Tribuna Sibiului, noiembrie 1969 (Anul 2, nr. 531-556)

1969-11-08 / nr. 537

PaS. 2 r Calvar cotidian... Transportul în comun, în Si­biu, rămîne o problemă spinoa­să. Şi totuşi cei de la I.T.S. nu se prea înţeapă... Sau au de­venit imuni? Zilnic, mii de oa­meni îşi fac nervi, pierd timpul, întîrzie de la slujbă. Exact cu o săptămînă în urmă, ne aflam în staţia autobuzului nr. 11, la Teatru. Zeci de persoane aştep­tau, blagosloveau. Abia după o jumătate de oră a venit maşina 31 SB 1592. Şoferul explica cum că din cele trei autobuze de pe traseu a rămas numai al lui. Dar şi el, după o tură, se va retrage. Motivul? N-au ben­zină. La ora 13 nu venise, în Hipodrom, cisterna care face a­­provizionarea. Şi se certa cu călătorii. De ce să pomenească aceştia numele directorului în­­tr-o astfel de împrejurare. Situ­aţia e motivată... E criză de benzină. Noi credem că e criză de responsabilitate la I.T.S. Iar problema cu circulaţia anapoda şi benzina rămîne grozav de... inflamabilă. A se feri de foc! Foc între căpiţe... Conducerea cooperativei agri­cole de producţie din Vurpăr se joacă cu... focul. Motiv pentru care a permis paznicului să fa­că focul între clăile cu fîn. Ghereta acestuia se află la 6 m distanţă de şirile cu furaje. Bă­­trînul paznic a făcut focul în­­tr-un godin. Scînteile au dat năvală pe căpiţe să le încălzeas­că. Au sărit cooperatorii, că altfel... vă imaginaţi. Paznicul mucalit făcea cu ochiul: „7 şiri pentru o scînteie...“ Şi chico­tea în barbă. Or, cu focul se ştie că nu-i de glumit. Arde... Ca şi amenda. De la paznic pînă la... preşedinte... I­ A­In „Valea Plîngerii“ Citind reportajul despre „Va­lea Plîngerii“ al lui GeoBogza, lectorul se îngrozeşte. Deşi este vorba despre lucruri apuse. Că­lătorul neavizat, însă, care pă­trunde în curtea depozitului în­treprinderii „Vinalcool“ din Si­biu, Piaţa Unirii, rămîne stupe­fiat, mut, văzind o asemenea privelişte. Un peisaj ce te-nfioa­­ră, te furnică şi-ţi dă insomnie. Şi te întrebi, în acest caz, cum au somn cei ce se fac vinovaţi de existenţa unor astfel de imagini respingătoare. Fiţi convinşi că nu sunt trucaje pentru vreun film cu „Valea Plîngerii“. Totul e autentic. La fel cum cerem să fie şi măsurile pe care tre­buie să le ia organele de resort, dar cu nişte amenzi straşnice. Căpăţînescu a călcat cu stîngul Tom­a CăpăţînescUi de felul lui din comuna Pietrari, jude­ţul Vîlcea, se laudă că e... că­­păţînos şi de... piatră. Vrea să spună că dacă-i intră ceva în cap nici Mititelu’ nu i-l mai scoate. Depinde... Ultima lui idee a fost pusă pe picioare cu nişte pantofi de 225 lei. A pro­bat unul la magazinul „Cluja­­na“ din Sibiu, dimineaţa, şi l-a luat cu el. L-a ascuns sub o poartă. După-amiază s-a dus la alt magazin, să-l ia şi pe stîn­gul. Dar şi-a luat dreptul cuve­nit. A fost luat de guler. Căl­case cu stîngul. Se speră ca lui Căpăţînescu să-i intre minţile nu în pantofi, ci în... cap. Rubrică redactată de MARIN NIŢA Cu sprijinul corespondenţilor­­Tribunei Sibiului“ man " " ~~ St IL «I - III Noi construcţii de locuinţe în oraşul Agnita Unele carenţe in păstrarea integrităţii avutului obştesc (Urmare din pag. I) rului de carmangerie prezentau solduri în roşu (anormale deci) în­că din anul 1968. Cu toate aces­tea nu s-a luat nici o măsură pî­nă la controlul efectuat de orga­nele noastre pentru clarificarea