Tribuna Sibiului, noiembrie 1969 (Anul 2, nr. 531-556)

1969-11-08 / nr. 537

Unele carenţe în păstrarea integrităţii avutului obştesc "Apărarea cu fermitate şi întări­rea prin toate mijloacele­ a proprie­tăţii obşteşti este o îndatorire de onoare a fiecărui cetăţean al pa­triei noastre. In documentele Congresului al X-lea al P.C.R. sunt trasate impor­tante sarcini legate de introduce­rea unei ordini mai riguroase în administrarea avutului statului, buna gospodărire a fondurilor ma­teriale şi băneşti şi întărirea răs­punderii faţă de integritatea avu­tului obştesc. Din centralizarea pagubelor pe Judeţul Sibiu rezultă că soldul ne­recuperat al acestora, la finele se­mestrului I, prezenta o creştere de 24 la sută faţă de cel existent la începutul anului. Pornindu-se de la această situaţie nefavorabilă, organele direcţiei noastre, în ca­drul unei acţiuni centralizate, au luat în control 5 unităţi economi­ce. In rîndurile ce urmează vom căuta să prezentăm principalele cauze care au condus la creşterea volumului pagubelor. Lipsă de exigență în se­lecţionarea gestionarilor In multe unităţi gestiunile sunt încredinţate unor persoane, fără o prealabilă verificare a acestora. Cele două cazuri constatate la T.A.P.L. Mediaş (director Petre Porumbăceanu) sunt edificatoare. Marcel Munteanu era mandatar la restaurantul „Constructorul“ din Copşa Mică. Intre­­ timp a­­cesta renunţă la restaurant şi soli­cită cu mandat cofetăria „Lilia­cul“ din Mediaş. Comitetul de di­recţie din unitatea respectivă, ca­re a analizat cererea mandataru­lui hotărăşte să i se aprobe cele solicitate, cu condiţia ca la pre­darea gestiunii anterioare să nu­­aibă lipsă. In loc să fie însă obli­gat să predea şi să i se definiti­veze prima gestiune, aşa cum s-a hotărît, acesta preia cu mandat cofetăria respectivă. Consecințele: în acest an cînd i s-au definitivat gestiunile, s-a constatat că la pri­ma avea o lipsă de 45 mii lei, iar la cofetărie de 68 mii lei. Deoarece nu avea o activitate comercială corespunzătoare, Ludo­vic Knall, director de complex, a fost trecut în funcţia de şef de unitate la bufetul ,Expres“ din Mediaş. Lucrurile s-au petrecut în noiembrie anul trecut. In loc să i se definitiveze situaţia primei gestiuni, inventarul de predare a fost valorificat abia după 9 luni (iulie 1969), dată la care s-a sta­bilit o lipsă de peste 29 mii lei. In timpul controlului, existînd u­­nele indicii din verificările ante­rioare, s-a organizat o inventarie­re și la bufetul „Expres“ unde a apărut o nouă pagubă de 98 mii lei. In aceste condiții se pune în­trebarea firească: pentru lipsuri repetate răspund numai cei doi gestionari, sau este cazul să fie atraşi şi cei care nu au valorificat din timp inventarele iniţiale? Inventar înseamnă doar numărare? La data controlului, T.A.P.L. Mediaş avea nevalorificate 19 in­ventare, în care se semnalau lip­suri de peste 202 mii lei. Vechi­mea în sertar a unor dosare de inventariere este de-a dreptul sur­prinzătoare. Bunăoară, inventarul depozitului central d­e materiale zăcea nevalorificat din februarie 1968, cel al magaziei de impri­mate din august 1968, iar inven­tarul restaurantului „Transilvania“ din mai 1969. Deficienţe mari în ceea ce pri­veşte inventarierile s-au constatat şi la întreprinderea de construcţii montaj a judeţului Sibiu. La a­­ceastă unitate s-au efectuat com­pensări nelegale