Tribuna Româna, 1859-1860 (Anul 1, nr. 1-89)
1860-02-25 / nr. 69
„i EgibonoMomana. Asepsta foie sue ueunge ogti re sertemana Abonamentele se fasp in Iauui la digestia foiei strada Tatralaghitog, tagin Vaengeuti ui rghin distgiste la eurechitoghiite rostelog. PREMUL. pe Danu 2 galbeni. 1 IAȘII. gioi 25 FEVRUARI 1860. CREGUL pe anmni 42 pei ANUL 1 REVISTĂ DIN LĂUNTRU. Iașii, 23 fevruari 1860. Drama electorală în trei acte s'au terminatu. În ziua dintăiu, 19 fevruari, guvernămăntul au biruitu mai în toată lungimea liniei colegiilor. Colegiile așa numite ale proprietarilor mici ne-au datu 4 miniștri, 2 prefecți, 2 divaniști, în total 8 funcționari din 15 aleși În ziua a doua, 20 fevruari, abia numai unu prefectu și unu ministru au eșuu din urnele electorale. Apoi soartea luptei au începutu a se pleca cu favorit înspre oposiție. În ziua a treia, oposiția ministerială au dobănditu o victorie strălucită mai în toate colegiile. Desnodămîntul acestei drame așteptămu, însă, a lu vede în curăndu în Adunare. ----------------- Rezultatele alegerilor. Din colegiile primare, 19 fevrari. Dorohoiu D. Miclescu. (ministru.) Botoșanii P. Cazimiru, Suceava C. Rola (ministru.) Neamțul SFr. Balșuș(sinistru.). Romanul G. Gheorgiadi. Bacău D. Orache (prefectu.) Putna N. Suțul. Covurluiu D. Cozadinu Tecuciul p. Ciucă. Tutova Em. Costachi (ministru.) Fălciiul D. Castroeanu (prefectu.) Ismail C. Vărnaru (divanistu.) Cahul N. Docanu Vasluiu T. Veisa (divanistu.) Iașii G. Cuciureanu. Din colegiile de politie, 20 fecruari. Dorohoiu G. Holbanu (prefectu.) Botoșanii N. Cananău. Suceava A. Sturza. Neamțul I. Manoliu. Romanu M. Jora. Bacău C. Rola (ministru.) Putna M. Cogălniceanu. Covurluiu A. Moruzu. Tecuciu A. Panu. Tutova G. Lambrino. Fălciiu N. Catargiu. Ismail L. Stege. - Gr. Cozadinu. Cahul I. Canta. Vasluiu D. Rosetti Solescu. Iașii N. Docan -A. Panu. -E. Alhazu. Din colegiile de districte, 21 fevreri. Dorohoiu Iancu Docanu. A. Grigoriu. Botoșanii 1. gica. - N. Mavrocordat. Suceava A. Forescu. - L. Botezu. Neamțul S. Catargiu. - A. Donici (divanistu.) Romanu Gr. Sturza. - C. Hurmuzatei. Bacău Col. Gr. Sturza. - D. Stratu. Putna A. Balșu. -D. Dăscălescu. Covurluiu G. Ghica. - L. Catargiu. Ismail C. Negruță (din ministeriu.) - D. Grigoriu. (idem) Cahul C. Ghica. - I. Ghica. Fălcitu p. Mavrogeni. R. Rosetti. Vasiuiu Gr. cuza. - amănunțimi asupra alegerilor. Proprietarii mici de Iași. Colegiul alegătorilor primari din districtul Iașii au săvărșitu alegerea în mijlocul următoarelor împregiurări, ce ni se comunică de unu marturui ocularu: Zelul ministerialu de a înlătura putința realegerei tuturor deputaților care se povățuescu în lucrările pentru țeară numai de a lor conștiință, pusese și contra realegerei D-lui Cuciureanu duoi candidați funcționari a guvernului, și anume: pe D. prefectul districtului Costachi Sturza, sprijinitu de partida D-lui ministru primariu, și pe D. Costachi Megruți, directorul biuroului statisticu, patronatu de ministrul din lăuntru. Acești amănduoi își pregătise directu și indirectu terenul pentru ca delegații ocoalelor se fie oarbe unelte ale guvernului, și, de la sine să înțălege, că D. Cuciureanu se nu fie alesu nici macar delegatu. Aflămu însă, că d-lui, presintănduse la forul alegerei delegaților din ocolul unde este proprietariu, după o explicație prin care dovedi dilegiului întrunimu că trebuie să ne ferimu a alege delegați și deputați atărnați de guvernu, colegiul răspunsă acolo candidatura unui zelosu funcționariu, și fu alesu împreună cu d-lororații Stroiești delegați al ocolului. D. ministru din lăuntru indignatu asupra prefectului de districtu că nu au pututu înlătura această alegere, și îngrijitu ca delegatul să nu iasă și deputat triimise, îndată mercuri seara în 17, d-sale Sturza ordin verbal prin d-lui prefectul Poliției ca să părăsească îndată capitalia și să meargă să voteze în colegiul de la Vasluiu, pentru ca să lase alce toată perspectiva alegerei pentru d-lui C. Negruți, sau să-și deie dimisia de prefectu. D-lui în speranță