si­tuaţiei. Cînd, în sfîrșit, verifica­rea a fost făcută, a apărut un plus de peste 84 mii lei, valori care au stat în afara evidenţei şi controlu­lui atîta timp. Tot la această uni­tate, pagubele au fost depistate a­­bia cînd volumul acestora s-a a­­propiat de valoarea totală a ges­tiunii. Or, lipsa respectivă se pu­tea vedea chiar şi fără­­inventar, mult mai înainte. De exemplu, gestionarul Ludovic Knall, avea un sold mediu zilnic al gestiunii de 120 mii lei, iar paguba constatată s-a ridicat la 98 mii lei. La întreprinderea de construc­ţii montaj a judeţului Sibiu ma­terialele circulă de la depozit la punctele de lucru, pe distanţe mari, prin oraş, fără nici un docu­ment. Bonurile de transport se în­tocmesc după 5 zile. Este lesne de înţeles ce uşor se poate abate din drum un autocamion încărcat cu ciment, balast sau alte mate­riale. La I.C.S. „Alimentara“ Sibiu din 18 aparate de măsură (contro­late), 13 erau neverificate de or­ganele de metrologie în acest an şi toate cântăreau în defavoarea consumatorului. Prim­ refuzuri cantitative la re­cepţie Nicolae Popescu, gestiona­­rul sectorului de exploatare Tăl­măciţi al I.F. Sibiu, şi-a creat plusuri pe care le-a valorificat ilicit. Scoaterea materialului lem­nos din deplozit i-a fost înlesnită de faptul că livrările către „Com­bustibil“ se făceau cu întoCru­irea ulterioară a documentelor. Acest gestionar a avut posibilitate ca din plusurile create să înstrăineze cantităţi de masă lemnoasă şi prin confirmări de foi de transport fă­ră primirea materialului, provo­­cînd întreprinderii o pagubă de 37 mii lei. Urmărirea şî recuperarea pagubelor — sarcină de prim ordin Deşi în unităţile verificate exis­tă un volum mare de pagube ne­­recuperate, nu s-a manifestat su­ficientă grijă pentru obţinerea ti­tlurilor executorii, punerea acesto­ra imediat în execuţie, reţinerea la timp şi în cuantumul legal. La T­.P.L. Mediaş, în 149 de cazuri de pagube nu s-au transmis sau nu s-au pus în execuţie la timp titlurile executorii, întreprinderea de construcţii montaj a judeţului Sibiu avea 9 debitori neurmăriţi, deşi li se cu­noştea locul de muncă, iar în 15 cazuri reţinerile în contul pagu­belor nu s-au făcut în cuantumul legal. Cu ocazia controlului pentru a­­baterile şi deficienţele constatate pe linia prevenirii, urmăririi şi re­cuperării pagubelor, de comun a­­cord cu conducerile întreprinderi­lor s-au iniţiat măsurile corespun­zătoare. S-au emis astfel, decizii de reţinere pentru recuperarea u­­nui volum de pagube de 105 mii lei, s-au aplicat peste 100 sanc­ţiuni contravenţionale şi discipli­nare, s-au stabilit o serie de mă­suri menite să conducă la crearea condiţiilor pentru depozitarea şi gestionarea corectă a valorilor ma­teriale. Ne întrebăm, însă, de ce a fost nevoie de intervenţia or­ganelor de control pentru a se fa­ce ordine în anumite probleme ce constituie de altfel sarcini de ser­viciu? Comitetele de direcţie tre­buie să înţeleagă necesitatea luă­rii unor măsuri hotărîte pentru stăvilirea pagubelor, avînd în ve­dere că, aşa cum se arăta în ra­portul la Congresul al X-lea al P.C.R., „atitudinea de toleranţă şi eocoloşire a lipsurilor, practica de a nu trage la răspundere pe cei vinovaţi lovesc în mod direct în interesele societăţii, prejudiciază întregul popor“. TRIBUNA SIBIULUI AVANCRONICĂ ETAPA PARTIDELOR In deplasare Nici una dintre