la regularizarea inventarelor, s-a acceptat ca lip­­surile să fie acoperite în natură prin restituiri după perioade în­delungate (ex. lipsa de 22 mii lei a gestionarului Vasile Funariu, care s-a obligat să restituie mate­rialele constatate ca lipsă), iar în unele cazuri s-au făcut numai in­ventarieri scriptice. Cînd controlul operativ curent și cel preventiv lipseşte La T.A.P.L. Mediaş, fişele de gestiune şi contabile ale Laborato­­(Continuare în pag. a II-a) VASILE GIORGI director al Direcţiei teritoriale de control şi revizie Sibiu Din depozitul din staţia C.F.R. Turnişor, aparţinînd de I.A.S. Sibiu, zilnic sunt expediate be­neficiarilor de peste hotare, importante cantităţi de mere Respectul faţă Uzina „Independenţa“, sta­ţia de conxpresoare, cu cîtva timp în urmă. Pulsaţie normală, de interior uzinal activ. Orele de lucru se derulează după calendarul obiş­nuit al fabricaţiei, în circuit continuu. La un moment dat, în acest flux cu chibzuinţă or­donat, se face o breşă, ritmul e dereglat, ceva neprevăzut a inter­venit: unul dintre compre­­soare, brusc şi îndărătnic, s-a oprit. Punînd în grea cumpănă destinele întregii producţii, s-a ivit o avarie gravă, cu urmări: protecţia maximală de curent a declanşat motorul electric, de unde oprirea compresorului. De urgenţă, o echipă de la ate­lierul electric soseşte la faţa locului şi se pune îndată pe treabă. Se constată, mai întîi, că bobinajul statorului este în­trerupt. Una dintre paletele ventilatorului s-a rupt şi a fost proiectată cu viteză în bobina­jul statorului, izolaţia s-a dete­riorat, iar banda de cupru a fost ruptă în mai multe puncte. Deci, e cer­t: consecinţa imedia­tă a avariei produse e ca unul din compresoarele staţiei nu mai poate funcţiona. Nemaifuncţionînd compre­sorul, alimentarea cu aer com­primat a utilajelor era serios perturbată. Sigur, prima idee ce s-a înfipt, intr-un asemenea moment, în creierul oamenilor de aici a fost —­ cum se subîn­ţelege — repararea urgentă a bobinajului statorului. Dar ce înseamnă urgenţă in­tr-un astfel de caz, cînd se ştie că r­eparaţia nu poate fi execu­tată decit la Bucureşti sau Re­şiţa, că durează cîteva luni şi că e foarte costisitoare pentru uzină? Faptul acesta, ii ştiau toţi. In­ mod obişnuit— cînd au mai intervenit avarii de acelaşi gen — aşa s-a procedat. între­prinderea avea totdeauna de su­ferit de pe urma aprovizionării parţiale cu aer comprimat a u­­tilajelor, a locurilor de muncă, de unde periclitarea îndeplinirii planului. Şi aşa se va întîmpla şi acum, era gîndul care îi stă­­pînea pe toţi. Fiindcă ce altă soluţie să existe?, „Există“, au spus atunci doi bobinatori, comunistul Gheor­­ghe Bulbucar şi Jürgen Binder, recunoscuţi pentru spiritul de iniţiativă, pentru seriozitatea în muncă şi respectul faţă de pro­fesie. „Trebuie să fie o soluţie, a zis, împreună cu ei, şi mais­trul comunist Ion Popică, un om activ şi întreprinzător. Nu se poate aştepta atît. E necesar ca reparaţia să fie făcută grabnic. Ştim doar ce pierderi o să în­registreze fabricaţia, ştinx­rii o să ne coste dacă o să apelăm iarăşi la specialişti d­in altă parte. N-am mai avut aseme­nea cazur­i? In trei zile — a se citi exact, trei zile — oamenii aceştia mi­nunaţi au redat staţiei compre­sorul în perfectă stare de func­ţionare. Cum au lucrat, cum au gîndit, cum s-au cheltuit — a­­lături de lăcătuşii