Transilvania, 1870 (Anul 3, nr. 1-24)

1870-08-01 / nr. 15

-----------­f\s° Aceasta foaia ese 'Vj cate 3­­cele pe luna si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii aso­­ciatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 10 franci cu porto Vp postei. (6­, RfiiVo------------------^@'01 Foai’a Asociatiunei transilvane pentru literatura romana si cultur­a poporului romanu. Brasiovu 1. Augustu 1870. --------­^ Abonamentulu se­­ face numai pe cate 1 anu intregu. Se abonéza la Com­i­­tetulu asociatiunei in Sibiiu, sau prin posta sau prin domnii co­lectori. V v c? v -----------­ TRANSILVANIA. Fragmente din istori’a lui Ioanu Bethlen. (Continuare). Anula 1666 se incepe totu cu neplăceri. Tabe­­lariulu lui Christoforu Pascu adeca veni in Ianuariu cu epistola dela Constantinopole, in care Pascu arata principelui cu multa dorere sufletésca, ca in adeveru neci Lesski, neci Bainger n’au facutu nimicu in fa­­voarea Transilvaniei, ck ambii purcesera la Vien’a pe aci incolo, ck inse elu mai nainte de manecarea loru totu mai intreba inca odata pe Rainger in scrisu, deca ei au midiulocitu ceva sî pentru Transilvani’a la Porta. Rainger ii respunde lui Pascu in vorbe dulci, ck dieu ei nu au potutu face nimicu in caus’a Transilvaniei, pentruck sultanulu si marele veziru era focu de mânioși pe ardeleni, in chtu neci nu voia se audia de tier’a loru, era acésta numai pentruck nu li se administrase tributulu; in fine dn. Rainger consola pe Pascu­­lu nostru cu o secătură de oro­logiu, pe care ilu trimise cu contra-presentu pentru liinisier’a de galbini, era Pascu a fostu naiva si sim­plu destulu, pentruca se accepte acelu nimicu. La locuia acesta cancelariulu Ioanu Bethlen in­­dignatu de portarea perfida a nemtiloru striga decendu: „Te insieli mei Simione, deca tu credi ck toti transil­vanii sunt orbi*)!“ Bethlen adeca crede tare si vir­­tosu, ck asta-data dependea numai dela nemți, pen­truck conditiunile pacei se esa cktu se poate mai fa­vorabili pentru Transilvani­a, ck inse nemții nu au voitu se faca acesta, ci ck scopulu loru a fostu, ca se aduca si se lase pe Transilvani­a in pericolulu estremu, in starea cea mai desperata, impilati, strim­­torati si bajocuriti de turci. In Februariu 1666 se tienh­era si dieta la Fa­­garasiu, in care se pertracta din nou cestiunea tri­butului turcescu, in chtu adeca se caută unu metodu mai usioru de a’lu scote in viitoriu dela tiera. Cu acea ocasiune se spuse totu-odata pe fatia, ca amba­sadorii imperatului Romaniloru n’au facutu nimicii pe lume in favoarea Transilvaniei. In tempulu dietei mori una fetitia mica a prin­cipelui Mich. Apafi si fu astrucata in biseric’a refor­mata din Fagarasiu. La diet’a acesta vnse s’a intemplatu unu lucru, care trebue se frcseze mai deapróape luarea-amente a istoricului transilvanii. Amu vediutu mai susu, cu canoniculu si apoi prepositulu de Demes, anume M. Kászoni, secuiu de nationalitate, avea rol’a data lui dela iesuitii din Vien’a, câ se ’si desvélte activitatea sa Intre Casovi’a, că resiedenti’a de atunci a Unga­riei nemtiesci, (ck Bud’a era resiedenti’a Ungariei tur­­cesci) si intre Satumare, era din acestu punctu se lucre spre Transilvani’a. Scimu totu-odata, că acelu popa Kászoni midiulocea intre plenipotentele Rhottal, generariulu Copp sî intre Mich. Teleki, acesta că de­­legatu din Transilvani’a. Asta-data, adeca după in­­chiaierea pacei turco-nemtiesci, Kászoni vene in Tran­silvani’a ca trimisa inadinsu din partea imperatului Leopoldu I. sî se infatiosieza la principele M. Apafi cu una adresa de date 10. Februariu 1666, in care dupace premite mulțime mare de trase goale după datin’a tempului de atunci, in fine ajunge abia la cestiunea de care’lu dorea, adeca la starea cea asu­prita a religiunei romano-catolice din Transilvani­a sî asia cere ca: religiunea rom. catolica se fia restau­rata pe deplina in drepturile, privilegiale si scutinttele sale; vicariulti si protopopii r. catolici se fia tractati ca si ministrii eclesiastici ai celoralalte trei confes­­siuni privilegiate, neci se mai fia suferite bajocurele, violentiele, impilarile sî asuprelile, care se comitu sî asupra clerului catolicii, ci se fia lasatu a vietiui in buna pace sî in liniste; principele se binevoiesca a propune caus’a catoliciloru la dieta, care tocma se afla conch­iamata sî se ’si puna toata silinti’a, ca a­­ceasta causa se fia complanata dupa dorintia; in fine Kászoni mai pretende totu in numele imperatului, ca dupace preoții catolici dela Clusiu-Monasteriu au suferitu forte multa prin turburarile trecute, si dupace inca totu nu era siguri de incursiunile turciloru dela Oradea, era parochii’a le este ruinata, principele se­midialoceasca, ca beserie’a din cetatea­ vech­ia in Clusiu se se dea catoliciloru inpreuna cu téte apertinentiele sale, pentruca se le restaure si se se asiedie acolo. Aceasta missiune a lui Kászoni incurck pe majori­­tatea dietei, adeca pe membrii calvini, luterani si uni­­tariani cu atktu mai multu, cu cktu ei sciu, ck mem­brii r. catolici numai cu trei dîle mai inainte isi for­mulaseră pretensiunile loru cktra dieta,. prin urmare ck intre catolicii transilvani sî intre curtea Vienei se intretienea corespondentia secreta. Preste acesta Ká­szoni in adres­a din 10. Februariu dusese curata, ca imperatulu astepta, ca pentru binele ce a facutu (?) eru ardeleniloru prin pacea din urma, acestia inca se 29 *) O mi Simon falleris, si Transilvanos omnes coecos au­­tumas! Pag. 268.

Next