divizionarele B de fotbal din judeţul nostru nu are în eta­pa a Xll-a, o situaţie comodă. Am­bele formaţii susţin mîine jocuri în deplasare şi, faţă de această situaţie, atît liderul (C.S.M. Sibiu) cît şi out­siderul (Gaz metan Mediaş) au în fa­ţă examene dificile. Pentru C.S.M. Sibiu, sarcina de a se menţine în continuare în fruntea cla­samentului nu este, după cum s-a vă­zut în ultima evoluţie, de loc uşoară. Sibienii întîlnesc la Craiova în Elec­­troputere o formaţie solidă, care do­reşte, după egalul de duminică (înre­gistrat pe teren propriu) să se­ reabili­teze în faţa propriilor susţinători. Faţă de sarcina meciului de mîine este im­portant de văzut cum s-a pregătit în această săptămînă formaţia sibiană. Pe lîngă antrenamentele zilnice ea a sus­ţinut m­arţi un joc de verificare în compania divizionarei C Independenţa Sibiu, care a încercat o serie de noi jucători. R­ezultatul (2—2) a contat, de­sigur, mai puţin, cu toate că se re­marcă încă ineficacitatea atacului cît şi o oarecare nesiguranţă a apărării formaţii.­ C.S.M. partida a constituit totuşi din adevărat test dînd posibili­tate antrenorilor M. Negru şi V. Popa să aplice unele formule tactice speci­fice jocului în deplasare. Intensa pre­gătire a unsprezecelui sibian îndreptă­ţeşte speranţele suporterilor care aş­teaptă, dacă nu o victorie, cel puţin un drag la Craiova, şi mai dificilă este misiunea echipei Gaz metan. Importanţa partidei de la Timişoara, în compania Ripensiei, com­portă un dublu­ aspect. In situaţia că medieşenii, printr-o maximă concentra­re a eforturilor, vor reuşi un rezultat echivalent cu cel puţin un punct, în primul rînd vor adăuga încă ceva la evitarea rodurilor fatale din clasament. Pe de altă parte, printr-un egal­ la Timişoara, cel puţin pentru moment, cursa Ripensiei pentru primul loc este stopată, facilitînd C.S.M.S.-ului conso­lidarea poziţiei de lider. Afinisaţia are în vedere faptul că Vagonul (alt pre­tendent la titlu) joacă pe terenul din Cugir. . Am dori ca, în cronicile de marţi să consemnăm pronosticurile sugerate aici. V. GH. SALCU FOTBAL CAMPIONITUL Clasamentul de toamnă pentru seria I După disputarea ultimelor jocuri din seria I a turului campionatu­lui municipal de fotbal, ediţia 1969/1970, situaţia în clasament a­­rată astfel: Din această serie a fost elimi­nată echipa Cibinei din Cristian pentru neprezentarea la 3 jocuri. Poeniţa din Orlat, deşi în unele partide a obţinut rezultate bune, n-a realizat nici un punct, parti­dele fiind omologate cu 3-0 pen­tru echipele adverse, întrucît a introdus în formaţie un număr de jucători fără drept de joc. Referindu-ne la echipa Cibinii din Cristian, care zilele acestea s-a adresat comisiei municipale de fotbal cu o cerere prin care so­licită sprijin pentru a putea re­veni din nou în competiţie, sun­tem­ de părere că ar fi bine să obţină mai întîi asigurarea şi spri­jinul organelor locale, în scopul participării neîntrerupte în cam­pionat. Această comună are poate cel mai frumos teren de fotbal cu gazon natural din împrejurimi. Ar fi păcat, deci, ca în ciuda acestor condiţii, echipa să nu participe într-o competiţie organizată. IOSIF SIMON, VASILE T. CIOLACU 1. Construcţii Sibiu 2. Balanţa Sibiu 3. A.S.A. Cibinul Sibiu 4. Unirea Ocna Sibiului 5. Unirea Apoldu de Jos 6. Pochița Orlat 5 4 10 IT— I 5 3 11 lb— S 5 2 1 2 9—4 5 2 1 2 9—14 