Tribuna Sibiului, septembrie 1969 (Anul 2, nr. 479-503)
1969-09-19 / nr. 494
în cooperativele agricole ACUMULĂRILE rentabilizării Realizarea măreţelor sarcini trasate de Directivele Congresului al X-lea al partidului nostru în ceea ce priveşte creşterea producţiei agricole este indisolubil legată de constituirea fondului de acumulare. Nu se poate concepe obţinerea unor producţii agricole ridicate fără existenţa unei baze tehnicomateriale puternic dezvoltată. Reproducţia socialistă lărgită în cooperativele agricole de producţie are, ca surse directe de înfăptuire, acumulările din producţia proprie şi ajutorul prin credite acordat de stat. De aceea, pentru consolidarea economico-organizatorică a cooperativelor agricole este hotărîtor atît efortul propriu, cit și folosirea cu pricepere și spirit gospodăresc a ajutorului multilateral acordat de stat. Rezultatele economice obţinute de cooperativele agricole au creat posibilitatea realizării unor importante investiţii din fondurile proprii de acumulare, care au dus la creşterea proprietăţii obşteşti şi au influenţat direct volumul producţiei globale şi a producţiei marfă, precum şi veniturile membrilor cooperatori. Pe măsura întăririi economice a cooperativelor agricole de producţie, tot mai multe unităţi îşi acoperă cheltuielile de investiţii din fonduri proprii. In anul 1968, cooperativele agricole din Miercurea Sibiului, Apoldu de Jos, din Apoldu de Sus, Sibiu, Mediaş şi multe altele, şi-au realizat investiţiile planificate numai pe seama fondurilor proprii, lărgindu-şi astfel baza tehnico-materială care asigură în final o creştere a averii obşteşti şi o retribuţie corespunzătoare a zilei-muncă. Stabilirea unor proporţii raţionale între fondul de acumulare şi cel de consum constituie o problemă majoră a economiei cooperativelor agricole de producţie. A repartiza fonduri reduse pentru acumulare înseamnă a îngusta baza economică a reproducţiei şi deci a veniturilor pe care le obţin cooperatorii, înseamnă a încetini ritmul de dezvoltare a cooperativei şi a nu folosi condiţiile şi posibilităţile create de marea agricultură socialistă. Dăunătoare este şi creşterea exagerată a fondului de acumulare, internenii se afectează fondul de consum, ceea ce duce la o retribuire »«echitabilă a muncii cooperatorilor, la reducerea artificială a posibilităţilor de creştere a nivelului lor de trai. Pornindu-se de la analiza profundă a realităţilor din cooperative, în documentele Congresului al X-lea al partidului se subliniază că asigurarea creşterii bunăstării ţărănimii depinde şi de stabilirea unui raport cit mai raţional întrefondul de consum şi fondul de acumulare, astfel încît să se permită reproducţia lărgită, creşterea continuă a averii obşteşti. Statutul cooperativelor agricole precizează că din producţia netă se va repartiza la fondul de acumulare 18—25 la sută, iar la fondul de consum 75— 82 la sută. In anul 1968 cooperativele agricole din judeţul nostru au repartizat la fondul de acumulare 20 la sută din producţia netă, iar la fondul de consum — 80 la sută, încadrîndu-se în prevederile statutare. Trebuie menţionat însă că unele cooperative, cum sunt cele din Şei- Mare, Avrig, Scoreiu, Poplaca şi altele, nu acordă importanţa cuvenită constituirii fondului de acumulare alocînd sume sub cota stabilită de statut, situaţie ce în final (Continuare în pag. a IlI-a) N. LUPAŞ director adjunct al sucursalei judeţene a Băncii agricole