că va pute fi alesu, se rugă ca să fie păsuitu de a purcede vineri seara în 19. A doua zi, joi dimineața, însă, se văzu distituatu, și d-lui prefectul Poliției A. Beldiman, însărcinatu provizoriu cu postul său. În acea seară D. beldiman adună vrute și nevrute în casa sa pe toți delegații districtului pe căți i au putut prinde, căci parte din ei presimțindupresia au preferat de a nu sosi mai înainte de începerea alegerei, unii de a se retrage mai înainte de a însera afară din capitalie, alții de a fugi de pe a casă pe la prietini. Este lesne de priceputu testul și greutatea cuvintelor zelosului duplu prefectu asupra alegătorilor primari espuși atătu de multu arbitrariului guvernămăntalu. Aduoa zi vineri, pe la 117% oare, colegiul delegaților în numeru de 18 alegători se întruni în camera prefecturei districtului. D. prefectu se văzu coborănduse de la D. ministru interior. La 12 oare se constituă viitroul provizor, compusu de D. Iancu Cantacuzino președinte, DD. G. Cuciureanu și Leon Ghica secretari. D. prefectu așezănduse pe un scaunu în dosul biuroului, D. Cuciureanu și făcu observația, că i s'ar părea că domnia sa ar fi de prisos în sală”" D-lui eși indignat; se întoarce însă curăndu înapoi și pretinde de a remăne în lăuntru pănă cănd D. Cuciureanu i-ar arăta instrucțiile care lar opri de a asista în sală, unde este chiematu a fi pentru menținerea bunei orănduieli polițienești, sprijinind aceste și prin faptul că în anul 1858 d-lui fiind prefectu au fostu față la actul alegerei. La aceste D. Cuciureanu întimpină: ”Că antecedentele oficiale, servind de bază, prefectura se depune pe masă instrucțiile din timpul alegerei deputaților pentru obșteasca Adunare, căt și acele din regimul Comisiei Interimare; că poliția colegiului electoralu este atributul președintelui, prin urmare, d-lui nu vede sezonul pretenției d-lui prefectu în sală; și dacă colegiul electoralu din timpul Comisiei Interimare i-au tolerat prezența, aceasta o crede că au fostu numai pentru că atuncea colegiul și guvernul are tot una și aceiași tendință” D. prefectu reclamă că îndată ce se va forma biuroul definitivu, acesta se hotărască despre dictul d-sale de a remăne în sală. La această propunere D-lui Cuciureanu au respunsu: Nu recunoscu nimărul, nici viitroului nici colegiului dreptatea de a îngădui prezența profetului In timpul lucrărei colegiului electoralu, pentru aceea nu voiu priimi de a lua parte la asemene lucrare, și îmi rezerva dreptul de a protesta 'naintea Adunărei elective contra acestei ingerență a guvernului. După constituarea biuroului definitivu, compusu totu de cătră persoanele celui probizoru, D. prefectu înoinduși stăruința, și retrăgănduse din nou ca să aștepte olărirea, iar D. Leon Ghica îndemnăndu pe D. Cuciureanu ca spre curmarea incidentului să priimească și d-lui otărirea biuroului, pentru că și D. Ghica este totu de socotința D-lui Cuciureanu, acesta atunci spre a înlătura pretecstul unei desordine căutată poate că lumănarea, pe acestu temeiu au acceptatu amicala propunere, din care rezultăndu majoritatea, D. Ghica au deschisu ușa ca să spuie D. prefectu că d-lui poate remănea în anticamera unde aștepta. După aceasta D. Cuciureanu trăgăndu atenciunea colegiului asupra neliniștei ce preocupă spiritile în primvirea ingerenției ce se atribuie în publicu guvernului, pănă și pentru chipul dărei votului, au motivatu ca Domnii alegători să scrie numele candidatului lor, nu în cabinetul alăturatu, ci totu în camera ședinței, la o masă ce era în depărtare de toți delegații, care propunere priiminduse, s'au procedatu la actul alegerei. Din 18 alegători care au fostu față, scrutinul au doveditu că au votatu 10 pentru D. Cuciureanu, 5 pentru D. Negruțți și 3 pentru D. Sturza. Iar rezultatul moralu este: Onoare Domnilor alegători primari, carii prețuindu spiritul independinte al D-lui Cuciureanu adversaru faptelor guvernului actualu, prin Vasluiu I. Sturza. Tutova Gr. Suțul. -G. Iamandi. Tecuciu C. Catargiu. -P. Balșu. Iașii D. Cornea. - A. Cantacuzinu. -„5