Tribuna Româna, 1860-1861 (Anul 2, nr. 90-112)
1860-06-30 / nr. 104
Stiușta Comuna lisarea ce unitatea de acție cere într'unu gua unora din domnii deputați, carii, In asemine materie, nu potu fi representanți de cătți de interese locale, de conveninți particularii, încercarea doilor deputați de a încalca în totulu peste atribuțiile puterei esecutive au fostu manifestă, cănd unii ai ramului propriu administrativu, să nu fie amovibili de cătu cu încuviințarea Adunărei. N Mulțămită slăbăciunei ministeriului, acestui ministeriu de suferință, cum zicu Englesii, unii din doi deputați au cutezatu ai împune măsuri violente, estralegale, ca această luată, eh alegorto, prin belu. ministeriulu de restu doară nu cumva do. deputați au luatu în seriosu ironica propunere împărți în secții și de a cărmui țeara? Vede-vomu, de zece, unu aseminea consiliului venețianu consiliu de treizeci (numerul nu face nimiru, principiulu este totul împuindune de lege fantastica și arbitrara sa voință Opinia venerabilului deputatu din țerei, și representație națională, căci nu representați de cătu unu micu numeru de persoane, o seamă de interese mici, întregei țeri. Consecrarea despoterei avutului țezeitribuțiile puteriloru delimitate prin fundamentală, tendințile oligarhice o parte, nolătate de nepricepere sau de neconsecuință și de cruțarea de alta, ne adauge convingerea că nu vomu videa cu respectu pentru lege, mai cu pretinsa acuzație, urmează cu o declamație cazului, și fără a învoca temeiuri, rezoane, sau vreunu paragrafu din legea oștenească sau civilă, recomăndă cauza la dezbaterea din nou a comisiei adică subt o formalitate, lipsită de orice formă, recomăndă, împune comisiei învinovățirea mea. Aceasta este consecuința vederată a procedurei de față; și domnul ministru, în dreptatea și nepărtinirea sa, nici n'au admisu altă probabilitate de cătu învinovățirea mea. Aceasta să lămurește, vederatu, din cuvintele sale din seamța de ieri a Adunărei, unde, interpelatu într'acestu cazu, în timp” ce știea desvinovățirea mea de comisie au respinsu că să așteaptă rezultatul pedepsei” Așadar comisiile de giudecată militară, cănd plăcerea și interesul ministrului va cere, nu vor mai pute giudeca în cugetu și după lege și totu acuzatulu de unu ministru, dinaintea unei comisii militare, care este chemată de a giudeca, iar nu de a esecuta, nu va pute de cătu a fi lovitu! Atuncea de ce goala formalitate a giudecăței unei comisii? Ogărirea directă a ministrului poate fi totu atătu de legală, mai alesu căndu interesul ministrului o cere, și ministrul și-au datu cuvintul în Adunare că așteaptă resultatul pedepsei a unui acuzatu pe care iu știea desvinovățitu de giudecată. Rogu dar pe onorata comisie se fiu giudecatu după faptele mele și după lege, anume specificată și aplicată la fapta mea, iar nu după niște goale declamații sau spre a giustifica parola dată de domnul ministru în seama de ieri a Adunărei, adică că așteaptă resultatul pedepsei mele. I. Leca.” veniu regulatu d-lor au cutezatură, ascultați-lu făcutu după e dreptul de recomăndare, representanți, personale răposați pretinși inarhia ce lente de iului, ai da mai din contra cu aceasta, însuși în convențiune, de crediți ce vă spune: cu a tăgta emfasisti în representanți o cam dată pronunțați pe pielea ministrulu declară că de Cuza de ei și o representație asemine nușiri le au nu este opinie isoladupă prezentări a d-lui Grigorie a propune ca a se constitua D. Grigorie Cuza, au adusu prin confuzia încălcarea înaintea care se ne