Transilvania, 1870 (Anul 3, nr. 1-24)

1870-08-01 / nr. 15

-----------f\s° Aceasta foaia ese 'Vj cate 3cele pe luna si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii asociatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 10 franci cu porto Vp postei. (6, RfiiVo------------------^@'01 Foai’a Asociatiunei transilvane pentru literatura romana si cultura poporului romanu. Brasiovu 1. Augustu 1870. --------^ Abonamentulu se face numai pe cate 1 anu intregu. Se abonéza la Comitetulu asociatiunei in Sibiiu, sau prin posta sau prin domnii colectori. V v c? v ----------- TRANSILVANIA. Fragmente din istori’a lui Ioanu Bethlen. (Continuare). Anula 1666 se incepe totu cu neplăceri. Tabelariulu lui Christoforu Pascu adeca veni in Ianuariu cu epistola dela Constantinopole, in care Pascu arata principelui cu multa dorere sufletésca, ca in adeveru neci Lesski, neci Bainger n’au facutu nimicu in favoarea Transilvaniei, ck ambii purcesera la Vien’a pe aci incolo, ck inse elu mai nainte de manecarea loru totu mai intreba inca odata pe Rainger in scrisu, deca ei au midiulocitu ceva sî pentru Transilvani’a la Porta. Rainger ii respunde lui Pascu in vorbe dulci, ck dieu ei nu au potutu face nimicu in caus’a Transilvaniei, pentruck sultanulu si marele veziru era focu de mânioși pe ardeleni, in chtu neci nu voia se audia de tier’a loru, era acésta numai pentruck nu li se administrase tributulu; in fine dn. Rainger consola pe Pasculu nostru cu o secătură de orologiu, pe care ilu trimise cu contra-presentu pentru liinisier’a de galbini, era Pascu a fostu naiva si simplu destulu, pentruca se accepte acelu nimicu. La locuia acesta cancelariulu Ioanu Bethlen indignatu de portarea perfida a nemtiloru striga decendu: „Te insieli mei Simione, deca tu credi ck toti transilvanii sunt orbi*)!“ Bethlen adeca crede tare si virtosu, ck asta-data dependea numai dela nemți, pentruck conditiunile pacei se esa cktu se poate mai favorabili pentru Transilvania, ck inse nemții nu au voitu se faca acesta, ci ck scopulu loru a fostu, ca se aduca si se lase pe Transilvania in pericolulu estremu, in starea cea mai desperata, impilati, strimtorati si bajocuriti de turci. In Februariu 1666 se tienhera si dieta la Fagarasiu, in care se pertracta din nou cestiunea tributului turcescu, in chtu adeca se caută unu metodu mai usioru de a’lu scote in viitoriu dela tiera. Cu acea ocasiune se spuse totu-odata pe fatia, ca ambasadorii imperatului Romaniloru n’au facutu nimicii pe lume in favoarea Transilvaniei. In tempulu dietei mori una fetitia mica a principelui Mich. Apafi si fu astrucata in biseric’a reformata din Fagarasiu. La diet’a acesta vnse s’a intemplatu unu lucru, care trebue se frcseze mai deapróape luarea-amente a istoricului transilvanii. Amu vediutu mai susu, cu canoniculu si apoi prepositulu de Demes, anume M. Kászoni, secuiu de nationalitate, avea rol’a data lui dela iesuitii din Vien’a, câ se ’si desvélte activitatea sa Intre Casovi’a, că resiedenti’a de atunci a Ungariei nemtiesci, (ck Bud’a era resiedenti’a Ungariei turcesci) si intre Satumare, era din acestu punctu se lucre spre Transilvani’a. Scimu totu-odata, că acelu popa Kászoni midiulocea intre plenipotentele Rhottal, generariulu Copp sî intre Mich. Teleki, acesta că delegatu din Transilvani’a. Asta-data, adeca după inchiaierea pacei turco-nemtiesci, Kászoni vene in Transilvani’a ca trimisa inadinsu din partea imperatului Leopoldu I. sî se infatiosieza la principele M. Apafi cu una adresa de date 10. Februariu 1666, in care dupace premite mulțime mare de trase goale după datin’a tempului de atunci, in fine ajunge abia la cestiunea de care’lu dorea, adeca la starea cea asuprita a religiunei romano-catolice din Transilvania sî asia cere ca: religiunea rom. catolica se fia restaurata pe deplina in drepturile, privilegiale si scutinttele sale; vicariulti si protopopii r. catolici se fia tractati ca si ministrii eclesiastici ai celoralalte trei confessiuni privilegiate, neci se mai fia suferite bajocurele, violentiele, impilarile sî asuprelile, care se comitu sî asupra clerului catolicii, ci se fia lasatu a vietiui in buna pace sî in liniste; principele se binevoiesca a propune caus’a catoliciloru la dieta, care tocma se afla conchiamata sî se ’si puna toata silinti’a, ca aceasta causa se fia complanata dupa dorintia; in fine Kászoni mai pretende totu in numele imperatului, ca dupace preoții catolici dela Clusiu-Monasteriu au suferitu forte multa prin turburarile trecute, si dupace inca totu nu era siguri de incursiunile turciloru dela Oradea, era parochii’a le este ruinata, principele semidialoceasca, ca beserie’a din cetatea vechia in Clusiu se se dea catoliciloru inpreuna cu téte apertinentiele sale, pentruca se le restaure si se se asiedie acolo. Aceasta missiune a lui Kászoni incurck pe majoritatea dietei, adeca pe membrii calvini, luterani si unitariani cu atktu mai multu, cu cktu ei sciu, ck membrii r. catolici numai cu trei dîle mai inainte isi formulaseră pretensiunile loru cktra dieta,. prin urmare ck intre catolicii transilvani sî intre curtea Vienei se intretienea corespondentia secreta. Preste acesta Kászoni in adresa din 10. Februariu dusese curata, ca imperatulu astepta, ca pentru binele ce a facutu (?) eru ardeleniloru prin pacea din urma, acestia inca se 29 *) O mi Simon falleris, si Transilvanos omnes coecos autumas! Pag. 268.