu este de alta parte, ca organisatiune de până acum’a a opideloru inca nu se mai póte sustiene in form’a sea oligarchica, dupa care a tata administratiunea si autonomi’a au fostu concentrata in mânile unei caste privilegiate, carea le esercita numai după chipolinel’a propria si mai cu sema si numai in interesulu propriu._ O schimbare deci trebuie sa se intemple. Si mai potrivitu este câ opine si comune de acestea, si mai cu semnatari, care nici nu au vre-o însemnătate industriale si care si-au castigatu in partea cea mai mare dreptulu de municipalitate prin latin’a sau slăbiciunea numai atarui factoru legislatoricu, — sa se supuie jurisdictiunei municipiului districtualu séu comitatensu pre alu carui’a teritoriu se afla , decâtu sa se lase si in viitoriu in organismulu loru, necorespundietoriu principiului de egala indreptatire a tuturoru cetatieniloru in statu. Afara de acést’a atari opide si comune potu exercita si in viitoriu autonomi’a aceea ce si-o concede legea municipale actuale, numai câtu ca voru sta sub control’a representantiei municipiului la care voru fi incorporate si astfel nu voru fi scutite de tutoratulu patriei loru de până acum’a. Mai departe trebue consideratu, ca mulțimea municipieloru, de sine ingreuadia administratiunea centrale si supraveghiarea. Si ca o mare parte dintre municipiele comunali ce suntu sa se sterga, nu suntu in stare de a-si acoperi altfeliu spesele de administratiune, decâtu sau prin imposituri sau plan intrebuinttarea spre scopulu acest’a a unoru venituri, a caror’a menitiune aru fi de a servi altoru scopuri si indeosebi scopuriloru culturali séu filantropice. Si pentru ce se sufere cetatiénulu seu institutulu de cultura, pentru ca Pisteascu Paulu se nu fia aternatoriu in oficiulu seu, decâtu numai de guvernu directu. Firesce ca de alta parte, nu i se póte denega de totu proiectului de lege respectivu, nici intentiunea de centralisare, ba se vede câtu de bine in parte intentiunea lui, de a nimici autonomi’a unoru municipii opidane si numai cu scopulu de a le aduce sub influinti’a organeloru guverniali. Si in asta privintia se combate proiectulu, din motive destulu de binecuventate. Preste totu trebuie ca la promulgarea fiacarei legi, se invinga si se domnesca mai intaiu interesele bine inttelese generali ale statului si ale poporatiunei si numai in a doua linia se fie considerate si interesele particulari si de rasa. Daca unu municipiu nu posede in sine conditiunile pentru esistintia si prosperare, atunci sa se sterga fara vre-o consideratiune. Daca inse le posede conditiunile acestea , atunci sa nu se nimicesca numai din respectu la centralizare sau pentru nimicirea inflamtiei ce o posede atare rasa, nebinevenita guvernului intr’ensulu. In fine reflectandu si la cetatile si opidele din fundulu regiu, trebuie sa ne esprimamu mirarea, cum vine de acestea si in deosebi cetatile din fundulu regiu, care poseda tóte conditiunile spre a forma municipii de sine statatóre, nu si-au batutu nici atunci capulu, dupa municipalitate propria, cându celelalte cetati de prin comitate numai prelânga multe jertfe si au putut’o castiga ? Si cum de ele si adi preferu a compune unu municipiu comunu, cu comunele rurale dimpregiurulu loru ? Acést’a se esplica simplu prin giurstarea, ca pre cându cetatile din comitate stau sub tutoratulu si domnirea aristocrației, pre atunci cele din fundulu regiu nu numai ca erau libere — sub oligarchi’a patricieloru loru — ci eserciau chiaru ele insusi, dupa cum eserciaza inca si astadi, domnirea si tutoratulu asupr’a comuneloru rurale cu care dimpreună compuneu unu municipiu. Se inttelege ca sub astfeliu de giursiuri n’au avutu nici cându pofta de a lasa frenele din mâna si de a se separa de comunele rurale. Asemenea ’i de esplicatu caci nici astadi nu pretindu municipalitate propria, până cându si nou’alege pentru organisarea fundului regiu, le concede inca influintia si tutorisarea comuneloru rurale! Revist’a politica Mai multe foi din capitala asigura ca diet’a va mai dura până catva mijloculu lui Iuniu si apoi se va amana pre trei luni de dile. Proiectulu de lege privitoriu la arondarea cea noua s’a votatu joi si s’a primitu cu majoritate de voturi cu basa pentru desbaterea speciale. Despre delegatiuni aflamu din o telegrama de alaltăieri, ca s’au unitu asupr’a tuturoru propuneriloru. Sessiunea este închisa. Scirile despre începerea ostilitatiloru intre Serbi’a si Turci’a s’au doveditu de prea grăbite. Se sustiene inse, ca urmările aru fi pre partea Serbiei terminate si erumperea resbelului este si acum totu asta de probabila ca si înainte de acestea. Unu cor. din Belgradu scriea in zilele din urma la R. N., ca representation puteriloru au interpelatu pre principele Milano despre pregătirile cele mari de resbelu. Principele, se dice in corespondintia, ca a asiguratu pre consuli, ca respunsulu la interpelatiune lu voru afla in cerculariulu celu va îndrepta câtva puteri si adauge mai departe, ca in cerculariu se va dice, ca Serbi’a sta inaintea unei alternative , sau sa se nimicesca, sau sa se puna in fruntea miscarei. Alte scrii ■'spunu despre sosirea a multoru oficieri ruși cari intra in armata