Telegraful Român, 2016 (Anul 164, nr. 1-48)

2016-08-01 / nr. 29-32

Fondator: Mitropolit Andrei Şaguna, 1853 Publicaţie bisericească a Arhiepiscopiei Sibiului Anul 164­1 nr. 29-32­­ şi 15 august 2016 • TIPARUL ÎN BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ · «FOAIA DIECEZANĂ» de la Caransebeşi Continuarea tradiţiei publicistice a Bisericii şi nevoia de înnoire In anul acesta, 2016, se­­ împlinesc 130 de ani de l­a prima apariţie a «Foii I Diecezane», „periodicul I de cultură şi spiritualitate I editat de Episcopia Ca­ransebeşului, organ bise­ricesc, şcolariu, economic şi literariu ”, care a avut, de-a lungul vremii, o contribuţie importantă la întreţinerea şi cultivarea vieţii spirituale, la apărarea Bisericii strămoşeşti, a Şcolii româneşti şi a fiinţei naţionale a românilor din Banat. Acum, la moment aniversar, ne aplecăm cu evlavie şi sfântă emoţie asupra unor importante evenimente din istoria bisericească a românilor din părţile Ardealului şi Banatului, pentru a evoca rolul deosebit al acestui periodic, continuator al tradiţiei publicistice a Bisericii şi împlinitor al nevoii de înnoire a vieţii spirituale a credincioşilor. După evenimentul istoric din decembrie 1864, de reînfiinţare a vechii Mitropolii a Ardealului, Sfântul Ierarh Andrei Şaguna, Mitropolitul Ardealului, a reuşit să restau­reze Episcopia Caransebeşului, un an mai târziu, în anul 1865, instalându-l ca episcop pe colaboratorul său apropiat, loan Popasu (1865-1889), protopopul Braşovului. Printr-o activitate prodigioasă ca prim ierarh, deschizător de drum, Episcopul Ioan Popasu a înfiinţat la Caransebeş un Institut Teologic-Pedagogic, o tipografie eparhială şi, în 1886, Foaia Diecezană, a cărei apariţie o comemorăm astăzi, la 130 de ani. După moartea acestuia, a fost ales episcop de Caransebeş cel mai apropiat ucenic şi vicar al Sfântului Ierarh Andrei Şaguna, Nicolae Popea (1889-1908), care a devenit membru al Academiei Române. Filiera şaguniană a scaunului de la Caransebeş va continua prin episcopul Miron Cristea (1910-1919), cel care va deveni primul Patriarh al României. Se continuă, apoi, şirul ierarhilor de Caransebeş cu primul bănăţean, Dr. Iosif Bădescu (1920-1933), consili­erul eparhial, urmat de arhimandritul Dr. Vasile Lăzăres­­cu (1933-1940), care a ajuns Mitropolitul Banatului. în scaunul rămas vacant la Caransebeş a fost ales Veniamin Nistor (1940-1949), care şi-a încetat activitatea pastoral­­misionară în urma desfiinţării de către statul comunist, în februarie 1949, a Eparhiei Caransebeşului, retrăgându-se la Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia, până la trecerea sa la cele veşnice. După 45 de ani de aşteptare, în anul 1994, Episcopia Caransebeşului a fost reactivată şi a fost numit ca resta­urator fostul episcop de Alba Iulia, Emilian Birdaş, care, după aproape 2 ani, în 1996, a trecut la Domnul. Prin rânduiala lui Dumnezeu, în acelaşi an, am fost chemat de la catedra universitară şaguniană la această înaltă slujire arhierească, ca al optulea ierarh, în scaunul vacant al Caransebeşului, fiind hirotonit şi instalat la 11 august 1996, în vechea catedrală „Sfântul Gheorghe”, de către vrednicii de pomenire, mitropoliţii Antonie al Ardea­lului şi Nicolae al Banatului. Mi-am încheiat activitatea la Caransebeş după 9 ani şi 3 luni, la 13 noiembrie 2005, când am fost instalat Mitropolit al Ardealului, în 26 februarie 2006 a fost instalat actualul episcop al Caransebeşului, Preasfinţitul Lucian Mic, între priorităţile activităţii noastre liturgice, pastoral­­misionare, administrativ-gospodăreşti şi culturale, în perioada celor peste nouă ani de la Caransebeş, s-a aflat şi publicaţia Foaia Diecezană, care îşi reluase apariţia cu doi ani mai înainte. Cu toate greutăţile inerente ale unui nou început, fără tipografie proprie şi cu resurse materiale limitate, publicaţia eparhială şi-a continuat activitatea, răspunzând cerinţelor pastoral-misionare actuale şi menţinându-şi valoarea ei din trecut. încă de la prima apariţie - din anul 1886 - după mode­lul Telegrafului Român de la Sibiu, Foaia Diecezană şi-a împlinit o sfântă chemare, pentru o adevărată lucrare de slujire mărturisitoare, devenind o conştiinţă a Bisericii Ortodoxe