Tribuna Sibiului, septembrie 1969 (Anul 2, nr. 479-503)

1969-09-19 / nr. 494

în cooperativele agricole ACUMULĂRILE rentabilizării Realizarea măreţelor sarcini tra­sate de Directivele Congresului al X-lea al partidului nostru în ceea ce priveşte creşterea producţiei a­­gricole este indisolubil legată de constituirea fondului de acumula­re. Nu se poate concepe obţinerea unor producţii agricole ridicate fără existenţa unei baze tehnico­­materiale puternic dezvoltată. Reproducţia socialistă lărgită în cooperativele agricole de producţie are, ca surse directe de înfăptuire, acumulările din producţia proprie şi ajutorul prin credite acordat de stat. De aceea, pentru consolida­rea economico-organizatorică a cooperativelor agricole este hotă­­rîtor atît efortul propriu, cit și folosirea cu pricepere și spirit gos­podăresc a ajutorului multilateral acordat de stat. Rezultatele economice obţinute de cooperativele agricole au creat posibilitatea realizării unor impor­tante investiţii din fondurile pro­prii de acumulare, care au dus la creşterea proprietăţii obşteşti şi au influenţat direct volumul produc­ţiei globale şi a producţiei marfă, precum şi veniturile membrilor cooperatori. Pe măsura întăririi economice a cooperativelor agricole de produc­ţie, tot mai multe unităţi îşi aco­peră cheltuielile de investiţii din fonduri proprii. In anul 1968, coo­perativele agricole din Miercurea Sibiului, Apoldu de­­ Jos, din Apoldu de Sus, Sibiu, Mediaş şi multe altele, şi-au realizat investi­ţiile planificate numai pe seama fondurilor proprii, lărgindu-şi ast­fel baza tehnico-materială care a­­sigură în final o creştere a averii obşteşti şi o retribuţie corespunză­toare a zilei-muncă. Stabilirea unor proporţii raţio­nale între fondul de acumulare şi cel de consum constituie o proble­mă majoră­ a economiei cooperati­velor agricole de producţie. A re­partiza fonduri reduse pentru acu­mulare înseamnă a îngusta baza economică a reproducţiei şi deci a veniturilor pe care le obţin coope­ratorii, înseamnă a încetini ritmul de dezvoltare a cooperativei şi a nu folosi condiţiile şi posibilităţile create de marea agricultură socia­listă. Dăunătoare este şi creşterea exa­gerată a fondului de acumulare, internenii se afectează fondul de con­sum, ceea ce duce la o retribuire »«echitabilă a muncii cooperatori­lor, la reducerea artificială a posi­bilităţilor de creştere a nivelului lor de trai. Pornindu-se de la analiza pro­fundă a realităţilor din cooperati­ve, în documentele Congresului al X-lea al partidului se subliniază că asigurarea creşterii bunăstării ţărănimii depinde şi de stabilirea unui raport cit mai raţional între­­fondul de consum şi fondul de acu­mulare, astfel încît să se permită reproducţia lărgită, creşterea con­tinuă a averii obşteşti. Statutul coo­perativelor agricole precizează că din producţia netă se va repartiza la fondul de acumulare 18—25 la sută, iar la fondul de consum 75— 82 la sută. In anul 1968 cooperativele agri­cole din judeţul nostru au reparti­zat la fondul de acumulare 20 la sută din producţia netă, iar la fon­dul de consum — 80 la sută, înca­­drîndu-se în prevederile statutare. Trebuie menţionat însă că unele cooperative, cum sunt cele din Şei- Mare, Avrig, Scoreiu, Poplaca şi altele, nu acordă importanţa cuve­nită constituirii fondului de acu­mulare alocînd sume sub cota sta­bilită de statut, situaţie ce în final (Continuare în pag. a IlI-a) N. LUPAŞ director adjunct al sucursalei judeţene a Băncii