capătul unei stări anormale vizuirea legei electorale, de vinele țerei, mai apăratu dividuale, mai cu demnitate țiilor ilegale, a țerei și unu în fața și din înfuncționari și a se vioai Vasludar ce între alegea de repoată guvernu păsare pregende interese nu de agoală în favorul deniplinei și a graviniței T u Respunsul d-lui L Leca la aduoa comisie, compusa tot de membrii celei dintăiu. Amu ascultatu cu lupare-aminte adresul comisiei, asemenea, cetirea acuzărei ce mi să face de ministeriu. Și dar, pe onorata comisie a lua în de-aproape bncă odată, menținu, și rogulare de seamă întimpinările ce amu făcutu la adresul cu no 1, urmate de înceierea prin care amu fostu pusu afară din cauză. Acumu din nou adaogu că, de sunt acuzat pentru unu delictu de presă, sunt redactor cunoscutu de guvernu, și cauza, conformu legei, nu este de atributul unei comisii militare. Ce sunt acuzațu ca militarii de abatere în contra disciplinei, care este abaterea ce mi să impută? Care este provocarea me de desordinu în oaste? Care-mi sunt faptele încuapate? Chemata-mi pe coamarazii mei la nesupunere? Infrănta-șu regulile disciplinei? Nu D. sinistru, dreptu observație la cea ăntăie Imcheiere legală a comisiei, se mulțumește a zice că nu o primește, apoi In CVUPSULETINU RAPAOAPS PENTANANTI. ADUNAREA DIN IAȘI. Ședința din 15 iunie. Ședința se deschide la 12 oare sub prezidența d-lui C. Hurmuzachi, să cetește apelul nominal, și, negăsinduse doi deputați în complect, să așteptă căteva minunte. D. prezident anongează venirea preonorabililor retardatari: complectul, în fine, s'au format și că procesul-verbalu nu se poate ceti, căci nu este gata. Se cetescu mai multe petițiuni, între care una din partea unui posesoru asupra d-lui ministru de culturi. D. prezident poptește pe d-nul A. Grigoriu raportatorul să dea cetire budgetului ministeriului de finanțe, care este la ordinea zilei. D. raporgatoru dă cetire cererei d-lui ministru de finanțe ca să i se acordeze a desființa unu revizoru din 5, și cu leafa acestuia se înmulțască alte lefi. D. ministru de finanțe cere unu sporu de 40 lei pe lună de fiecare curieru. În locul desbaterilor se începu dialogurile între deputați. D. prezident zice: vă poptescu domnilor, să ceriți cuvintul cănd vorbiți. D. ministru finanțelor zice: ei trebuie se vorbescu. D. prezident: să vorbească fie-care după regulament. D. Miclescu: întrebui de bani ai țerei, sunt datorii a vorbi și de 10 ori? D. L Catargiu: domnul șinistrul de finanțe să'și facă propunerile sale. D. Fornăscu: cum am dat voe la miniștrii de interne și esterne să dămu voe și celui de finanțe. D. M lIepureanu ar dori să i se dea lămurire ce deosebire să află pentru pomte între proeictul din budget, și între budgetul făcut de secțiune. Domnii deputați solescu în toate părțile, larmă, marmură, răsuri, și domnul viceprezidentesc afară fără a suspenda ședința și fără ai ținea cineva locul. D. M.Lenureanu, ca deputat nu am inițiativa, dar ca fost ministru, ceru lămurire de lon ce au dat afară pe espedigorul adus din Austria. D. Manuvarda este romănu din Bucovina, adus pentru a regula ramul postalu; scrisorile mergureu, și numai de 3 ori pe septămănă, o scrisoare zăbăvește 4 și 5 zile la o poștă, căci numai cei din drumul mare le priimescu. Ar fi trebuit ca secțiea se nu scoată călăreții regulați prin proectul de budgetu făcut de mine pentru purtarea plicurilor și a scrisorilor, căci atuncea ar fi ajuns 20 parale scrisoarea. D. L Catargiu: D. Iepureanu se contrazice că d-lui au adus Nemți