Telegraful Roman, 1886 (Anul 34, nr. 1-137)
1886-10-09 / nr. 108
Nr. 108 Sibiiu, Joi 9/21 Octobre 1886. TELEGRAFUL ROMAN. Apare Marița, Joia și Sâmbătă. ABONAMENTUL. Pentru Sibiiu pe an 7 fl., 6 luni 3 fl. 50 cr., 3 luni 1 fl. 75 cr. Pentru monarhie pe an 8 fl., 6 luni 4 fl., 3 luni 2 fl. Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl., 3 luni 3 fl. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la Administrațiunea tipografiei archidiecesane Sibiiu, strada Măcelarilor 47. Corespondențele sunt a se adresa la: Redacțiunea „Telegrafului Român“, strada Măcelarilor Nr. 30. Epistole nefrancate se refusă. — Articolii nepublicați nu se înapoiază. Anul XXXIV. INSERȚIUNILE: Pentru odată 7 cr., — de două ori 12 cr., — de trei ori 15 cr. rândul cu litere garmond — și timbru de 30 cr pentru fiecare publicare. Regulament pentru procedura judecătorească în căușele disciplinarie în metopolia gr.-or. română. Nr. 5152 Plen. Cerculariu cătră toate oficiile protopresbiterale din archidiecesa ortodocsâ română a Transilvaniei. Congresul nostru național bisericesc a votat în ședința sa dela 24 Iuniu a. c. sub Nr. protoc. 184 în mod provisoriu un „Regulament pentru procedura judecătorească în căușele disciplinare în metropolia gr. or. română.11 Acest regulament după §iul seu 56, are să între în viață la 15 file după publicarea lui în foile oficiale ale eparhiilor; ear consistoriul metropolitan prin scrisoarea sa din 22 August a. c. Nr. 203 poftesce a se pune la cale această publicare așa, ca la 1 Novembre a. c. regulamentul să poată întră în viață în întreagă provincia metropolitană. Pentru a se satisface acestor disposițiuni, se publică regulamentul din cestiune în tecstul seu autentic în foaia tipografiei archidiecesane „Telegraful Român“ ca în organul destinat pentru publicațiunile oficiale ale cosistoriului archidiecesan; totdeodată se trimite acela câte într’un exemplariu tipărit la toate oficiile protopresbiterale din archidiecesă spre folosire oficială, cu acea însărcinare, ca prin publicarea cerculariului present să atragă atențiunea organelor subalterne și în special a oficiilor parochiale la acest regulament, care va să între în viață cu 1 Novembre a. c. și care se poate procura un exemplariu cu 20 cruceri dela metropoliă de adreptul, sau și pe calea oficiilor protopresbiterale, în fine sunt însărcinate oficiile protopresbiterale, se petreacă cu atențiune și să-și noteze eventualele greutăți, ce se vor întimpina la aplicarea disposițiunilor acestui regulament, apoi modificările și întregirile, care după experiențele anului prim se-ar afla de necesare în acest regulament, să se propună pănă la finea anului viitoriu 1887 consistoriului archidiecesan, ca în acest mod se se adune materialul trebuincios la revisiunea regulamentului, respective la votarea lui definitivă, carea congresul nostru național bisericesc ’și-o a reservat pentru procsima sa întrunire. Sibiiu, din ședința plenară a consistoriului archidiecesan ținută la 6 Octobre 1886. Miron Romanul m. p., archiepiscop. Nicanor Frateș m. p., protosincel, secretar. Cap I. A. Persoanele supuse disciplinei. §• 1. Regulamentul presinte se estinde asupra tuturor persoanelor, cari sunt însărcinate cu funcțiuni bisericesci, școlare și fundaționale și aparțin metropoliei acesteea, escepționând pe anchiereii și călugării de la mânăstiri, ale căror cause disciplinare sunt a se regula separat; se extinde mai încolo și asupra candidaților de preoție și de învățătorie. B. Delictele disciplinarie. §• 2. Cercetarea disciplinară se ordinează: 1. pentru călcarea datorințelor oficiului, cum este: a) neîmplinirea de tot, ori împlinire neglijentă sau necorectă a