Sibiu [BIBLIOTECA "ASTRA"| SIBIU PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI.VA! ORGAN AkI COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU Ak P.C.R. $1 AK CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN INFORMAŢIIInformaţii înscrieri la universităţile populare Zilele acestea au început înscrierile pentru anul şcolar 1969—1970 la universităţile populare din Mediaş, Dumbrăveni şi Agnita, pentru cursurile de cultură generală, înscrierile pentru cursurile de cultură generală, speciale şi cele de limbi străine, se fac la sediul caselor de cultură din localităţile respective, unde se pot obţine şi informaţii suplimentare, înscrierile se fac pînă în ziua de 7 octombrie. Sunt invitaţi să urmeze aceste cursuri toţi cei doritori să-şi ridice nivelul cunoştinţelor generale şi de specialitate. De luni, 22 septembrie, vor începe înscrierile şi la Universitatea populară din Sibiu, la sediul Casei de cultură a municipiului (Bulevardul Magheru, 18). Amenajări la cabana „Curmătura“ Printre cele mai frecventate cabane montane şi puncte turistice aparţinînd I.B.G. „Păltiniş“ se numără şi cabana „Curmătura“, favorizata de o şosea asfaltată şi de o linie de tramvai. Pentru satisfacerea exigenţelor sporite ale vizitatorilor, se execută aici lucrări de ridicare a confortului, înlocuiri de mobilier, modernizarea interioarelor şi lucrări de recondiţionări exterioare. CONSTRUCŢIA DE LOCUINŢE IN PERSPECTIVA ANULUI VIITOR Interviu cu inginerul VIRGIL PERIAN, directorul Direcţiei tehnice judeţene Avîntul nestăvilit al economiei naţionale, dezvoltarea impetuoasă a industriei a dat naştere fenomenului „exploziei“ demografice urbane şi, concomitent, urbanizării localităţilor rurale. In acelaşi timp, ca urmare a creşterii nivelului cultural şi de trai al oamenilor muncii apare firesc sporul de exigenţă în ceea ce priveşte confortul spaţiului de locuit. Ţinînd seamă de aceste fenomene, în judeţul Sibiu au fost prevăzute pentru anul 1970 fonduri de investiţii destinate construcţiilor de locuinţe substanţial majorate faţă de anul în curs. L-am solicitat pe inginerul Virgil Perian, directorul Direcţiei tehnice judeţene, să ne informeze cit şi ce se va construi în anul 1970 în judeţul Sibiu şi la ce grad de confort. — In anul 1969, ne-a spus el, numărul apartamentelor construite în judeţul Sibiu se ridică la 1 630. Repartizate pe localităţi, Sibiului îi revin 875 apartamente plus 70 cu confort ridicat. Municipiul Mediaş a beneficiat de 322 apartamente, la Cisnădie s-au construit 98 apartamente, la Agnita 36, la Ocna Sibiului 30, la Dumbrăveni şi Avrig cite 30 de apartamente. Problema locuinţelor continuînd să figureze pe agenda priorităţilor şi în viitor, în 1970 se vor construi în judeţul Sibiu 1 920 apartamente — cu 290 mai multe decît anul în curs — din care în Sibiu 1 240 apartamente cu confort diferit. In cartierul Ștrand se vor construi 120 apartamente tip vile și 20 apartamente confort I; în cartierul Hipodrom se vor realiza 280 apartamente confort I, 240 confort II, 180 apartamente confort III și 80 apartamente confort IV. In cartierul Ţiglarilor se vor construi 210 apartamente confort III, 30 confort IV şi 80 garsoniere. La Mediaș, în cvartalul Gura Cîmpului, se vor construi în anul 1970 un număr de 60 apartamente confort I, 150 confort III şi 170 apartamente confort IV. La Agnita 20 apartamente confort II şi 40 confort III. La Cisnădie, 40 apartamente