Transilvania, 1871 (Anul 4, nr. 1-24)
1871-08-01 / nr. 15
---Acesta f&sfhsr ese ^ f faia cate 3 cale pe luna si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii asociatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate , 10 franci cu porto V? postei. of* -----------TRA Foi’a Asociatiunei transilvane pentru literatura romana si cultur’a poporului romanu. ---------------'*•*«*13 Abonamentulu se ^ ^ face numai pe cate 1 anu intregu. Se aboneaza la Comitetulu asociatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu prin domnii colectori. W V, jjl'JS Wfo.---------z/agSS. \r. fj. Brasiovu 1. Augustu 4871. Alllllu IV. Sumar iu. Rebelliunea unguro-serbésca d’in an. 1735. — Unu monstru da femeia. — Colectiune de diplome istorice transilvane. (Continuare.) — Protoc. sied, comit. — Publicarea baniloru incursi. — Bibliografia. Rebelliunea unguro-serbésca din anulu 1735. Istoricii unguresci sî transilvani au scrisu până in anii mai d’incoce cu reserv’a cea mai mare despre rebelliunea d’in 1735, era unii au trecutu preste ea ca sî cumu aceea neci nu s’ar fi intemplatu. — De candu vise adunarea de documente istorice sî preste totu scrierea istoriei nu mai intempina d’in partea guberneloru greutățile de odeniera, de atunci acestu episodu istoricu inca este scosu la lumina sî descriau după mai multe date authientice.*) Desî teatralii rescelei unguro-serbesci dela 1735 a fostu in Ungaria propria, precurmi se va vedea mai apoi, totusi noi simtiim necessitatea de a reflecta la ea inca sî d’in punctu de vedere specificu transilvanu, cumu sî specificu romanescu, d’in cause pe care lectoriulu adapatu in istori’a nostra le va descoperi usioru. Căuşele primitive ale rebelliunei. In aceiasi ani in carii cabinetulu d’in Vien’a lucră cu totu adensulu prin agenții sei sî prin partit’a catolica d’in Transilvania, pentru că se’si supună siesi acésta tiera, generalii sei carii portasera armele victorioase păna spre munții Balcanu (Hoemus), avea instrucțiune că se resede pe șerbi in contra turciloru. Anume generaliulu Piccolomini, orna desteptu sî indemnaticu, sciîi se câştige încrederea serbiloru mai multu decătu toti ceilalţi. Dupa ce armat’a imperatesca reocupase Bemendri’a sî Belgradulu dela turci, Piccolomini intră in relatiuni de aproape cu Georgie Brancoviciu, carele se tienea de descendente (stranepotu) alu familiei Brancoviciu, care domnise odeniera preste serbi. La recomendatiunile lui Piccolomini imperatulu Leopoldu inaltiă pe Georgie Brancoviciu numitu sî Georgie Se rbu lu, la rangu de baronu sî mai tardiu de comite. Inse Georgie Serbulu nu era omulu care se puna pretiu pe asemenea titulature desierte; elu se tienea pe sinesi esttu d’in familia de domnitoriu, si credea că are dreptulu că se se arunce in fruntea serbiloru sî a bulgariloru, fără că se aiba necessitate de ranguri nemtiesci. Lui Brancoviciu ii fu forte usioru a castiga in partea sa ne clerulu serbescu sî prin elu pre totu poporuîu. In scurtu tempu serbii carii neci sub cea mai cumplita tirania a turciloru nu au fostu depusu tote armele d’in mana, se aduimra in numeru de multe mii sî se puseră sub comanda lui Georgie. Atunci acesta aruncandu ochii de alungulu linieloru formate d’in serbii armati, isi aduse amente de aceea ce a fostu trecandu poporuîu serbescu, sî reflectandu la ceea ce ar trebui se ajunga elu, in una dî frumoasa se proclamă pe sine si de rege alu Serbiei, Bosniei, Thracei, Bulgariei sî alu Sirmiului. .Nu acesta fusese scopulu cabinetului imperatescu atunci candu a irritatu pe serbi in contra turciloru si le au datu arme că se’i combata, ci scopulu lui a fostu, că cu ajutoriulu serbiloru se se puna in stare de a cuceri numitele tieri sî a le tiene pentru sinesi. Asia dara indata ce Ludovicu, marele duce de Baden in calitatea sa de comandante supremu alu armatei imperiale audi despre fapt’a lui Georgie Brancoviciu , faciă relatiunea sa la Vien’a sî ceru instrucţiuni precise. Imperatulu Leopoldu spartieni de urmările serbiloru, transmisse ducelui instrucțiuni cumu amu dice, discretionarie, prin care era auctorisatu a face ori cumu vasei, numai că Brancoviciu se fia delaturatu d’in drumu, adeca buna-ora precumu urmase Castaldo cu Martinuzzi, Basta cu Michaiu, că puseră de’i assasinata. Ducele Ludovicii purcese asupra lui Brancoviciu după unu altu metodu. Elu adeca’lu chiamă in una de dîre la sine sub pretestu că si cumu ar voi se’i comunice nu sciu ce favoruri, scutintie, drepturi, cu care imperatulu ar avea de scopu a ferici pe șerbi. Georgie Brancoviciu crediendu că n’are a se teme de nimicu, a cadiutu in cursa, căci indata ce a intrata la ducele Ludovicu, acesta desarmandu’lu ilu declară de arestatu silu transmisse la Vien’a, de unde apoi ilu duseră in fortareti’a Eger d’in Bohemia in celu mai mare secreta. In acea captivitate gému, sî suspină Georgie Brancoviciu preste dupedieci de ani, păna ce infrantu trupesce sî sufletesce, se mută d’in acésta viétia in an. 1711. Se intielege că serbii se irritasera forte pentru aruncarea in captivitate a noului loru rege, d’in care causa ei si manara deputatiune la Vien’a, pentru că se reclame pe Brancoviciu, firesce făra neci unu re-29 *) Vedi intre altii la Mich. Horváth in Istori’a Ungariei (esita in 1863), Nie. Papp Istori’a rescoalei d’in 1735, Clusiu 1866 etc. etc.