Telegrafulu Romanu, 1877 (Anul 25, nr. 1-103)
1877-10-09 / nr. 80
Telegraful a Romaim ese Duminec’a și Joi’a, la fie-care dóue septemani cu adausulu Foisiórei. — Prenumeratiunea se face in Sibiiu la espertitur’a fótei, pre afara la c. r. poște cu bani gat’a prin scrisori francate, adresate catra espedtitura. Pretiusu prenumeratiunei pentru Sibiiu este pre anu 7 fl. v. a., iar pre o jumetate de anu 3 fl. 50 cr. Al. SO. ARULU XXV. Sibiiu 921 Octobre 1877. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pentr provinciele din Monarhia pre anu anu 8 fl., iara pre o jumatate de anu 4 fl. v. a. Pentru strainetate pre anu 12 fl., pre o jumetate de anu 6 fl. v. a. Inseratele se platescu pentru antâi’a ora cu 7 cr. sirulu, pentru a dou’a ora cu 6/, cr. si pentru a trei’a repetire cu 31/, cr. v. a. Cerculariu metropolitanu. Catva tóte consistoriele eparciali. Nr. 161. Metr. Escelenti’an’a domnulu ministru reg. ung. de culte si instrucțiune publica, cu privire la convocarea congresului nostru nationalu bisericescu pe 16/28 alunei cununti, efectuita prin literele mele din 20 Septembre a. c. Nr. 146 Metr. a aflatu ca modulu urmatu abia pentru aducerea acestei convocări la preainalt’a cunoscintia a Maiestatei Sale ces. si j apost. regesei, nu ar corespunde dis-pusetiuniloru din Art. IX alu legiloru din 1868 si normeloru cuprinse in statutulu nostru organicii; de aceea j prin ordinulu emisu sub 16 Octobre nou, a. c. Nr. 26,156 m’a poftitu, că convocarea congresului se o suspindu , pana cându de aci nainte se va face o aretare la Maiestatea Sa si va urma spreanalta resolutiune. In urmarea acestui ordinu ministerialii, in ceea ce privesce terminulu de mai susu alu intrunirii congresului nostru ordinariu, se aflu necesitatu a amâna deschiderea aceluiași congresu pana la unu altu timpii, care se va defige mai apoi si se va face pe calea s’a cunoscuții tuturoru celoru interesați , reservându-mi justifică la loculu seu procedur’a uramata din partea mea. Recercu asta dar’ pre Venerabil lulu Consistoriu, sa binevoiésca a notifică cu tóta grăbirea acést’a amanare deputatiloru congresuali aleși in cercurile de acolo; adaugu totodată, ca pre câtu regretu acést’a perdere a rendului prescrisu in statutulu organicii, pre atât’a me aflu resolutu a-mi pune in lucrare tóte poterile spre a feri biseric’a de ori-ce dauna din acestu incidinte. Sibiiu, 8 Octobre, 1877. Mironu Romanul, metropolitu. Resbelulu. Sibiiu in 8/30 Octobre. Sortea armatei turcesci in Asi’a e decisa. In 14 si 15 1. c. s’a nimicitu armata lui Muktarpasta. Dejă in 4/16 1. c. ne anunciase o depesta oficiala din Petersburg victori’a mare a rusiloru la polele muntelui Aladya-Dagh. In ziud a urmatóre (5/17) s’a publicatu din Caracalu urmatórea depesia oficiala: „După ce in 14 i. c. colonia generalului Lazareff a indeplinitu ocolirea si a impinsu pe turci dela delurile Orlokan catra Carsu si Vișinkoel, a inceputu in 15 i. c. dimineti’a ataculu generalu contr’a positiunei lui Muktar-pasi’a. La amedi s’a luatu delulu fortificatu Avkar, chei’a positiunei lui Muktar, si prin acest’a s’a spartit lini’a armatei turcesci. Partea armatei, care si-a luatu drumulu spre Carfu a fostu persecutata de ruși si pe la cinci ore după amedii bătută cumplitu s’a imprasciatu perdhendu o mulțime de morți; mai multe mii de omeni fura prinși si s’au luatu 4 tunuri. Cele trei divisiuni turcesci, care au remasu la arip’a drepta fura alungate din positiunile loru dela Aladisi’a si catva 8 ore au fostu silite a capitală. Rusii au facutu multi prisonieri, intre cari siepte pasi’a. si au luatu 32 tunuri si multu materialu. Multar pasi’a a scapatu catra Carsu. Perderile rusiloru in proportiune nu suntu mari. “ Atâtu depesi’a oficiala. Precum este cunoscuta, positiunea lui Muktar-Pasi’a, ce o ocupase elu in 5 Octobre se intindea dela dealurile dela Visinchioi preste muchi’a muntelui Avkar până la polele lui Aladja-Dagh. Generalulu Loris-Melkoff a pornitu marsiulu trupei sele principale catra frontulu lui Muktar- Pasi’a, pre cându generalu-maiorulu Lazareff plecase cu 27 batalioni si 40 tunuri catra arip’a drepta si fara a fi observatu