serbesca si totu acele spunu ca comitetulu slavofilit din Moskv’a a trimisu sume considerabile de bani. — O telegrama de alaltaieri la „Kelet“ din Clusiu spune, ca Serbi’a numai totu adechiaratu resbelu Turciei, a claditu poduri preste Drin’a si trupele au si plecatu. Nu e de multu de cându din Constantinopole se afirmă ca revolutiunea in Bulgari’a este suprimata. Lucrulu se pare inse ca sta cu totulu altfeliu. Luptele cele sangerose dela Zelesnik (Eski-Sagra), dela Ternova si dela alte puncte, dara cu deosebire simptomele din tempulu din urma in giurulu Vidinului si in totu tienutulu bulgaru intre Balcanu si Dura se dau lucrului cu totulu alta fatia, decum o descriu telegramele din Constantinopole. Detronarea sultanului a suprinsu Europ’a. Din câte se scriu in foile cele mari se vede ca inca nu este o orientare indestulitóre nici asupr’a faptului nici asupr’a urmaritorului. Surprinderea cea mai mare se scrie ca a facutu detronarea asupr’a imperatului rusescu, care petrece in baile dela Emes. Conjecturile asupr’a urmariloru suntu legioni. Ne abtienemu de astadata a intra in labirintulu soru celu mare. Tempulu celu mai de aprópe va deschide perspectiva mai tare si in privinti’a acest’a. Faim’a ce se respandise ca sultanulu Abdulu Aziz aru fi muritu séu omoritu nu se adeveresce; din contra dupa telegramele din urma noulu sultanu Muradu Y se porta cu cea mai mare reverintia catra detronatulu seu unchiu. Regularea parochieloru cu o dotatiime corespund ietória a preotiloru, arondarea si intregirea protopresviterateloru in archidiecesa. (Urmare.) Vinu acum la arondarea si întregirea protopopiateloru in archidiecesa. In privinti’a acést’a, atâtu împărțirea cea forte rea a celoru mai multe protopopiate din archidiecesa, ce au avutu de basa mai cu sema împărțirea cea vechia politica, ceea ce au ingreunatu si ingremedia până astadi forte tare administratiunea protopopiateloru, câtu si greutatile cele mari, ce le-au semutu si le semtu totu mereu, credinciossii noștri din cele mai multe protopopiate cu tursulu loru la protopresbiterulu in diferitele cause, fiindu siliti a trece preste teritoriulu altui protopopiatu lungisiu si curmedisiu cale de câte 2 dile, până a ajunge la protopresbiterulu seu, tóte acestea si alte impregiurari, au cerutu in modulu celu mai imperiosu regularea protopopiateloru printr’o arendare exacta. Consistoriulu archidiecesanu in decursulu aniloru precedinti s’au si ocupatu seriosu cu elaborarea unui proiectu de arendare, carele substernandu-se sinodului archidiecesanu din anulu trecutu fu primitu cu acea hotarire sinodale , cu protopopiatele arondate si cari stau sub administratori presei, sa se intregiasca fara amenare prin alegerea de protopresbiteri actuali, in loculu administratoriloru da până aci Cu efeptuirea acestui conclusu au fostu insarcinatu Consistoriulu archid., carele in tómn’a anului trecutu n’a lipsitu de a dispune publicarea concurseloru pentru ocuparea posturiloru vacante de ppresviteri. Si sa vedemu ce au urmatu da aci ? Au urmatu ca sinod, archid, din anulu acest’a, a aflatu cu cale a nimici legea adusa de sine insusi in sredinti’a sinodului din anulu trecutu, in privinti’a protopopiateloru. Sistarea arondarei si intregirei protopopiateloru deci, e fapta împlinita. Se nasce acum numai intrebarea din partea acelor’a cari n’au partecipatu la sinodu in „calitate de deputați“, déca si starea acést’a e buna sau nu, si déca e in interesulu poporului sau in detrimentulu lui ? Eu credu asta, ca la intrebarea acest’a, nu e nimenea mai competinta a respunde decâtu insusi poporulu : „De vre-o câti-va ani incóce s’au totu facutu vorba de legi preste legi pentru regularea ppiateloru, si ca se face înlesnire ómeniloru celoru indepartati, cu asiediarea loru la alte protopopiate mai învecinate, dar’ acum se vede tréb’a, ca mai marii nostri inca numai dicu, dar’ de facutu nu făcu, acum vomu vede, sa mai cera numai cine va bani dela bisericele nóstre pentru deputați sinodali, si pentru adunari la sinode si comitete protopopesci sa mai cera cine-va diurne, sau sa mai damu bani din ladile bisericei pentru escrieri de concurse de protopopi.“ etc. Cu unu cuventu, poporulu in acelea parti, unde au asteptatu dupa atât’a vorba ce s’a facutu de 6 ani incóce, organisarea si întregirea protopopiateloru, se afla in cea mai mare nemultiumire. In fati’a mea s’au esprimatu de curendu representanti demni de tóta stim’a de prin atari comune nemultiumite, ca voru a trece cu totii la biseric’a gr. cath., deóre-ce redu ca la noi nu li se asculta jalbile loru. Apoi, cându unu poporu se afla nemultuumitu in asteptarile si pretensiunile lui drepte, eu considera acésta impregiurare de unu zeu forte periculosu, — pentru ca e constatatu, ca cu poporulu numai până atunci poți lucră spre înaintare si spre bine, până cându te bucuri de încrederea lui, indata ce ai perdutu increderea, nu mai poți lucră absolutu nimicu. Nemultiumirea poporului deci in privinti’a acést’a, in cele mai multe parti, e unu zeu, si inca unu reu forte mare, incatu póte ave si alte urmari. Apoi, poftésca ori si cine sa vedia, cum mergu trebile bisericesci si scolare, si cu unu cuventu tóta admini