5 2 0 3 7—13 5 0 0 5 0—15 E respectată disciplina în construcţii? sul executării fără autorizaţie a locuinţelor proprietate personală. Să enumerăm: în comuna Şeica Mare la nr. 321 şi 226, în Racovi­­ţa, nr. 38 şi în Valea Lungă (Dîr­­los), în ceea ce priveşte execuţia în oraşe şi municipii a construcţiilor de locuinţe proprietate personală in regie, se poate afirma că aces­tea se execută, în cele mai multe cazuri, numai cu autorizaţie le­gală. Dar şi aici, I.G.O. Cisnădie pre­zintă anumite documentaţii incom­plete. Să nu mai vorbim de faptul că I.L.L.-ul aprobă cu prea multă uşurinţă executarea diverselor a­­dăugiri şi în special a garajelor. Amenajarea acestora creează une­ori aspecte necorespunzătoare este­tic. A nu uita faptul că proiectan­tul a omis studierea posibilităţilor de amplasare a maşinilor. Mai există un sector în care disciplina în construcţii nu e res­pectată suficient. Acesta este do­meniul recepţiilor, care nu se fac în toate cazurile ţinînd seama de litera legii. întreprinderile indus­triale nu invită şi un delegat din partea Consiliului popular jude­ţean sau municipal pentru a lua parte la recepţie. Lipsurile semnalate de noi vin să demonstreze faptul că în unele sectoare, puţine e dr­ept,­ disciplină în construcţii n-a fost respectată. Se cuvine ca pe viitor disciplina construcţiilor să se respecte întoc­mai. (Urmare din pag. I) şi în zona rurală au existat abateri de la disciplina în construcţii. Ast­fel la Ghijasa de Sus a fost con­struit fără autorizaţie un pod, la Biertan au fost executate în acest mod împrejmuiri, porţi metalice la căminul cultural din satul Ţapu. Au existat cazuri de abatere de la disciplina de construcţii şi în sen­ Baze solide producţiei de legume (Urmare din pag. I) struim aceste patu­ri calde în inte­riorul serei — zicea inginerul Mol­dovan — deoarece nu avem com­bustibil suficient pentru a asigura căldura necesară cultivării legume­lor, în perioada de iarnă, direct î seră“. Asemenea preocupări întîlnim şi în alte unităţi. Totuşi, au mai ră­mas de executat în legumicultura o serie de lucrări. Din cele 170 hectare planificate să fie însămin­­ţate cu legume timpurii în coo­perativele agricole ale judeţului nostru nu s-au realizat pînă la 6 noiembrie a.c. decit 143 hectare. La cooperativa agricolă de produc­ţie din Şelimbăr unitate în ime­diata apropiere a oraşului din 7 hectare ce urmau să fie ocupate cu spanac, salată şi ceapă, nu s-au însămînţat decit 3. „Noi — zicea brigadiera Ana Sieger — ne-am făcut datoria. Am însămînţat 2,5 hectare cu spanac, 0,60 hectare cu ceapă şi 0,20 hectare cu salată. Cu aceste lucrări sunt rămaşi în­să în urmă cooperatorii din Bun­­gard“. Făcînd abstracţie de această întîrziere, care nu a putut fi de altfel motivată, le-a mirat un alt lucru. Sera în care s-au investit atîţia bani se afla ca o casă pus­tie. Cine a permis conducerii uni­tăţii să scoată, fie şi pe timp scurt, din producţie această seră? Brigadiera legumicolă afirma că în curînd (cît de d­iri­id nu ştia) ur­mează să se construiască aici pa­turi calde. De asemenea, este în studiu introducerea gazului pen­tru încălzire, o vară şi o toamnă întreagă nu s-au cunoscut toate aceste probleme pentru a fi solu­ţionate din timp? în orice caz, este o gravă greşeală ca asemenea construcţii să stea goale, în timp ce pe piaţă se simte lipsa legu­melor. O