de turci a ocolit’o. Dumineca in 14 i. c. colón’a lui Lazareff a ajunsu la satulu armeanu Bazardschik, adeca in dosulu armatei turcesci, postata la polele muntelui Aladja-Dagh si au ocupatii fortificatiunile de la Orlek. In ceealalta di, Luni dimineti’a, in 15 i. c., s’a desvoltatu batali’a generala. In frontii atacati de Loris- Melikoff, in dosa încurcati de Lazareff, turcii au luat’o printre doua focuri la fuga. Generalulu Heimann cu doue regimente rusesci a spartu centrulu positiunei lui Muctar-pasi’a si a despărțirii armat’a turcesca in doue parti. Centrulu si arip’a drepta, 32 batalióne, 4 brigade de artilerie cu 2000 cai, au capitulatu si s’au predatu lui Loris- Mellikoff. Afara de cei siepte pasi’a, fara prinsi preste 100 oficieri cu ranguri mai inalte. Generalulu Lazareff a facutu 3500 prisonieri si au luatu taber’a turcésca dela Aladja cu ridicata, cu corturi, cu bagagie cu munitiune cu tóte, ce s’a aflatu intr’eas’a. Din trupele rusiloru au luatu parte la bătălie: I si IV divisiune de granatiri, a 20 si a 39 divisiune de infanterie, 16 batalione de venatori, militi’a mohamedana din Daghestan si Cabard’a si in sfarsitu mai multe regimente de cavalerie si de dragoni. Aceste trupe au fostu comandate de generalii Melikoff, Heimann, Solavieff si Lazareff. „Agence Havas“, care este cam turcofila, comunica astazi din Constantinopole cu datulu 19 Octobre ca rusii aru fi incungiuratu si bombardeza Carsulu, care este dejă prin întreruperea linieloru telegrafice isolatu, Muktar-pasi’a cu restulu micu alu armatei bătute va luă positiune la Sogonsidagh (sud-vestu de Cars.) „Quid nunc?“ se intreba acum turcofilului Pester Lloyd.“ „La acést’a astadi nu se póte respunde“, continua elu „situatiunea pare a fi pentru turci cam desolata, caci de unde sa mai ia ei acum in Armeni’a o noua armata ? Spre norocire decisiunea resbelului nu se intempla pe platoulu Armeniei, ci la polele Balcanului." Dar’ La polele Balcanului, unde s’a publicatu trupeleru cu mare ceremonie de pesi’a de biruintia din Asi’a, si ca respunsu resuna astazi bubuitulu a 300 de tunuri inaintea Plevnei. Negresitu in zilele aceste se va hotărî resbelulu si la polele Balcanului. Sortea lui Osman si Suleiman pasi’a va semenă in multe privintie celei lui „Ghazi“ Ahmed Muktar pasi’a, „biruitoriulu Asiei.“ „Daily News“ publica urmatórea de pesta dela corespondentulu seu din Poradim, Miercuri 3 Octobre. Operațiunile militare au incetatu. Rusii astepta fara îndoiala, consiliele generalului Totleben, in privinti’a oportunitatiei de a se urmă ataculu Plevnei, sau mai bine de a se reinoi. Generalulu n’a terminatu inspectarea positiuniloru turce ce a intreprinsu, si elu nu va luă fara nici o indoiela nici o decisiune înainte de câteva zile. Conclusiunile sele se potu prevedea. Elu va declară, probabilii, ca, Plevn’a trebuie luata înainte de a se liberă Balcanii. Dar’ se intreba prin ce mijlace. Unii suntu de părere de a se luă localitatea prin femete, planu care oferă mare siansa de successu, desi încercarea generalului Chloff n’a reusitu. Alții vorbescu pentru unu asediu in tata regul’a, iar alții recomenda unu nou asaltu, cu tóte neisbândele încercate de ruși. Desiguru se va primi asediarea in tóta regul’a si se va opri aprovisionarea localitatiei printr’unu asediu in tóta regul’a. E siguru ca turcii voru fi reduși la fómete, desi o slăbiciune a generalului Chloff, le-a permisu de a se aprovisionă. Generalulu Gurko a fostu numitu comandantu alu cavaleriei ruse dinaintea Plevnei, si turcii trebuie sa-si cuceresca prin arme tóte provisiunile ce voru încercă sa introducă in cetate din acesta parte. Remane a se mai sei pentru câtu timpu mai este aprovisionata Plevna. Se presupune ca provisiunile aru fi suficiente pentru o luna sau siase septamâni, dar’ pe ierna va fi imposibilu de ase sustienó asediulu. Acest’a chiaru si déca n’aru urmă unu asediu considerabilu. Ploi’a continua de dóue septamâni incóce, dar’ in acesta sessiune, ploile dureza 15 zile, după care va urmă timpu frumosu, si in care timpu ajutorele necesarii potu sa sosesca. Mai tóte regimentele au sositu, si ne putemu așteptă