din Banat. Valoarea publicaţiei eparhiale a fost sporită continuu prin cei 12 redactori ai ei, până în 1949, dintre care putem aminti pe cunoscuţii: Petru Barbu ( 1892- 1908), Iosif Iuliu Olariu (1908-1917), Vasile Lochiţa (1919-1921), Episcopul Iosif Traian Bădescu (1921-1923), Nicolae Corneanu ( 1927-1944), Marcu Bănescu ( 1944) şi Zeno Munteanu, până în 1949. După reluarea apariţiei ei, Foaia Diecezană a avut 4 redactori: Pr. Prof. Dr. Vasile Petrica ( 1995-1997), Pr. Ioan Petraş (1998-2000), vicar eparhial, Pr. Dr. Daniel Aron Alic (2001-2002 şi 2006-2011), secretar eparhial şi con­silier cultural, şi Pr. Consilier Liviu Anghel (2003-2005). Pentru mine, ca ierarh al Caransebeşului, Foaia Die­cezană mi-a fost de mare folos în susţinerea şi împlinirea activităţii liturgice şi sacramentale, pastoral-misionare şi culturale. La conducerea ei, în calitate de redactor, se afla Părintele Dr. Vasile Petrica, protopopul Reşiţei şi confe­renţiar la Facultatea de Teologie din Caransebeş, din cadrul Universităţii „Eftimie Murgu” din Reşiţa. Sfinţia Sa şi-a împlinit misiunea cu fidelitate faţă de ierarh şi eparhie, cu profesionalism teologic şi literar. Ca unul care a fost membru în colectivul de redacţiei al revistei „învierea’ a Mitropoliei Banatului, avea experienţa necesară de a conduce şi edita publicaţia cu succes. De la început, ca redactor, a stabilit câteva titluri de rubrici noi ale acestei publicaţii, precum: „Religia în perimetrul vieţii”, „Cu­vântul tipărit”, „Atitudini” etc. Editorialul acestei publicaţii, rezervat în general ierar­hului, a oferit constant preoţilor şi credincioşilor noştri cunoştinţe despre istoria Sfintei Liturghii, despre Sfintele Taine ale Bisericii şi despre alte rânduieli liturgice, pro­bleme pastoral-misionare, precum şi scrisorile pastorale cu ocazia marilor sărbători. O susţinere constantă am avut prin această publicaţie în edificarea noii catedrale, al cărui plan îl făcuse înaintaşul (continuare în p. 2) . LAURENŢIU, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului Tiparul în Biserica Ortodoxă Română Pr. Prof. Dr. MIRCEA PĂCURARIU Anul 2016 a fost declarat de Sfântul Sinod al Bisericii noastre ca an omagial al educaţiei creştine ortodoxe, dar şi ca an comemorativ al Sfântului Ierarh Antim Ivireanul şi al tipografiilor bisericeşti. Aşa se explică apariţia lucrării „Tiparul în Biserica Ortodoxă Română”, ca un omagiu postum adus, în primul rând, celui mai strălucit îndrumă­tor al tipografiilor de la noi, Sf. Ierarh Antim, dar şi ca un omagiu adus celor care au ostenit în decursul a peste cinci secole să lase în urma lor cărţi de spiritualitate ortodoxă sau de valoare culturală şi artistică. N-a fost o muncă uşoară, pentru că până în prezent nu avem o lucrare de sinteză care să înfăţişeze întreaga lucrare editorială promovată de Biserică. Dacă pentru cultura românească medievală şi cea modernă avem două lucrări bibliografice reprezentative care prezintă întreaga ei desfăşurare pe parcursul acestor cinci secole, pentru cartea bisericească din ultimele două secole nu avem o astfel de lucrare. Din aceste motive, ne-am străduit să înlăturăm această lacună. Nu ştim dacă am reuşit pe deplin. Am pus în lumină, peste tot, rolul domnitorilor şi al marilor ierarhi cărturari în sprijinirea tiparului românesc, dar am consemnat şi numele meşterilor tipografi, acolo unde acestea erau trecute în foile de titlu ale cărţilor tipă­rite de ei. Se înţelege că numele celor mai mulţi au rămas necunoscute, ale celor care lucrau „în anonimat”, ca zeţari, ca drugari, ca maşinişti, ca ucenici în tipografiile noastre bisericeşti, îi pomenim cu recunoştinţă pe toţi, în acest an, ca pe unii care au contribuit, prin munca lor, la cunoaşterea culturii noastre bisericeşti. Am adăugat o sută de ilustraţii, de la începuturile tiparului şi până în zilele noastre, pentru a se înţelege şi mai bine evoluţia lui pe pământ românesc. (continuare în p. 2) Din cuprins: Pr. Prof. Univ. Dr. Ioan Moldoveanu Tiparniţe româneşti pentru greci în Moldova | pagina 4 Pr. Dr. Laurenţiu Rădoi­­ Activitatea Sf. Ierarh Antim Ivireanul în tiparniţa de la Râmnic | pagina 6 Pr. prof. dr. Ion Vicovan Tiparniţa de la Mănâstirea Neamţ | pagina 10

Next