situaţie niesatisfăcătoare în privinţa­­ însămînţării legumelor timpurii şi a executării celorlalte lucrări de toamnă în grădină am întîlnit şi la cooperativa agricolă de producţie din Laslea. Este de neînţeles cum pînă acum nu s-au putut însâmînţa suprafeţele prevă­zute în plan. Au mai rămas să se îm­sămînţeze 1,8 hectare ceapă, 2 hectare spanac şi 2 hectare sa­lată. Singura explicaţie care se poate da este lipsa de preocupare a conducerii unităţii, ca de altfel şi în cazul cooperativelor agricole din Ocna Sibiului, Agnita, Alţîna şi altele. La Axente Sever, spe­cialista unităţii, inginera Smaran­­da Popa, încearcă să întreprindă unele măsuri, iată însă să fie spri­jinită de consiliul de conducere care, după cum am aflat, vrea să renunţe la grădina de legume. Aşa se şi explică de ce aici nu s-a în­­săminţat încă nici ah­ar din cele 7 hectare planificate cu legume timpurii. Dat fiind timpul înaintat, nu se mai recomandă ca la această oră să se mai însămînţeze salata şi spanacul. De altfel, la nivelul ju­deţului indicatorii planificaţi pen­tru aceste culturi au fost reali­zaţi. Se pot însă­ continua lucrările la plantatul arpagicului şi al ustu­roiului. De asemenea, este nece­sar să se impulsioneze executarea lucrarii de fertilizare a solului, fo­­losindu-se în acest scop cu un randament mai mare mijloacele de transport. O lucrare la fel de importantă pentru buna desfăşu­rare a activităţii în primăvară şi pentru obţinerea de producţii spo­rite o constituie executarea ogoa­relor de toamnă în grădinile de legume. în acelaşi timp specialiştii recomandă folosirea mijloacelor mecanice din dotaţia secţiilor I.M.A. la nivelarea terenurilor pentru a se putea executa, în pri­măvară, plantatul mecanizat al ră­sadurilor. Bunii gospodari îşi pre­gătesc încă de pe acum materia­lele necesare construirii paturilor calde şi a răsadniţelor. Printr-o organizare judicioasă a activităţii ori grădinile de legume, toate aceste sarcini se pot înde­plini la timp şi în bune condiţiuni. Insămînţarea­­suprafeţelor prevă­zute cu ceapă şi usturoi, folosirea din plin­ a cefelor, pregătirea con­diţiilor pentru lucrările legumico­le de primăvară sunt obiective a câtor îndeplinire va spori contri­buţia cooperatorilor la aprovizio­narea oamenilor martcii cu un bo­gat şi variat sortiment de legume. ­ Anul II nr. 537! 3000000000000000000000&&SS&£6000000000000000000000000000 TIMPUL Soarele răsare la 7 h şi 62 m şi apune la 16 h şi 57 m. Vreme rece cu cerul temporar noros. Vîn­­tul va sufla slab diin sectorul nord­­estic. Minimele vor fi cuprinse în­tre minus 4 şi minus 7 grade, iar maximele vor oscila între 6 şi 10 grade. CINEMA SIBIU: PACEA: La Nord prin Nord-Vest (orele 9,00; 11,45; 14,30; Í 7,15; 20.15); ARTA: Iconostas (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); TINERETULUI: Co­misarul X și banda „Trei cîini verzi“ (orele 10,00; 12,00; 14,30 1­­6,30; 18,30; 20,30); 7 NOIEMBRIE Pe plajele iuriii (orele 10,00; 14,00 16,00; 18,00 și 20,00); INDEPEN­DENŢA: în Umbra coltului (orele 11, 00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). MEDIAŞ: PROGRESUL: Creola, ochi-ţi ard ca flacăra (orele 9,00; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15); TINERETULUI: Lovitură puternică (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30); UNIREA: Neimblînzita Angelica (orele 