agricole Sibiu [BIBLIOTECA "AST­RA"| SIBIU PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI­.VA! ORGAN AkI COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU Ak­ P.C.R. $1 AK­ CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN INFORMAŢIIInformaţii înscrieri la universi­tăţile populare Zilele acestea au început înscri­erile pentru anul şcolar 1969—1970 la universităţile populare din Me­diaş, Dumbrăveni şi Agnita, pen­tru cursurile de cultură generală, înscrierile pentru cursurile de cul­tură generală, speciale şi cele de limbi străine, se fac la sediul case­lor de cultură din localităţile res­pective, unde se pot obţine şi in­formaţii suplimentare, înscrierile se fac pînă în ziua de 7 octombrie. Sunt invitaţi să urmeze aceste cursuri toţi cei doritor­i să-şi ridice nivelul cunoştinţelor generale şi de specialitate. De luni, 22 septembrie, vor în­cepe înscrierile şi la Universitatea populară din Sibiu, la sediul Casei de cultură a municipiului (Bule­vardul Magheru, 18). Amenajări la cabana­­ „Curmătura“ Printre cele mai frecventate ca­bane montane şi puncte turistice aparţinînd I.B.G. „Păltiniş“ se nu­mără şi cabana „Curmătura“, fa­vorizata de o şosea asfaltată şi de o linie de tramvai. Pentru satisfacerea exigenţelor sporite ale vizitatorilor, se execută aici lucrări de ridicare a confor­tului, înlocuiri de mobilier, moder­nizarea interioarelor şi lucrări de recondiţionări exterioare. CONSTRUCŢIA DE LOCUINŢE IN PERSPECTIVA ANULUI VIITOR Interviu cu inginerul VIRGIL PERI­AN, directorul Direcţiei tehnice judeţene Avîntul nestăvilit al economiei naţionale, dezvoltarea impetuoa­să a industriei a dat naştere feno­menului „exploziei“ demografice urbane şi, concomitent, urbanizării localităţilor rurale. In acelaşi timp, ca urmare a creşterii nivelului cul­tural şi de trai al oamenilor mun­cii apare firesc sporul de exigenţă în ceea ce priveşte confortul spa­ţiului de locuit. Ţinînd seamă de aceste fenome­ne, în judeţul Sibiu au fost prevă­zute pentru anul 1970 fonduri de investiţii destinate construcţiilor de locuinţe substanţial majorate faţă de anul în curs. L-am solicitat pe inginerul Vir­gil Perian, directorul Direcţiei tehnice judeţene, să ne informeze cit şi ce se va construi în anul 1970 în judeţul Sibiu şi la ce grad de confort. — In anul 1969, ne-a spus el, numărul apartamentelor construite în judeţul Sibiu se ridică la 1 630. Repartizate pe localităţi, Sibiului îi revin 875 apartamente plus 70 cu confort ridicat. Municipiul Me­diaş a beneficiat de 322 aparta­mente, la Cisnădie s-au construit 98 apartamente, la Agnita 36, la Ocna Sibiului 30, la Dumbrăveni şi Avrig cite 30 de apartamente. Problema locuinţelor continuînd să figureze pe agenda priorităţilor şi în viitor, în 1970 se vor construi în judeţul Sibiu 1 920 apartamente — cu 290 mai multe decît anul în curs — din care în Sibiu 1 240 a­­partamente cu confort diferit. In cartierul Ștrand se vor construi 120 apartamente tip vile și 20 a­­partamente confort I; în cartierul Hipodrom se vor realiza 280 apar­tamente confort I, 240 confort II, 180 apartamente confort III și 80 apartamente confort IV. In cartie­rul Ţiglarilor se vor construi 210 apartamente confort III, 30 confort IV şi 80 garsoniere. La Mediaș, în cvartalul Gura Cîmpului, se vor construi în anul 1970 un număr de 60 apartamente confort I, 150 confort III şi 170 apartamente confort IV. La Agnita 20 apartamente confort II şi 40 confort III. La Cisnădie, 40 apar­tamente confort II şi 60 confort IV. La Copşa Mică, 80 apartamente confort IV, la Mîrşa şi Avrig cîte 40 apartamente confort IV.