Telegraful Roman, 1884 (Anul 32, nr. 1-152)

1884-09-11 / nr. 106

424 TELEGRAFUL ROMAN administrațiunei și a justiției, te cuprinde mila ve­­­­d­end pe bietul român alergând în dreapta și stânga cu hotărîrile autorităților, care nu le înțelege. In zilele trecute un român țerean mersese la Aiud în­tr’o afacere judecătorească, unde neputându-se înțe­lege cu nimenea a venit la Alba-Iulia să-și ia un advocat, care se vorbească pentru dânsul în limba statului. Atât de departe am ajuns încât limba ro­mână nu se mai tolerează nici în graiu. Dar pe stăpânii țlilei nu-i alterează de loc ast­fel de anomalii — boala maghiarismului a copleșit întrânșii ori ce simț de ecuitate și dreptate cătră celelalte naționalități. — Ori ne facem maghiari ori luăm lumea în cap — tertium non datur. Aceasta este trista alternativă ce ne-o­pun Ma­ghiarii pretutindenea și fiindcă Românii nu sunt aplicați a-și părăsi patria străbună — ergo trebue prigoniți și stârpiți de pe fața pământului. Și ce este mai trist — agitațiunea maghiară a străbătut și în școale. Studenții români de aici sânt persecutați formal. Nișce profesori fanatici, cărora li s’a încredințat crescerea junimei în gim­­nasiul catolic de aici, tractează cu tinerii școlari români într-un mod atât de brutal, încât ți se re­­voaltă sângele. E foarte caracteristic faptul, că mai ales tinerii de confesiune greco-orientală sânt persecutați în mod demonstrativ și sistematic. Ei plătesc un didactru îndoit — numai pentru că sânt de altă confesiune. Îndată ce trec la confesiu­nea catolică sau greco-catolică, li se iartă didac­­t­ul pe jumătate și profesorii mai slăbesc cu înjură­turile cele necăjite. Au și trecut unii dintre tineri — numai ca se-și înlesnească studiul. Acesta este un specimen de prozelitism ordinar și merită a fi sbiciuit înaintea lumei. Pe lângă aceste persecuțiuni tinerii români trebue se aud­ă uii de ții injurături de cele mai grețoase, care nu le poți pronunța într’o socie­tate cultă. Iată superioritatea acelei culturi ce voiesc se ni-o impună Maghiarii cu forța! Nu sciu ce sporiu fac studenții din diferitele obiecte de instrucțiune, atât însă sciu, că istoria universală se propune cum am vice numai per sum­­mos apices, iar istoria maghiară se propune per son­­gum et latum. Vai de acela, care nu învață din fir în fir această istorie tendențioasă .­ Un atare ne­norocit mai bine va face se ia lumea în cap decât se arete că nu cunoasce toate unghiurile globului maghiar. Chiar și tinerii evrei sânt persecutați pentru religiunea lor mosaică și sânt tractați de­o­potrivă cu tinerii greco-orientali. Causa este că lângă fa­natismul național se mai adauge și fanatismul confesional. Intre asemenea condițiuni de educațiune nu este cu putință a cresce cetățeni destoinici, cari in­trând în viața practică se poată fi spre folos socie­tății, pentru care sunt crescuți. Atât deocamdată despre instrucțiune încât pen­tru tinerimea română. — In fine trebue se amintesc că nicăiri în Tran­silvania moralitatea publică nu se află la un nivel atât de jos ca aici în Alba-Iulia. Drept dovadă amintesc faptul, că concubinatele sânt foarte nu­meroase și nu se ia nici o disposițiune pentru a le stîrpi. — Copii din pat nelegiuit sânt legion. Stăm râu pe terenul instrucțiunei publice, rău cu justiția și administrația, râu cu administrația a i se contesta prin neprecauțiune dreptul de a fi­gura ca apendice râsfățat. In pansa cea mare s’a esecutat cu multă dibă­cie și precisiune sub conducerea dlui Dubleș frumo­sul joc național „Călușerul“ un joc antic, care l-au adus străbunii noștri cu dânșii în Dacia. Acest joc constitue o parte esențială a obiceiurilor și tradi­­țiunilor noastre străvechi și este o dovadă tradițio­nală despre romanitatea noastră. Aici ar fi datorința mea principală se re nu­mesc cu numele pe doamnele și domnișoarele ce au împodobit acest bal, și în deosebi se re numesc re­gina balului, însâ onorații cetitori se me dispenseze de acest obligământ. Voiu țlice pe scurt că secsul nostru cel frumos atât cel din Oraștie cât și cel din alte părți au contribuit emulând de­o­potrivă ca acest bal se reușească în toate privințele spre mul­­țămirea tuturor. Jocul a durat pănă în revărsarea z­ilei. Dimi­neața ne-am despărțit luând cu noi amintirea unei petreceri cu adevărat animate și plăcute. S’au realisat multe cunoșcințe noue — nu sciu dacă Hymen a făcut vre-o cucerire serioasă printre părechile tinere improvisate în vârtegiul jocului. Asemene conruiste tainice dealtmintrea numai timpul ulterior le va descoperi­ bisericească. Astfeliu omului cugetătoriu i