carii au făcut un proiect care stă și pănă astăzi netălmăcit, că îndeamnă pe guvernu, să se dea măsuri de a închina tractate cu Statele vecine pentru pocte, și atuncea se ceară bani pentru pocite, iar nu acuma cănd este deficit un milionu. D. M. Popureanu: D. Catargiu confundă una cu alta: cheltueala care s'ar face pentru ca i se pune alăturea cu cheltueala care s'ar face cu funcționarii poștali. Poștele noastre sunt răle; este o nenorocire pentru noi; că ar trebui să avem poștele statornicite și prin sate;și promitu a face o propunere pentru aceasta. D. L Catargiu respinge propunerea și că să se organizeză poștele în amăndouă țerile, și apoi să aducem oameni din streinătate. D. ministru finanțelor nu se unește cu amănarea organizației poștelor, că nu se poate da folosu de la poste șai nainte de a fi deplinu organizate. D. M. Iepureanu: sunt foarte mărinitu se vă arăta că ai noștri sunt fericiți că au dreptul se alerge la poștele streine, pentru că din nenorocire ale noastre sung, sau n'au nici o organizație, și la Valahiea au 2 ani încă contractierii. D. I. M. Sturza zice că nu înțelege pentru că este interesul comunu în mijlocu să se aștepte 6 luni sau cinoi ani, că numai o țeară barbară n'are căi de cumunicațiune. D. primu-ministru: s'au văzutu proiectul de drumuri de feru in Valahia unde capabilul domnul Barbu Catargiu, deși conservator totuși au zisu că pănă să va face și in Moldova să se înceapă în Valahia, aceea ce au zisu d. Catargiu, zicu și eu pentru poștele din Moldova., La maiu se măntuie contractul poștalu, Adunarea se dee voie guvernului ca cu unu anu înainte să se pregătească, că am avut explicație cu reprezentanții puterilor streine și au găsitu cu cale de aave peste țeara dar se dea garanție, și chiar de n'ar ura, în puterea autonomiei, o putemu face, amu propusu singur să se aducă instructori din Franța, dar pentru aceasta credu că ar fi mult mai de folosit unul din Austriea; ș'apoi d. Manuvarda este romănu, și dacă nu s'ar căuta datoriea cumu trebue se poate îndată depărta. D. M. Iepureanu înfățișaze propunerea cerăndu precumu au fostu în budgetu cheltueala pentru organisația nostelor pănă prin sate- D. L. Catargiu, respingu și acuma budgetul dumisale, căci este unu votu datu de Adunare: guvernul va face cele trevuitoare, se facă sinistrul actuala propunere. D Ș. Iepureanu: ămu pare că preți a crede că ași dori sămi facu vreo satiscanție pentrul budgetul respinsu: trebue unu omu spețiealu, care se lucreze pentru imbunătățirea ramului postal. D. primul-ministru zice că este aproape propunerea domnului Ieunreanu de cele lucrate în secțiune. D. N. M. Sturza zice că domnul ministru de finanțe poate se adaugă suma ce s'au redusu în secție. D. Panu cere să se suspendeze ședința pe cinci minute ca să se înșileagă deputații. D. sice-prezident, ședința este suspendată de la sine, că mai multu de jumătate din deputați s'au dusu in sala de conferințe. Se infățoșaze unu amandamentu de domnu Iorgu Ghica în locul propunerei d-lui Iepureanu și urmează multe dialoguri intre domnii deputați și domnii ministri pentru acestu amandamentu. D.raportatori d. inspector neamțu se poate menține la poștă? D. Pr. M. Sturăpi locul acesta trevuie să se mărite, adecă instructorii și leafa sa pentru a se face pregătirile cuvinte. Se pune amandamentul la votu prin sculare și ședere și se adapteagă. D. Negrunți, pumai curierilor să se mărească lepea” D. Gr. M.Seuruni și pentru ceilalți slujitori trebuie sporite. D. vice-preșelinte: mai cere cineva cupintul?