­­ Ce criterii deosebite de cele din anii precedenţi au fost aplicate la proiectarea şi ampla­sarea viitoarelor construcţii de locuinţe ? — La elaborarea planurilor şi amplasarea viitoarelor construcţii (Continuare în pag a IlI-a) DOINA SALAJANU Modernizări la grădina zoologică întreprinderea comunală Sibiu a deschis un şantier de construcţii şi amenajări la grădina zoologică din Dumbrava Sibiului, pentru asi­gurarea adăpostită animalelor a­­cestui frecventat loc de distracţie şi agrement. După un proiect în­tocmit de Ion Ene, echipe ale I.R.G. Sibiu lucrează în prezent la construcţia unui adăpost pentru antilope, o volieră pentru păsările de baltă, un adăpost de iernare pentru păsările migratoare şi o ca­să a crocodilului. Valoarea totală a investiţiei se ridică la suma de 380 000 lei. ANUL­­ Nr. 1 494 VINERI 19 SEPTEMBRIE 1969 4 PAGINI 30 BANI INFORMAŢII Realizări peste plan La întreprinderea mixtă orăşe­nească Agnita s-au dezbătut cifre­le de plan pe 1970. Din materialul prezentat a reieşit că în cele opt luni ale acestui an producţia glo­bală a întreprinderii a fost reali­zată în procent de 110,3, iar pro­ducţia marfă 111 la sută. Printre angajaţii care s-au evi­denţiat în mod deosebit se numă­ră Remus Nastea, Hans Barner, Alexandru Banea, Ioan Băran (ju­nior) şi Veronica Dragan. Pentru 1970 creşterile faţă de 1969 vor fi de 5,8 la sută la pro­ducţia globală şi de 6,6 la sută la producţia marfă. IOAN ANDREI coresp. EXPUNERE La Casa de cultură a municipiu­lui Sibiu va avea loc în ziua de luni, 22 septembrie, ora 18, o ex­punere pe tema Cultura veche e­­gipteană, Tezaurul piramidei lui Tutanhamon. Va vorbi prof. univ. Dan Smântânescu (Bucureşti). Ex­punerea va fi însoţită cu proiecţii de diapozitive color. Cu planul pe 9 luni îndeplinit Continuînd cu bunele rezultate obţinute în fiecare lună a anului curent, muncitorii, tehnicienii şi inginerii ÎNTREPRINDERII PENTRU EXPLOATARE CONDUCTE MAGISTRALE-GAZ METAN din Mediaş, raportează că au realizat cu 17 zile mai devreme planul producţiei glo­bale şi marfă pe cele 9 luni. La baza bunelor rezultate în întrecerea socialistă au stat măsurile tehnico-organizatorice, care pe perioada raportată au avut o eficienţă economică foarte ridicată. La capitolele beneficii suplimentare s-a în­registrat suma de 12,2 milioane lei, iar la preţul de cost, economii în valoare de 7,4 milioane lei. Semnificativ este şi faptul că harnicul colectiv de la întreprinderea medieşană a dat peste plan in cele 8 luni o producţie in valoare de 34 milioane lei. La rezultatele, extrem de eficiente ale întrecerii socialiste a contri­buit întregul colectiv. Pietre pentru templul Dianei Convorbire cu Aurel Muleşiu, preşedintele Asociaţiei de vînătoare şi pescuit sportiv a judeţului Sibiu Interlocutorul nostru este un bărbat de statură potrivită cu o faţă de bonom. După chipul său, pe care alunecă într-una o rază de zîmbet, ne -şi imaginăm cum vom asculta cîteva din nesfîrşitele po­veşti vînătoreşti. — Cu tot regretul! — ne spune tovarăşul Muleşiu. Sînt vînător de 19 ani. Şi cu toate astea nu-mi place să istorisesc. Sau poate n-am eu darul acesta. Cit priveşte alte chestiuni, legate de activitatea aso­ciaţiei noastre, sînt gata să vi le spun cu plăcere. — Ştim că in perioada aceas­ta este un sezon mai slab pen­tru vînători. Ce aţi putea, însă, să ne spuneţi despre activitatea la