confort II şi 60 confort IV. La Copşa Mică, 80 apartamente confort IV, la Mîrşa şi Avrig cîte 40 apartamente confort IV. Ce criterii deosebite de cele din anii precedenţi au fost aplicate la proiectarea şi amplasarea viitoarelor construcţii de locuinţe ? — La elaborarea planurilor şi amplasarea viitoarelor construcţii (Continuare în pag a IlI-a) DOINA SALAJANU Modernizări la grădina zoologică întreprinderea comunală Sibiu a deschis un şantier de construcţii şi amenajări la grădina zoologică din Dumbrava Sibiului, pentru asigurarea adăpostită animalelor acestui frecventat loc de distracţie şi agrement. După un proiect întocmit de Ion Ene, echipe ale I.R.G. Sibiu lucrează în prezent la construcţia unui adăpost pentru antilope, o volieră pentru păsările de baltă, un adăpost de iernare pentru păsările migratoare şi o casă a crocodilului. Valoarea totală a investiţiei se ridică la suma de 380 000 lei. ANUL Nr. 1 494 VINERI 19 SEPTEMBRIE 1969 4 PAGINI 30 BANI INFORMAŢII Realizări peste plan La întreprinderea mixtă orăşenească Agnita s-au dezbătut cifrele de plan pe 1970. Din materialul prezentat a reieşit că în cele opt luni ale acestui an producţia globală a întreprinderii a fost realizată în procent de 110,3, iar producţia marfă 111 la sută. Printre angajaţii care s-au evidenţiat în mod deosebit se numără Remus Nastea, Hans Barner, Alexandru Banea, Ioan Băran (junior) şi Veronica Dragan. Pentru 1970 creşterile faţă de 1969 vor fi de 5,8 la sută la producţia globală şi de 6,6 la sută la producţia marfă. IOAN ANDREI coresp. EXPUNERE La Casa de cultură a municipiului Sibiu va avea loc în ziua de luni, 22 septembrie, ora 18, o expunere pe tema Cultura veche egipteană, Tezaurul piramidei lui Tutanhamon. Va vorbi prof. univ. Dan Smântânescu (Bucureşti). Expunerea va fi însoţită cu proiecţii de diapozitive color. Cu planul pe 9 luni îndeplinit Continuînd cu bunele rezultate obţinute în fiecare lună a anului curent, muncitorii, tehnicienii şi inginerii ÎNTREPRINDERII PENTRU EXPLOATARE CONDUCTE MAGISTRALE-GAZ METAN din Mediaş, raportează că au realizat cu 17 zile mai devreme planul producţiei globale şi marfă pe cele 9 luni. La baza bunelor rezultate în întrecerea socialistă au stat măsurile tehnico-organizatorice, care pe perioada raportată au avut o eficienţă economică foarte ridicată. La capitolele beneficii suplimentare s-a înregistrat suma de 12,2 milioane lei, iar la preţul de cost, economii în valoare de 7,4 milioane lei. Semnificativ este şi faptul că harnicul colectiv de la întreprinderea medieşană a dat peste plan in cele 8 luni o producţie in valoare de 34 milioane lei. La rezultatele, extrem de eficiente ale întrecerii socialiste a contribuit întregul colectiv. Pietre pentru templul Dianei Convorbire cu Aurel Muleşiu, preşedintele Asociaţiei de vînătoare şi pescuit sportiv a judeţului Sibiu Interlocutorul nostru este un bărbat de statură potrivită cu o faţă de bonom. După chipul său, pe care alunecă într-una o rază de zîmbet, ne -şi imaginăm cum vom asculta cîteva din nesfîrşitele poveşti vînătoreşti. — Cu tot regretul! — ne spune tovarăşul Muleşiu. Sînt vînător de 19 ani. Şi cu toate astea nu-mi place să istorisesc. Sau poate n-am eu darul acesta. Cit priveşte alte chestiuni, legate de activitatea asociaţiei noastre, sînt gata să vi le spun cu plăcere. — Ştim că in perioada aceasta este un sezon mai slab pentru vînători. Ce aţi putea, însă, să ne spuneţi despre