10,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). CISNĂDIE: POPULAR: Vremuri minunate la Spessart (orele 11,00; 14,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). AGNITA: 8 MAI: Dragoste la Las Vegas (orele 10,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE: Apele primăverii (orele 18,00 şi 20,00). BAZNA BAI: în umbra cehtului (orele 17,00 şi 19,00). OCNA SIBIULUI: Tată de fa­milie (orele 17,00 şi 19,00). APOLDU DE SUS, 23 AU­GUST: Căsătorie pripită (orele 17,00 şi 19,00). La Teatrul de stat din localitate, ora 19,30, are loc spectacolul cu piesă Nevasta altuia, de Eugene Labiche. TELEVIZIUNE- 18.00 Cheia orașului — emisiune-concurs. 39.00 Telejurnalul de ceară. 39.30 Reflector. 19.45 Tele-enciclopedia. 20.45 Film serial: Răzbunătorii. 21,40 Serenadă... pentru voce și chitare. 22.20 Telejurnalul de noapte. 22.50 Un apt și... cîteva tablouri. 23,10 închiderea emisiunii. TEATRU Cooperativa „îmbrăcămintea" Sibiu angajează urgent: UN ŞEF DE DEPOZIT LA MAGAZIE. Condiţii de angajare: — studii medii şi 4 ani funcţii administrative sau — şcoală generală şi 6 ani funcţii administrative, din care 4 ani ca magaziner. Informaţii la serviciul personal-învăţămînt. întreprinderea „Electromontaj” Sibiu angajează urgent: — fochişti pentru încălzire centrală. Informaţii suplimentare se pot obţine la telefon 1­48­84 birou personal. Întreprinderea de rețele electrice Sibiu angajează de urgenţă. — UN MAŞINIST la centrala Diesel din Ciunget, jud. Vîlcea. Se asigu­ră cazare şi salar corespunzător. Angajarea se face de către întreprinderea de reţele electrice Sibiu str. Uzinei nr. 7 serviciul personal. .. w.Vvwftf^vw.,vwww.*wwwwwwwviwwvv.w^vwwvwv^vw. oferă prin maga­zinele şi chioşcu- u­­rile sale din Si­­­­biu, Cisnădie şi Ocna Sibiului, MERE pentru consu­mul curent şi în­­silozări de iarnă din soiurile: IONATHAN, LONDON pepping, Patul, Benett şi altele, la preţuri avantajoase variind între 1,20—3,95 lePkg. fWVWWWWWJi Uzina de piese auto Sibiu angajează de urgenţă: 20 strungari Agenţia judeţeană O.N.T. Sibiu şi filiala O.N.T. Mediaş VĂ INVITĂ să petreceţi un REVELION în străinătate, astfel: R. S. CEHOSLOVACĂ — Budapesta — Praga — Brno — Bratislava, cu trertul din 27 XII—5 I 1970. — Budapesta — Praga — Bratislava, cu trenul d­in 28 XII—4 I 1970. R. D. GERMANĂ — Praga — Leipzig — Dresda, cu trenul din­­27 XII—5 I 1970. R. P. POLONĂ — Cernăuţi — Lvov — Varşovia, cu trenul din 25 XII—3 I 1970. — Varşovia — Cernăuţi, cu trenul din 29 XII—4 I 1970. R.P. UNGARĂ — Budapesta, tren 4 zile din 29 XII—3 I 1970. — Budapesta, tren 6 zile din 27 XII—3 I 1970. U.R.S.S. — Chişinău — Kiev — Moscova, cu trenul din 25 XII—4 I 1970. — Kiev — Leningrad — Moscova cu trenul din 23 XII—5 I 1970 şi 27 XII—9 I 1970. — Chişinău — Odesa cu trenul din 27, XII— 13 I 1970. — Cernăuţi — Lvov cu trenul din 27 XII— 2 I 1970 şî 30 XII—5 I 1970. înscrieri şi informaţii suplimentare la Agenția O.N.T. Sibiu şi filiala O.N.T. Mediaş, pînă la data de 15 XI 1969. FOTBAL — Sibiu: teren Voinţa, ora 14,30, Metalul LO.S. — Gar­­păţi Mîrşa; Mediaş: teren Textila, ora 14,30, Textila Mediaş — Gar­­bosin G. Mică; teren Sparta, ora 14,30, Sparta Mediaş — Autome­­canica Mediaş (toate campionat ju­deţean de seniori). BASCHET — Sibiu, sala Şcolii sportive, ora 18, Şcoala sportivă Sibiu — Școala sportivă Mediaș (m) — divizia școlară.

Next