care ne referim, în general? — Cum s-ar spune, noi cei 1 006 vînători din judeţ suntem­ nişte ucenici vrednici ai Dianei, patroana vînătoarei. Chiar şi în a­­cest sezon, ca de altfel în tot anul, nu zăbovim o clipă. Intr-un fel, am putea zice că necontenit pu­nem cîte o piatră la templul Dia­nei. Actualmente nu se vînează decît căpriori, cu autorizaţie. Dar în cele 26 de fonduri de vînătoare, care se întind pe o apreciabilă su­prafaţă, de 330 000 hectare, se munceşte de zor. Paznicii de vînă­toare, ajutaţi de alţi vînători, pre­gătesc de pe acum frunzare pentru hrana vînatului pe timpul iernii. Se amenajează hrănitoarele, se în­tocmesc noi bordeie pentru pîndă în timpul rece. — Pentru neiniţiaţi, relata­rea dv. despre hrănitoare şi bordeie poate rămîne suspen­dată undeva. Cîteva preci­zări ... — Desigur! Vînătoarea la noi se face în mod raţional. Totodată, urmărim să ajutăm vînatul. îi asi­gurăm pentru iarnă hrană. Şi sin­tem­, intr-un fel, prieteni. Şi lucrul acesta îl dovedim „la nevoie“. Ne-am prevăzut în plan, în acest sens, asigurarea a 220 tone de hra­nă pentru vînat, precum şi pune­rea de sare pentru cervidee. Dar să revenim şi la bordeiele pentru pîn­dă. Este ştiut că animalele au anu­mite locuri de trecere. Şi aceste trecători nu şi le schimbă decît în cazuri extreme, cînd terenul res­pectiv începe să fie exploatat in­tens. Bordeiele sînt îndeobşte pen­tru vînarea animalelor de pradă, cum ar fi lupii. — Ce altceva am putea afla despre acţiunile vînătorilor în această vreme? — E drept că se vînează, acum, numai căpriori, îndeletniciri, însă, sunt multe. Bunăoară n­e-am plani­ficat să prindem 20 de iezi de că­priori pentru popularea altor jude­ţe. Au fost prinşi 25. Totodată au fost omoriţi 9 pui de lup şi o lu­poaică. De cîtva timp, doi urşi car­nivori fac pagube în fondul de la Gura Riului. Am pus vînători la pîndă, ca să-i stîrpim. Ar fi multe de zis. In pădurea Şopa, de la Şe­­limbăr, avem o casă de vînătoare şi pescuit. Acolo există, din 1966, o colonie pentru fazani. Numai a­­nul acesta am adus .200 de găini adulte. Ce-aş putea să vă mai spun? Da! în Sibiu, în Piaţa 6 Martie, nr. 22, s-a deschis un ma­gazin cu articole pentru vînătoare și pescuit. — Apropo! Se pare că pe pescari i-am uitat. Asta înseam­nă­­ că dumneavoastră sinteți doar vînător. — Nicidecum. Sînt deopotrivă pescar și vînător. Dar, fiindcă tot veni vorba, ne zbatem pentru a­­menajarea unui rîu de munte — Sebeşul de Sus. Facem acolo, pen­tru pescuit, cascade podite şi sim­ple. Lucrăm, de asemenea, la un proiect pentru amenajarea lacuri­lor de la Dumbrava, care vor fi repopulate cu crap şi unde, peste vreo doi ani, se va putea pescui. Totodată se prevede amenajarea a încă două lacuri, la Şelimbăr, cu 10 hectare luciu de apă. Cam astea ar fi... — Mi-aţi rămas, totuşi, dator cu cîteva poveşti vînătoreşti. — Trebuie să mă scuz încă o dată. Ce vă pot spune, însă, în mod sigur este că pe str. Ştefan cel Mare din Sibiu se lucrează la un poligon de tragere la talere. Tot acolo va fi şi un club al vînători­lor şi pescarilor. De îndată ce va fi gata, vă invităm să-l vizitaţi. Sunt convins că majoritatea dintre tovarăşii mei vînători şi­ pescari vor fi foarte bucuroşi să vă satis­facă această dorinţă. N. MARIN M­oder­na clădire a Liceului din Dumbrăveni Mașini moderne de filetat de mare productivitate la Uzinele textile Cisnădie Ora de literatură şi cîteva stringente cerinţe formative Acum, la început de an şcolar, cînd se caută soluţii la