activitatea la care ne referim, în general? — Cum s-ar spune, noi cei 1 006 vînători din judeţ suntem nişte ucenici vrednici ai Dianei, patroana vînătoarei. Chiar şi în acest sezon, ca de altfel în tot anul, nu zăbovim o clipă. Intr-un fel, am putea zice că necontenit punem cîte o piatră la templul Dianei. Actualmente nu se vînează decît căpriori, cu autorizaţie. Dar în cele 26 de fonduri de vînătoare, care se întind pe o apreciabilă suprafaţă, de 330 000 hectare, se munceşte de zor. Paznicii de vînătoare, ajutaţi de alţi vînători, pregătesc de pe acum frunzare pentru hrana vînatului pe timpul iernii. Se amenajează hrănitoarele, se întocmesc noi bordeie pentru pîndă în timpul rece. — Pentru neiniţiaţi, relatarea dv. despre hrănitoare şi bordeie poate rămîne suspendată undeva. Cîteva precizări ... — Desigur! Vînătoarea la noi se face în mod raţional. Totodată, urmărim să ajutăm vînatul. îi asigurăm pentru iarnă hrană. Şi sintem, intr-un fel, prieteni. Şi lucrul acesta îl dovedim „la nevoie“. Ne-am prevăzut în plan, în acest sens, asigurarea a 220 tone de hrană pentru vînat, precum şi punerea de sare pentru cervidee. Dar să revenim şi la bordeiele pentru pîndă. Este ştiut că animalele au anumite locuri de trecere. Şi aceste trecători nu şi le schimbă decît în cazuri extreme, cînd terenul respectiv începe să fie exploatat intens. Bordeiele sînt îndeobşte pentru vînarea animalelor de pradă, cum ar fi lupii. — Ce altceva am putea afla despre acţiunile vînătorilor în această vreme? — E drept că se vînează, acum, numai căpriori, îndeletniciri, însă, sunt multe. Bunăoară ne-am planificat să prindem 20 de iezi de căpriori pentru popularea altor judeţe. Au fost prinşi 25. Totodată au fost omoriţi 9 pui de lup şi o lupoaică. De cîtva timp, doi urşi carnivori fac pagube în fondul de la Gura Riului. Am pus vînători la pîndă, ca să-i stîrpim. Ar fi multe de zis. In pădurea Şopa, de la Şelimbăr, avem o casă de vînătoare şi pescuit. Acolo există, din 1966, o colonie pentru fazani. Numai anul acesta am adus .200 de găini adulte. Ce-aş putea să vă mai spun? Da! în Sibiu, în Piaţa 6 Martie, nr. 22, s-a deschis un magazin cu articole pentru vînătoare și pescuit. — Apropo! Se pare că pe pescari i-am uitat. Asta înseamnă că dumneavoastră sinteți doar vînător. — Nicidecum. Sînt deopotrivă pescar și vînător. Dar, fiindcă tot veni vorba, ne zbatem pentru amenajarea unui rîu de munte — Sebeşul de Sus. Facem acolo, pentru pescuit, cascade podite şi simple. Lucrăm, de asemenea, la un proiect pentru amenajarea lacurilor de la Dumbrava, care vor fi repopulate cu crap şi unde, peste vreo doi ani, se va putea pescui. Totodată se prevede amenajarea a încă două lacuri, la Şelimbăr, cu 10 hectare luciu de apă. Cam astea ar fi... — Mi-aţi rămas, totuşi, dator cu cîteva poveşti vînătoreşti. — Trebuie să mă scuz încă o dată. Ce vă pot spune, însă, în mod sigur este că pe str. Ştefan cel Mare din Sibiu se lucrează la un poligon de tragere la talere. Tot acolo va fi şi un club al vînătorilor şi pescarilor. De îndată ce va fi gata, vă invităm să-l vizitaţi. Sunt convins că majoritatea dintre tovarăşii mei vînători şi pescari vor fi foarte bucuroşi să vă satisfacă această dorinţă. N. MARIN Moderna clădire a Liceului din Dumbrăveni Mașini moderne de filetat de mare productivitate la Uzinele textile Cisnădie Ora de literatură şi cîteva stringente cerinţe formative Acum, la început de an şcolar, cînd se