se pare­­ că este în un pașalic turcesc, unde toate autorită­țile lucră pentru ruinarea sărmanului popor. Grele timpuri, și prospectele ne pun în vedere și mai grele. Nu e deci mirare că decădem cu repen­iciune. O cură radicală trebue pe la Alba- Iulia atât în cele politice cât și la cele bisericesci pentru toate confesiunile. Fără de această rana va lua dimensi­uni tot mai mari. Cu altă ocasiune mai multe, Dr. St............... Revista politică. în Croația s’au terminat alegerile pentru dietă, care este convocată pre 30 Septembre a. c. Partida națională și-a asigurat majoritatea. Starcevicianii cu puteri înmulțite se presentează în parlament. După prospectele de pănă acuma avem se ne aștep­tăm la scene și mai turbulente ca in perioda trecută. Caracteristic este un lucru, ce nu se poate trece cu vederea. Elementele radicale ocupă tot mai mult teren în Ungaria și Croația. La noi antisemiții se presentează în dietă ca partidă bine organisată, și după cum se șoptesce vor presenta și adresă la cu­vântarea de tron. In Croația Starcevicianii aseme­nea antisemiților noștrii cu noua puteri pâșesc în parlament. Prin sistema de guvernare de pănă acuma s’a dat material elementelor radicale, și ele încep a se validiza. Prospectele din cuvântarea de la Oradea mare vor înăspri situațiunea și mai tare. Nu va fi deci lucru nenatural dacă și la noi vor ajunge la suprafață elementele radicale, mai ales când făcem­­ fi­de ții observarea, că elementele moderate în ju­stele lor pretensiuni naționale sânt respinse de că­tre puternicii țiilei și espuși în lumină falsă față cu poporul amărît pănă în adâncul sufletului său. întâlnirea celor trei împărați preocupă și acuma pressa europeană. Oficioasele ruseșci în comenta­rea lor ajung la următoarele resultate, extrase după $iartul de „Sanpeterburg.“ „Constatăm cu fericire, că părerile noastre exprimate la întrevederea celor trei puternici împărați din Europa, s’au adeverit prin scirile ulterioare, ce ni­ au venit din isvoare acredi­tate. Simțemintele personale ale celor trei împărați asemenea vederile și părerile miniștrilor lor con­sună întru toate. Fiind toate trei împărățiile in­spirate de una și aceeași dorință, de a trăi în bună conțelegere unii cu alții, și a întreținea raporturi amicale cu celelalte staturi din Europa, nu s'a atins politica pe larg, s’a constatat deci unitatea în ve­deri în ce priveșce status quo al lucrurilor, și în locul acțiunei singuratice, care ar putea provoca divergență în păreri, sau neînțelegeri, s’a statolit principiul unității și al consilierei. Și fiindcă cesti­­unile speciale ce există, sau să vor ivi în Europa, vor fi desbâtute din aceste puncte de vedere, și astfel unitatea de vederi dintre cei trei împărați pe deoparte le va da forța materială și morală, de care dispun ele, de altă parte respectul față cu dreptul și dorința de a se susținea pacea, se va validiza în comun: pacea se poate privi ca asigurată și în ade­văr garantată nu numai între cele trei împărății, ci și în întreagă Europa. Cu chipul acesta toate unel­tirile, basate pe certe și rivalități, și încercările de­vastatoare ale inimicilor ordinei sociale se vor ni­mici și se vor sdrobi față cu demnitatea solidă și la­ A doua zii s’a făcut o escursiune la Hunedoara. Publicul strein care nu a cercetat pănă acuma lo­curile istorice și clasice unde a fost leagănul Cor­­vinilor, s’a folosit de ocasiunea binevenită pen­tru a le vedea și admira frumsețea lor romantică și pentru a’și reaminti un trecut istoric strălucit. Ocupațiunile urgente reclamând reîntoarcerea mea acasă am trebuit să abd­ie de folosul acestei escursiuni, cu toate că și eu ardeam de dorul de a vede clasicul pământ al Hunedoarei. Mi-am pus bagagia în ordine și luându mi ț­iua bună de la Oreștie am plecat cătră casă. In cele publicate pănă acum am descris în li­­niamente principale seria de festivități arangiate din incidentul acestei adunări generale, am relevat in­teresul și zelul ce l’au arătat inteligența română din Orăștie pentru a da acelor festivități o valoare dura­bilă, am arătat ospitalitatea exemplară a românilor din Orăștie, și am constatat armonia ce s’a văd­ut în tot decursul festivităților. Reasumând vom price că satisfacțiunea tuturor celor ce au avut onoarea de a fi de asta dată oaspeții românilor din Orăștie, este cea mai eclatantă dovadă despre succesul deplin al fe­stivităților orestiene, despre zelul, interesul, tac­tul și precauțiunea celor ce le-au arangiat. Inteli­gența din Orăștie și a câștigat în toate privințele un titlu de recunostință și analele Asociațiunei vor fn­ială susținută prin amicia personală a celor trei împă­rați și consonanța guvernelor lor în vederi. Suntem­ convinși, că Îndată ce opiniunea publică a tuturor țărilor va pricepe și va aprecia după merit importanța acestui eveniment, se va manifesta pretutindinea in­­destulire și ușurare, cea ce va avea favorabilă influ­ență asupra stărei politice, sociale și economice din întreagă Europa.