unele pro­bleme ivite anterior, se cuvine să ne oprim la cîteva chestiuni de na­tură metodică, fără pretenţia de a formula decizii sau concluzii defi­nitive, însă cu intenţia şi dorinţa de a stîrni atenţia pentru cîteva cerinţe ale studierii literaturii în şcoală, peste care, de obicei, se trece cu uşurinţă, cu olimpiana credinţă că totul curge normal, fi­resc, într-o ritmică ideală. Probele scrise şi orale de la examene au dezvăluit mai multe carenţe, per­petuate de la un an la altul. Nimeni nu pune la îndoială stră­dania dascălului de literatură, în­flăcărat de o nobilă şi dezintere­sată misiune socială însă pe alocuri lipseşte curajul confruntării cu si­ne, spiritul critic şi autocritic gu­vernat de autoexigenţă, ceea ce are ca urmare hipertrofierea propriilor e merite, contemplarea acestora în oglinzile nu o dată deformate, a­­măgitoare, adormitoare, ■ ale mulţu­mirii orgolioase, ale abdicării de la imperative majore.­­ Lipseşte, la foarte mulţi elevi, deprinderea sistematizării, organi­zării, restructurării, valorificării cunoştinţelor asimilate, nu se ob­servă priceperea de a dezvolta o temă literară, de a se desprinde de anumite clişee de scleroză didac­tică, de a cristaliza gîndurile, im­presiile, ideile de import, într-o formulă personală, departe de mo­delele stereotipe. Mai ales în lucră­­rile scrise se observă acest feno­men de manierism scolastic, con­secinţă a dădăcelii excesive, a unei griji formative rău înţelese. De pildă, referindu-ne la compu­neri, mulţi elevi şi-au însuşit me­canic o anume procedură formală, cu segmentări categorice, tranşan­te, deseori împovărătoare, discon­tinui, fără aderenţă la o id­ee cen­trală, fără un liant interior, me­nit să stabilească un echilibru la dimensiunea întregului. De aici aspectul centrifugal al părţilor constituente ale lucrării, incapabile de a se disciplina în conformitate cu urî consecvent principiu compo­ziţional. Formule de început, de încheiere sunt reluate fără modi­ficări de esenţă, cu aer sigur, dar obsesiv, ca şi cum o temă nu poate fi concretizată decît dacă se par­curge neabătut drumul de la a la b, în acord cu o schemă difuzată în clasă de către profesor şi învăţată ca un postulat ireversibil şi ab­solut. Se ajunge aşa la compuneri uniforme, despărţite doar prin ca­ractere grafice, cărora nu le prieş­te aerul vital, oxigenat, al propriei­ respiraţii. Structura lor este defi­citară deoarece, cu exagerată evla­ (Continuare în pag a II-a) Prof. ILIE GUȚAN PE ALBASTRE Şoseaua se derulează în faţa noastră veselă, presărată de zeci de reclame colorate, de hoteluri bune şi coniac. Circulăm pe coastele unui munte, cu emoţi­ile unui alpinist ce escaladează atîrnat în coardă. In urmă ră­mîne priveliştea de neuitat a Dubrovnikului, cercel de perlă cochet la nefiresc de albastra şi liniştita Adriatică, Iglo, Herţeg Novi, Strp, Ri­­san... Localităţi pitoreşti, tera­sate spre mare, cu case de pia­tră albă străjuite de pini sau portocali. Se deschide privirilor cel mai frumos golf al Jadra­­nului (aşa numesc iugoslavii Adria­tica) — Boka Kotorska, o crestătură de cca. 15 mile ma­rine în stîncile munţilor Munte­­negrului şi Herţegovinei. Aici, scăldat de ape limpezi şi ascuns anume privirilor indiscrete din­spre larg, se află Rotorul — o­­raş cu,vechi şi glorioase tradiţii marinăreşti. # Creând Boka Kotorska, natura a fost extrem de generoasă; în­temeind așezările de pe țărmul acestui golf, oamenii le-au im­(Continuare în pag. a IV-a) V. CHIȘU

Next