caută soluţii la unele probleme ivite anterior, se cuvine să ne oprim la cîteva chestiuni de natură metodică, fără pretenţia de a formula decizii sau concluzii definitive, însă cu intenţia şi dorinţa de a stîrni atenţia pentru cîteva cerinţe ale studierii literaturii în şcoală, peste care, de obicei, se trece cu uşurinţă, cu olimpiana credinţă că totul curge normal, firesc, într-o ritmică ideală. Probele scrise şi orale de la examene au dezvăluit mai multe carenţe, perpetuate de la un an la altul. Nimeni nu pune la îndoială strădania dascălului de literatură, înflăcărat de o nobilă şi dezinteresată misiune socială însă pe alocuri lipseşte curajul confruntării cu sine, spiritul critic şi autocritic guvernat de autoexigenţă, ceea ce are ca urmare hipertrofierea propriilor e merite, contemplarea acestora în oglinzile nu o dată deformate, amăgitoare, adormitoare, ■ ale mulţumirii orgolioase, ale abdicării de la imperative majore. Lipseşte, la foarte mulţi elevi, deprinderea sistematizării, organizării, restructurării, valorificării cunoştinţelor asimilate, nu se observă priceperea de a dezvolta o temă literară, de a se desprinde de anumite clişee de scleroză didactică, de a cristaliza gîndurile, impresiile, ideile de import, într-o formulă personală, departe de modelele stereotipe. Mai ales în lucrările scrise se observă acest fenomen de manierism scolastic, consecinţă a dădăcelii excesive, a unei griji formative rău înţelese. De pildă, referindu-ne la compuneri, mulţi elevi şi-au însuşit mecanic o anume procedură formală, cu segmentări categorice, tranşante, deseori împovărătoare, discontinui, fără aderenţă la o idee centrală, fără un liant interior, menit să stabilească un echilibru la dimensiunea întregului. De aici aspectul centrifugal al părţilor constituente ale lucrării, incapabile de a se disciplina în conformitate cu urî consecvent principiu compoziţional. Formule de început, de încheiere sunt reluate fără modificări de esenţă, cu aer sigur, dar obsesiv, ca şi cum o temă nu poate fi concretizată decît dacă se parcurge neabătut drumul de la a la b, în acord cu o schemă difuzată în clasă de către profesor şi învăţată ca un postulat ireversibil şi absolut. Se ajunge aşa la compuneri uniforme, despărţite doar prin caractere grafice, cărora nu le prieşte aerul vital, oxigenat, al propriei respiraţii. Structura lor este deficitară deoarece, cu exagerată evla (Continuare în pag a II-a) Prof. ILIE GUȚAN PE ALBASTRE Şoseaua se derulează în faţa noastră veselă, presărată de zeci de reclame colorate, de hoteluri bune şi coniac. Circulăm pe coastele unui munte, cu emoţiile unui alpinist ce escaladează atîrnat în coardă. In urmă rămîne priveliştea de neuitat a Dubrovnikului, cercel de perlă cochet la nefiresc de albastra şi liniştita Adriatică, Iglo, Herţeg Novi, Strp, Risan... Localităţi pitoreşti, terasate spre mare, cu case de piatră albă străjuite de pini sau portocali. Se deschide privirilor cel mai frumos golf al Jadranului (aşa numesc iugoslavii Adriatica) — Boka Kotorska, o crestătură de cca. 15 mile marine în stîncile munţilor Muntenegrului şi Herţegovinei. Aici, scăldat de ape limpezi şi ascuns anume privirilor indiscrete dinspre larg, se află Rotorul — oraş cu,vechi şi glorioase tradiţii marinăreşti. # Creând Boka Kotorska, natura a fost extrem de generoasă; întemeind așezările de pe țărmul acestui golf, oamenii le-au im(Continuare în pag. a IV-a) V. CHIȘU