oficiului; b) neascultarea obstinată, ori purtarea necuviincioasă față de superiori; c) căutarea de certe, auțare și înteruare la neînțelegeri ; d) purtare nemorală sau scandaloasă; e) desconsiderarea sau deonestarea doctrinelor, datinilor, instituțiunilor și ordinațiunilor bisericesci; f) călcarea datorințelor oficioase și abusul de oficiu comis prin corumpere sau mituire; g) părăsirea arbitrar și nejustificată a oficiului; h) esecutarea acelor conduse înnainte de aprobare, cari sunt a se aproba prealabil prin autoritatea superioară; i) corumperi la orice feliu de alegeri, precum și complicitatea la asemeni corumperi; h) violarea secretului de oficiu; 2. pentru necapacitatea spirituală sau corporală de a împlini oficiul; 3. pentru condamnarea criminală din partea unui for civil ori militar competent, întrată în putere de lege. C. Pedepsele disciplinarie. §■ 3. Pedepsele disciplinarie sunt: a) admonițiune; b) înfruntare; c) pedeapsă în bani pănă la suma de 300 fl.; d) lipsirea de dotațiune sau pensiune, în parte sau în total. Mulca penală neîncassabilă se substitue prin altă pedeapsă normală în acest paragraf; e) eschiderea temporală sau definitivă din sinul candidaților pentru pentru serviciul bisericei sau al școalei; f) eschiderea temporală din sînul corporațiunii bisericesci, respective lipsirea temporală de elegibilitate în una sau în toate corporațiunile bisericesci; g) destituirea condiționată, pe cutare timp, pentru cutare loc, pentru cutare district, sau pentru un anumit oficiu ; h) destituirea necondiționată, prin care respectivul își perde dreptul de a mai purta oficiu bisericesc sau școlariu în întreaga provinciă metropolitană. i) lipsirea pentru totdeuna de pensiune și de caracterul oficial. D. Organele îndreptățite a ordina cercetarea. §• 4. Cercetarea disciplinară e îndreptățit a o ordina: a) contra persoanelor de manipulațiune presidiul oficiului respectiv; b) contra altor persoane, cari stau sub jurisdicțiunea consistoriului eparhial, în cas de argintâ episcopul, respective locuiiitoriul lui, în alte cazuri consistoriul eparhial; c) contra asesorilor și funcționarilor aplicați la concept lângă consistoriul metropolitan, în caz de argință metropolitul, în alte cozuri consistoriul metropolitan. E. Prescripțiunea. §• 5. Delictul disciplinar se consideră de prescris: când dela ziua comiterii aceluia au trecut trei ani fără arătare la autoritatea competentă superioară și dacă în decursul acestui timp inculpatul nu a comis alt delict disciplinar. Dacă însă faptul învoaluă totodată criminalitate după legile criminale ale statului, atunci nu se poate privi de prescris nici ca delict disciplinar, înnainte de ce ar fi intrat prescrierea după legile criminale ale statului. Cap II. A. Forurile judecătoresci. §• 6. Foruri judecătoresci disciplinarie sunt: a) Ca for de prima instanță judecă în cause disciplinarie : 1. Scaunul protopresbiteral în coșurile, cari ’i se concred ca organ delegat al consistoriului eparhial (§. 33 p. 3. Stat. org. 2. Presidiul în cașul-lui 4 lit. a). 3. Consistoriul eparhhial. 4. Comisiunea disciplinară a consitoriului metropolitan în cașul-lui 4, lit. c).b Ca for de a 11-a instanță judecă: 1. Consistoriul eparchial în cașurile, în cari scaunul protopresbiteral judecă ca la instanță. 2. Consistoriul metropolitan în coșurile, când consistoriul eparhial judecă ca for de la instanță. 3. Plenul consistoriului metropolitan în cașul, când a judecat ca primul for comisiunea disciplinară a consistoriului metropolitan lit. a p. 4. B. Căușele eschiderii de la funcționarea ca judecătoria și delegațiunea. 