la o încercare decisiva, déca anotimpulu o va permite. Acést’a se va si face fara indoiala. Sanatatea imperatului este admirabilii de buna, si elu continua a stă la Gorni-Studen, unde a avutu vre-o câte-va zile de indispositiune. Se asigura ca elu e calmu, liniscitu, si ca nu face represiun’i nimenui, nici chiaru celoru cari suntu responsabili pentru ultimele pierderi, si ca elu nutresce mare sperantia si fermitate pentru unu triumfu completu alu armatelerusele. Cu ocasiunea unei vizite oficiale ce a facutu moscheei, Sultanulu a trecutu in revista trei batalióne de miliție locala sau garda naționala de Constantinopolu. Elu, după cum scrie unu corespondentu alu lui „Times“, s’a esprimatu: „Voi a ti datu probe de alipire câtra religiune, patria si guvernu. Speru ca după încheierea unei paci gloriose, câscigata prin silintiele nóstre comune, veti aretă aptitudine si zelu, spre a mesecondă in esecutarea reformeloru, de cari depinde prosperitatea tierei si buna starea poporului.“ Acestei alocuțiuni i se da orecare importantia. Cu ocasiunea altoru vizite, Sultanulu si-a complimentatu omenii si i le-a stimulatu zelulu resboinicu. Astadata elu a facutu alusiune transparenta la reformele de introdusu după resbelu că sa faca pe supusii sei si pe puter sa creda, ca idei’a reformeloru n’a abandonat’o, in casu cându resbelulu s’aru termină in avantagiulu seu. De cându asardulu a intorsu resbelulu in favorulu Turciei, aceste credintie au fostu esprimate nu odata in Europ’a, si se póte presupune, ca discursulu Sultanului pronunciatu inaintea gardeloru civice, in realitate a fostu adresate urechiloru Europei. Populatiunea din Constantinopolu, are privilegiulu din timpi vechi, de a fi scutita de serviciulu militaru. Acestu privilegiu a fostu inlaturatu dela inceputulu resbelului de fatia, si populatiunea s’a supusu fara murmura. Miscarea secuiasca in diet’a Ungariei. Era de prevedintu ca o afacere cum este descoperirea armeloru in secuime si consecventiele descoperirei, nu voru fi trecute cu vederea nici in dieta. Dintre tote de pana acum merita a fi cunoscuta mai pre larga interpelatiunea deputatului A. Németh, membru alu stângei estreme, din siedinti’a dela 16 Octobre. In introducere, interpelantulu dice ca ministrulu presiedinte ’si da tóta silinti’a, de câte ori vine vorb’a despre atitudinea guvernului austro-ungurescu, fatia cu resbelulu orientalu, a dovedi ca observeza cea mai strinsa neutralitate. Cu tóte aceste este cunoscutu, ca s’au transportatu pe drumulu de feru orientalu in diu’a mare arme si munitiune pentru ruși, fara a li se pune vre-o pedeea. De alta parte, cându s’au transportatu arme si munitiune pentru turci s’au confiscatu, si cetatieni austrounguresci siedu prinsi, si altii suntu espusi veclatiuniloru din partea gendarmeriei si suntu ameninttati in libertatea si averea loru; ministrulu de honvedi a esitu in fati’a locului, indata după acést’a Gabriilu Beden fu denumitu comisariu regescu si in cualitatea acést’a trimisu la Cic-Sered’a; si spre a pune corón’a la tóte aceste, comandantului militariu bar, de Ringelsheim i s’au subordinate tóte autoritățile civile. In alte punctu se plânge interpelantulu asupr’a transportarei celoru arestați pentru afacerea armeloru confiscate la M. Osiorheiu contr’a legiloru, caci articululu de lege XXXII, 1871 in § 25 trimite numai pe criminalii capitali la M. Osiorheiu; care lege timbreza inse contr’a band’a de arme de crima capitala? Interpelantulu intréba: cum póte ministrulu pressedinte justifică procederea sea fatia cu dorinti’a generala a tierei de a alergă in ajutoriulu turciloru? Interpelantulu trece apoi la motivarea interpelatiunei sele. „Nu exista lege — dice interpelantulu — care opresce a liferă cuiva arme; dealtmintrea a spus’a si ministrulu pressedinte, ca nu scie care este legea respectiva, dar a crede ca esista un’a si va fi datorinti’a judecatoriului a o caută.“ Interpelantulu cere esplicatiuni in privinti’a acest’a si atinge seriile despre investigatiunile din Transilvani’a, după parerea sea ilegale si continua: „Evenementulu celu mai prospetu, care ne mahnesce forte adencu, este,