“ Siguranța cu care se vorbesce despre susține­rea păcei europene va avea bună­­ influență asupra tuturor oamenilor doritori de binele comun, și noi cu inimă liniștită ne continuăm activitatea spre prosperarea poporului nostru, care noi o identificăm cu prosperarea patriei, și nu le putem separa unele de altele. Italia în nenorocirea ei se așteaptă la un mare pas politic Prinsonierul din Vatican a anunțat pe secretariul seu de stat, că la­cașul când­­ holera ar isbucni și în Roma, dânsul va rumpe cu ficțiunea de prisonieriu voluntariu. Despre aceasta vom mai vorbi. Corespondențe particulare ale „Telegrafului Român.” Din tractul Sibiiului, Septem­vre 1884. Ono­rate Die Redactor! Din toate părțile văd publicân­­du-se rapoarte și comunicate asupra conferențelor învățătoresci ținute est an din 25—31 August a. c., numai din cercul reuniunei învățătorilor din distric­tul Sibiiului văd că nu se publică nimica. Nu sciu cărei împregiurări să se atribue acest indiferentism sau indolență, ori cum se o mai numesc, dar ade­vărul constatat, trebue se mărturisesc, că nu prea servesce învățătorilor noștri de mare laudă, când ei înșiși nu vin a raporta despre faptele săvârșite de ei și în sânul lor în decursul conferențelor, tocmai în centrul și la ușa metropoliei noastre, unde ar trebui se fie cei mai cuasificați și eminenți învăță­tori din întreaga arh­idiecesă, încât e așa sau nu, eu nu voesc se constat, dar ’mi place se constat, că conferențele din est an au fost mai bine cercetate, ca cele din ultimii 2—3 ani trecuți, și acesta ar fi un semn imbucurătoriu pentru căușele școlare și în genere pentru învăță­mântul în școalele poporale. Fiind prezenți aproape toți învățătorii din trac­­tele protopresbiterale Sibiiu, Săliște și vr’o 4 învă­țători din tractul Avrigului, ședințele cele 3 dintâia s’au ținut sub presidiul președintelui Reuniunei dl protopresbiter Simeon Popescu, în cari s'a deliberat asupra agendelor ținătoare curat de Reuniune, s’a reales președintele, care demisionase din causa mul­tor ocupațiuni ce are, și de asemenea s’a ales în locul v.­președintelui dlui I. Cândea un alt vice­președinte în persoana învățătoriului din Reșinari Iosif Aron și cu aceste agendele ținătoare de Re­uniune s’ar fi terminat. S’a constatat din diferitele rapoarte ale comisiunilor, că în anul trecut comi­tetul Reuniunei stătătoriu chiar și din bărbați ca Dr. Crișanu, I. Bedințț nu a ținut nici o ședință, dar causa a fost, că nu s’au presentat când cei din afară, când cei din lăuntru — cetățeni, și așa pre­sidiul a fost necesitat a conduce din presidiu atât agendele curente, cât și causa și averea Reuniunei, care din urmă se îmulțesce încet dar sigur și se administrează foarte bine și stă din o sumă de 508 fl. 13 cr, afară de intratele din est an și da multele restanții pre la învățătorii din tractul Avin­registra cu bucurie faptul generos că la aceasta Adu­nare fondurile s’au sporit cu suma considerabilă de 1500 fl. v. a. Am văd­ut Oreștia și pe românii oreștieni în lu­mina festivităților și ne am bucurat de virtuțile ce le-au arătat. Acum cu permisiunea cetitorilor îmi voi lua libertatea a contempla orașul și pe orășeni, viața și activitatea lor, sub alte puncte de vedere. Românii din Oreștie ca element orășenesc au puțină valoare. Deși au fost în mijlocul unei po­­porațiuni slrguitoare și cruțătoare. Ei au învățat puțin de la sași. Lipsiți de industrie și comerciu, avisați in partea cea mai mare la economie, românii nici nu pot pretinde a se asemăna cu sașii. Indu­stria română preste tot, în deosebi aici în Oreștia se află în stadiile prime de desvoltare. Sânt pu­țini industriași români și aceștia încă de condițiuni modeste. Unica profesiune de ceva valoare a fost pielăria. Era într’o vreme în Orăștie un număr con­siderabil de pielari sau timari cum se numesc pe aici, oameni cu trecere și avere. Astăzi­ însă acea­stă clasă de profesioniști, care era fața industriei române de aici, a scăpătat. Cei mai mulți au să­răcit și s’au ruinat. Ar fi foarte instructiv a cer­ceta motivele acestei repede decădențe, însă de astă­­dată ne mărginim a constata pur și simplu faptul trist, că astăzi acest ram de industrie a decăzut.

Next