Tribuna Româna, 1864 (Anul 6, nr. 164-197)
1864-01-13 / nr. 165
- Stipmna Momâni As ensta fiis sue îe înpe pgtire bertesina. Bret'nil . .. . Abonamintele se fassi în Iassi la dighestionea foiei, ndita Tabalagilogii; 7 DN. -.ăr . pei Irmi 27 lei. .. fing în Dpepgesti si rghin dnstghiste la esteclitoghiile rostelog. re § Ro. 165 Iluuli DUMI 13 IAMUACIE IVU..L. Argetini ANGTĂ C. gebun 12 iamuarie. Corespondența noastră particulară din bucurești, cu data de 5 Ianuarie, pe care o însemmu mai grosu, ne aduse confirmarea celor relatate de foaia Convențiunea, atătu despre neînțelegerea dintre ministri M. 5. cătu și despre imminența unei crise ministeriale. Așa, se pare că totu sunt adevărate vorbele ce umblă prin București, că primul-ministru este în mare divergință de opiniune cu unii din colegii săi asupra chestiunilor celor mai însemnătoare, pe acea a înbunătățirei sortei sătenilor șof. D. Cogălniceanu în chestiunea rurală ar vrea să propune Adunărei soluțiunea ce dumnealui mai am, și pe care au presentat'o ca opiniunea minorităței oposante de atunci. La aceasta o dificultate se presentă: minoritatea aceea din care D. Cogălniceanu făcea parte n'au devenitu încă majoritate ministerială, în urmarea unei reîolii integrale a Adunărei; de altă parte, majoritatea de atunci au devenitu Oposițiunea coalisată care astăzi ține în eșec pe D. Cogalniceanu, agiunsu la putere fără agrementul Adunărei. Deci, majoritatea guvernativă de sub reposatul Barbu Catargiu este acumu desfăcută fără să fi fostu repusă prin constituțional, fărijocul regularu al sistemului și Oposițiunea liberală de atunci este miscată, prin nemoderata sete ce liberalii de A focțiionari au avutu de a se băga la putere și fără de unu apelu la alegători; adecă, cumu stau lucrurile astăzi, ori ce lege din cele organice ar trece prin Adunare nu poate avea autoritatea morală ce trebue să aibă pentru a fi aplicată cu bunu succesu. Corespondentul nostru ne mai spune că se credea de unii că primul ministru însuși nu este încă hotăritu în nici una din chestinnele cele mari, și că s'ar preface numai că e în divergință, bunăoară, cu D. Bolintineanu și cu D. Papiu, pentru ca să aibă unu protecsiv de a'și modifica cabinetul eliminăndu pe acei din colegii sei ce nu'i sunt nici de o treabă în manevrele parlamentarie. Primul sinistru se pare aprinsu acumu de zelul constituționalisși dintre colegii sei de-abea pe D. ca brednicu de a lu semului. Steeghe îl consideră conda în marea operă serioasă a reorganisărei Romăniei. Fiecare cu slăbăciunile sale, și slăbăciunea D-lui Cogălniceanu pentru D. Steege se zice că e foarte mare. Afară de a D. Steeghe nu s'ar fi prea acomodăndu Papiu și D. Cogălniceanu, nevoita se prefere pe ceasta de morga pedantă a prea-învățatului D. patimalenei. Oricare va fi adevărul despre motivele remanierei ministeriului Cogălniceanu, este desigur că dacă însuși primariul nu va cădea sub vreunu blamu al Adunărei, apoi în cabinetul seu prefăcutu, dintre colegii sei de astăzi, numai pe D. Steeghe îl va pastra, dacă și pe acesta nu lu va mai apuca vreunu atacu de nerve în Adunare. ---butățeii-----ați trimite chiar astăzi unu specimenu de corespondență de aici din capitală. Anul nou, însă, numai pentru plugari, meseriași, activi de tot feliul, anii nou, neguțitori și oameni nu și pentru oamenii postri politici care, și noul ind, sunt totuși vechi, vechi de tot și chiar acoperiți cu mucegaiul pătimilori și al păcatelor. Ce bucurie era acumu 5 ani, căndu la 5 ianuarie 1859 M. 8. Alecsandru Ioan au fostu alesul Adunării și aclamatul Iașenilor Jurămîntul ce au făcutu în numele prea sflintei Treimi și în fața țerei că va fi Domnu constituțional au începutu parcă a se pune în lucrare cu aniversara anului acestue. Priimirea oficiale cu totului totu constituționale. Toate respunsurile ce au datu M. La corpurilor ce dau felicitatu de anul nou au fostu puse sub respunsabilitatea ministerului ce i le da scrise în mînă. Obiectul de căpitenie al discursului Adunărei și respunsul ce'i s'au datu au fostu organizarea țerei prin pacea și armonia între marele puteri ale Statului nostru. Facă cerul că macaru acumu să începemu anul nou, acestu al 5-lea anu, cu învățătura ce amu dobăndit-o din cercările făcute tocmai de la 5 ianuarie 1859. Statul la noi u'au înființatu, conformu Convențiunei, însă puterile celu compunu nu s'au pututu în acea armonie, în acesu ecuilibru, unde fie să concura la producere de țară, ca resultanta generale a tuturor de din ele să puaefectului așteptatu silinților și activităților. Din capul locului amu recunoscutu necesitatea ca armonia să se întiințeze prin ecuilibrul puterilor și prin respetul drepturilor lor reciproce, dar încă și pănă asiăzi este confusiune pentru că nu s'au definitu bine adevăratele și constituționalele lor atribuțiuni. La basa statului nostru este pusă suveranitatea poporului, voința