7. Nu pot funcționa ca judecători disciplinari: a) cei rudiți cu inculpatul pănă la al șaselea grad de sânge, sau pănă la al patrulea grad de cuscrie, — sau cari se află cu inculpatul în relațiuni de adopțiune, tutelă sau curatelă; b) cei ce stau în iimiciție ori proces cu inculpatul; c) martorii în causă, cari au depus mărturisiri esențiale; d) apărătorii și representanții inculpatului, asemenea nici arătătoriul sau representantele seu; e) cei ce au concurs cu votul lor la deciderea causei într-o instanță inferioară: f) comisari de investigațiune în causă. Cei ce cad sub disposițiunile acestui paragraf, sunt îndatorați a se insinua ca atari la președintele forului. Inculpatul are drept a pretinde eschiderea acelor membri ai judecătoriei de la funcționarea ca juiji, față de cari poate dovedi recurgerea uneia din căușele sus enumerate în cas, dacă din căușele sus enumerate ar fi eschiși a funcționa ca judecători ațâța membri ai forului respectiv, cât numărul celorlalți nu e de ajuns pentru a aduce decisiuni valide, are loc delegarea altei judecătorii de aceeași categorie, ce o dispune față de scaunul protopresbiteral consistoriul eparhial, iar față de consistoriul eparhial, metropolitul. Cap m. A. Investigarea. §• S. Organele îndreptățite a ordina investigațiunea vor scruta mai înnainte de toate, dacă faptele sau întrelăsările, cari le-au observat ele însăși, sau despre cari li s’a făcut arătare privată sau oficioasă, constitue delict disciplinar sau ba? Arătarea are, să sune despre un delict anumit, sau incapacitate de a funcționa, și să fie prevădută cu numele, caracterul și domiciliul celui, ce o face. Arătări anonime nu pot servi de substrat al ordinării cercetării disciplinare. Toți indivizii supuși acestui regulament pot înșiși cere investigațiune disciplinară contra persoanei lor proprie. §. 9. Aflându-se substrat de ajuns, și în cas de lipsă ascultându-se inculpatul, organul îndreptățit ordinează ivestigațiunea prealabilă, indică punctele de acasă și esmite investigatori, indegetând totodată, pe cât numai se poate, modalitățile de a constata delictul. Disposițiunea, prin care se ordinează investigațiunea prealabilă, e neapelabilă. §• io. Pe baza sentinței penale a judecătoriei civile se poate aduce sentință disciplinară și fără investigare disciplinară prealabilă. §• k Deodată cu investigațiunea prealabilă, sau și în decursul acesteia, în cozuri grave, adecă când este pericol pentru biserică, școală sau averea acestora, se poate ordina suspinderea inculpatului de la oficiu și beneficiu. Contra decisiunei de suspindere se poate recurge numai extra dominium. §. 12. Suspinderea urmează de sine și se va decreta în puterea legii: a) când pe baza investigațiunii criminale din partea autorităților statului s’a ordonat deținerea suspicionatului, sau când sentința criminală deși încă apelabilă, invoalvă sau enunță perderea oficiului; b) când sentința disciplinară, fie aceea apelabilă, a decretat destituirea din post. §■ 13. Forurile disciplinare enunță condusele după majoritatea absolută a voturilor. Fiind voturile egal împărțite, președintele dimimă cu votul său. Născându-se divergințe de păreri, care dintre propuneri e mai puțin dăunoasă pentru inculpatul, in privința aceasta se votează separat înnainte de votarea în merit. §• 14. Mai înnainte de toate se resolvă prin votare cestiunile prealabile de e. necesitatea de a întregi investigațiunea și altele. Când s’a decis a întră în meritul causei, atunci la deciderea meritoria a causei, nu se concurgă și acei votanți, cari au făcut și susținut propuneri prealabile, și au rămas cu ele în minoritate. §• 15. Atât forul disciplinar cât și comisariul de investigațiune sunt îndatorați a reflecta din oficiu, atât la împregiu-