Transilvania, 1871 (Anul 4, nr. 1-24)
1871-07-15 / nr. 14
----tme Afi Aceasta foaia ese cate 3 cale pe luna si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii asociatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 10 franci cu portativ poștei. cfj sgm. /JJig/Vo------■---------—bdejSct. Foai’a Asociatiunei transilvane pentru literatura romana si cultur’a poporului romanu. Abonamentulu se face numai pe cate 1 anu intregu. Se abonéza la Comitetulu asociatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu prin domnii colectori, t/y, rSy -----------i\î*. 14. * Brasiovu 15. Iuliu 1871. AlUliu IV. Sumariu. Suliotii si femeile loru. Eroismulu nationale. — Colectiune de diplome istorice transilvane. (Continuare.) — Societatea „Romanismulu“ si Tudoru Vladimirescu. — Unu casu fiorosu d’in primele dile ale imperatiei lui Napoleonu III. in 1852. — Protoc. sied. comit. — Consemnarea membriloru ord. noui. — Bibliografia. Suliotii sî femeile loru. Eroismulu nationale. Asia se numesce una parte mica a eroiciloru locuitori (din Epiros, locuitu astadi de albanesi, de macedo-romani cu resturi antice ale coloniiloru romane, de greci sî de turci. Suliotii se tragu d’in tribulu Ce ami, care odenióra s’au fostu retrasu de inaintea turciloru in munţii cei selbateci numiţi Cassiopei, era locuintiele loru le-au asiediatu pe culmile muntiloru susu de asupra valiloru, p’intre care curge riulu Acheron. Cu multe mii de ani înainte ap’a ’si sparse cale prin munţii cei cumpliţi. Cararea ce duce in figura sierpuitoriu d’in vale in susu pe culmea acelei fortarette naturale este atata de augusta, in catu caletoriulu trebue se mérga, candu pe albi’a riului spumegatoriu, candu catiaranduse de muchea unoru scopoli, pe unde in alti munti umbla numai caprele. Pe malulu dreptu alu riului Acheronu era la inceputu asiediate primele comune Avarico, Chiaffa et Samoneva, era de acolo in distantia de una puscatura spre miédia-nópte era Cacosuli (Kaxogvh), adeca Suli celu reu. Aprépe de loculu unde carai’ea se departa de albi’a riului, un’a petra isolata se inaltia sî se pleca preste carare. Pe acea petra care se numesce C unghi, eroiculu calugaru Samuilu inaltiase in dîlele tiranului Ali pasia, una mica fortaretii numita Sant’a-Paraschiv’a. Totu acilea cade unu riuletiu de munte in Acheronu. Acestu riu ese in siesu prin strimterea dela Gliki, ia in sine si riulu Cocytus, petrunde prin laculu Acherusiu sî se versa in marea ionica. Siesulu d’intre munte si mare este nesanetosu. Acésta este fortificatiunea naturale a micului tienutu numitu Suli. Mai tare inse de cutu acea fortaretia este barbati’a, bravura sî in dîre de periclu supremii, estraordinariulu eroismu alu locuitoriloru d’in Suli. Ce e dreptu, ce acelu eroismu alu suliotiloru isi afla intrementu férte bogata in ur’a cea inflacarata sî in poft’a nesatiosa de vindicta, de care pepturile loru colcăie neincetatu in contra mohamedaniloru turci sî albanesi pentru miile de rele avute dela densii. De aici sî cumplitulu fanatismu religiosu. Suliotii se numea ei pe sine si lieteria, adeca societate de ostasi. Comercialu sî industri’a la ei sunt despretiuite, numai economi’a de vite sî pred’a (haiduci’a) le tienu ei de ocupatiune demna de barbati. Acésta parte sî classe a locuitoriloru d’in tienuturile muntene ale Greciei sî Albaniei e cunoscuta de comunii in istori’a mai noua sub nume de Khq^tig, seu in limb’a elina antica Klembe, adeca furu, banditu, hotiu, lotru. Bătăile cele mari curgea pe uscatu sî pe apa preste totu intre franci sî intre alte poteri; una parte de trupe de ale lui Napoleonu cu consulii, străbătuse pe la 1798 sî in partile de diosu ale marei adriatice. Francii ocupa intre altele sî orasiele Arta sî Prevesa, Napoleonu se încerca se tiena, cumu se dice, mana buna cu Ali-pasi’a dela Ianin’a, pre candu sultanulu isi scosese cea mai buna armata a sa in contra cumplitului pasia Pasvan-oglu, care se închisese in Vidinu sî lățise cativa ani terore si calamitate preste Bulgari’a sî Munteni’a. In Octobre 1798 Au pasi’a ajutatu de archiepiscopulu grecescu Ignatiu dela Arta, care tienea cu turcii in contra franciloru sî in contra coreligionarilor I!sei, venindu la fortareti’a Prevesa, bate pe generariulu francescu La Saleette, era pe locuitori ii arunca in ascutîtulu săbiei, inca sî pre acei 200 de insi refugiați, carii instelati de archiepiscopulu Ignatiu, s’au fostu reintorsu pe la casele loru. După acea baia de sânge dela Prevesa sultanulu care pe atunci era in contra franciloru , inaltiri pe tiranulu Ali la rangu de pasia cu trei céde de calu, era’ Nelson admiralulu Angliei ii gratulk pentru ck a batutu pe franci. Intr’aceea ambitiunea lui Alipasia nu se indestula cu atata, ckci scopulu celu d’in urma alului pe care’lu nutrea in secretu era, ca folosinduse [de conflagratiunile generali de atunci, se puna man’a sî pe insulele ionice sî pe totu ce ar mai potea subjuga pentru sine si in afara d’in Epiru, apoi se se rupă de cătra Porta sî se se proclame de suveranu. Se pare inse ca admiralulu Oczakofi, carele pe atunci se află sî elu cu flot’a rusesca in marea mediterana petrunsese planurile Inimii, sî asia pre candu acesta era se treaca pe la Prai’a strimterea Santa- Maura, flot’a ruseasca ’iesi in cale. Tractatulu de pace inchiaietu intre cateva poteri mari in Martiu 1800 coprendea sî recunoscerea independenției insuleloru ionice, sî asia Ali d’in aceasta parte trebui se’si puna poft’a in cuiu. Cu atktu mai multu se destepta in peptulu seu