națională. Oricătu ar da la 22 fevruarie anul trecutu și pănă la 3 noemvrie au fostu trătată seara de puterea esecutivă. În spre ajunul anului acestui nou, Adunarea legislativă au esercitatu supremul seu dreptu de suveranitate dăndiu ministeriului autoritatea de a strănge veniturile Statului și de a face cheltuelele generale pe trimestrul 1 a lui ianu 1864 însuma, pentru cele dintăiu, după analogia a 129.080.872 lei pe anu, și pentru cele de aldoile în suma de 127.599.445. În aceste cifre statornicinduse veniturile și cheltuelele statului pe trimestrul întăiu al anului 1864, începemu anul nou princiune în ajunul acel cu patima nervoasă însuși au elaboratu și nu spre acel cu dintr'acești duci, ar fi inclinăndu spre ce s'au făcutu în anul acesta la palatu au fost o mânie perfectă cu unele mincar din fundamentalele principii ale unui guvernu constituționale. Guvernul însă au înfățoșatu budgetele pe anul 1864, care iauși datu în cercetarea unei comisiuni a Adunărei. Budgetul acesta sue veniturile la 155,697,218 biriază cheltuelile la 153, 110,048 lei. În sporirea veniturilor vedemu reîntrodusă nu numai esportațiunea cea desființată dar și o nuoă dare pe sare, pe sarea care este, după espresiunea ”Romănului”, zaharul cu care saracul presară măliga sa! Suntemu oare deplinu reîntrați cu aceasta în regimul constituționale? Pare-ni-se că nu. De altă parte, n'avemu dreptatea și egalitatea nici înaintea legilor, nici înaintea dărilor. Ministeriul Cogălniceanu s'au întrodusu în budgetul statului, în legea cea mai mare din toate legile, nici dreptatea, care este pactul libertăței, nici egalitatea, care este manifestarea dreptăței. Cererile de bani au întrecutu în tot anul alocațiunile, și aceste recetele. Pe astazi, sub ministeriul zisa liberal, avemu nuoe cereri de sporire în dări, formare de datorii, și în fine decadență și deficite. Progresul financiar ce ne au adusu D. Cogălniceanu stă în cerere de bani, în sporire de biruri și în facere de cheltuele mai mari dăcătu resursele noastre, de cheltueli și de îngustă maniulezarea acestei voințe naț pe care nu le rescumpără serviciele ce capătă contribuitorii. Deși amu întratu în regimul constituționale prin formă, însă, precumu vezi, suntemu foarte onale, ea totuși este îndestulă pentru ca să se recunoască că și la noi originea tuturor puterilor publice este în sinul societăței, eară nici decumu în dreptul divinu și în ereditatea trupului. Din voința națională, dar nu din cera și din mila lui Dumnezeu, se pogoară toată puterea politică în Romănia. Romănii își alegu representanți cărora le deleagă exercițiul suveranităței lor; repretanții aceștia alegu și ei la răndul lor pe acel care este însărcinat, a propune legile și a privighie la păzirea și punerea lor în lucrare. Alesul acesta, după spiritul revoluțiunei de la 1789, care se găsește și în Convențiunea de Paris de la 7-19 augustu 1858, este unu mandataru, unu funcționariu superior alu țerei. Demează la noi pe capul statului. Ce s'au făcutu înse de la 5 ianuarie 1859 și pănă astăzi în privirea acestor drepturi in Romăne, toată lumea alienabile ale națiunei și mai alesu toată lumea știe cumu „știenței sale, în maestatea adevăratei noastre auoarece alegerea ear nu moștenirea lorapoi tot alegerea câtă șt'i să'idee și mijloacele necesarie pentru a le pute esercita. A'și crea de la sine resurse și a dispune de dănsele după cumutiva plăcea, eute a lovi în sinul maicei sale, în principal esistentonomii, departe încă de dănsul prin fondu, prin adevărata esenție a lucrurilor. Nevoile noastre cele publice nu sunt satisfăcute după și cu resursele noastre. Ecuilibru între nevoi și resurse, adecă dreptatea între statu și contribuitori, este lucrul la care încă nimenu s'au gînditu seriosu din căți s'au succesu la putere, și încă mai puțin ministeriul actual. Puterea esecutivă pănă acumul au avutu altă ambițiune de cătu aceea de a se deosebi de regimenele trecute prin sporirea de dări și prin facerea de cheltueli mai mari de cătu ce ne permitu slabele noastre resurse. Putem adaoga că și despre darea socotelelor forte puținu s'au îngrijitu. De-abea ieri, în ajunul însemne și atribuțiunile și aniversării a V a a alegerei Domnuli la Iași, s'au votatu legea prin care se înstitue o curte de conturi în Romănia. Membrii curței aceștia voru fi numiți pe vieață de cătră Domnitoriu după o listă ce i se va presenta de Cameră. În anul acesta, dară, în care amu întratu, Adunarea au făcutu deja una din legile cele mai însemnate dupre care se va pute cerceta și regula cheltuelele statului. Amu toleratu și noi, în buimăceala în care amu trăitu de la 5 ianuarie 1859 și pănă acumu, socotele furate din ministe VUGTIVUGI. (Corespondența nopstră particulară). 5 ianuarie 1864. Scriea ce mi-ai daru că poate de aniversarea Va alegerei Domnitoriului nostru, după convențiu pie, vei reîncepe tribuna, mă îndeamnă