care au rigi­dizat ventilatorul, refăcînd toa­te sudurile — cum s-a redat compresorului starea sa norma­lă, nu mai e cazul să notăm a­­cum. Să spunem numai că re­paraţia bobinajului statorului — operaţie extrem de dificilă, cum aminteam, care reclamă competenţă superioară a fost făcută într-un timp record, în­­tr-un timp, am spune, de ne­crezut, trei zile faţă de cîteva luni. In ce să socotim cîştigul, la nivel uzinal, de pe urma a­­cestui act de intervenţie? Cum să numim refacerea rapidă a tempoului de lucru, păstrarea normală a ritmului fabricaţiei, nepericlitarea îndeplinirii pla­nului, grija faţă de destinele întreprinderii, scutirea de chel­­­­tuieli suplimentare? Să-i spu­nem, cu o expresie ce ni se pa­re foarte exactă, respect faţă de profesie. Adică respect faţă de tine, faţă de ceilalţi, faţă de locul ce-l ocupi în marele ca­­­­dru social. VLADIMIR UDRESCU PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! .ORGAN AU COMITETULUI­­JUDEŢEAN SIBIU AU P.C.R. ŞI AU CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN In numărul de a Coloana diverselor Pag. a II-a Citiţi în pag. in­­a TRIBUNA LITERARĂ ŞI ARTISTICĂ I Actualitatea internaţională Pag. a IV-a IMAGINI DIN ȚARĂ Combinatul chimic „Victoria“. Tabloul de comandă al blocului de fracţionare de oxigen a aerului d­in cadrul fabricii BAZE SOLIDE PRO­DUCŢIEI DE LEGUME Necesitatea unei bune aprovizio­nări în primăvară a oraşelor cu legume timpurii constituie o pro­blemă majoră în activitatea legu­micultorilor din judeţul nostru. In acest scop este necesar să fie în­­sămînţate suprafeţele prevăzute cu ceapă, usturoi, salată etc. în mul­te cooperative agricole cultivatoa­re de legume au fost luate măsuri în această direcţie. în prezent aici se desfăşoară o intensă activitate în direcţia fertilizării solului, exe­cutării ogoarelor , de toamnă în grădină; se asigură materialul ne­cesar construirii paturilor calde. La cooperativa agricolă din Cristian, unde în 1970 se vor cul­tiva legume pe circa 30 hectare, specialistul unităţii, inginerul Vla­dimir Moldovan, ne relata că în­treaga suprafaţă de 12 hectare a fost însămînţată din timp cu cea­pă, spanac şi salată. „De altfel — spunea interlocutorul — spanacul a şi început să fie livrat unităţi­lor de desfacere. Pînă în prezent am recoltat peste 2 000 kg. Des­făşurată sub îndrumarea brigadie­rilor Ana Renten şi Ioan Filip, activitatea legumicultorilor vizează şi alte laturi. Ei continuă în ritmi susţinut transportul îngrăşăminte­lor naturale şi executarea ogoare­lor de toamnă. S-a prevăzut ca în vederea obţinerii unor recolte bogate, la fiecare hectar să se apli­ce 140 tone gunoi de grajd. Tot­odată, au fost administrate îngră­şăminte chimice (400 kg superfos­­fat şi 100 kg sare potasică la hec­tar) pe întreaga suprafaţă. In ceea ce priveşte ogoarele de­ toamnă, acestea au fost executate pe 10 hectare din 18 planificate“. Sectorul legumicol din Cristian dispune şi de o seră în suprafaţă de 700 mp, care este folosită în mod judicios, incit aduce unităţii însemnate venituri. Pe 300 metri pătraţi ardeii iuţi sunt aproape de recoltare, în timp ce pe restul supra­feţei a început construirea patu­rilor calde unde se vor cultiva tot ardei iuţi, fiind mult solicitaţi de către unităţile I.H.R. „Con­­(Continuare în pas? a II-al P. BADEA ACTIVITĂŢI DE RĂSPINDIRE A CU­NOŞTINŢELOR CUL­­TURAL-ŞTIINŢIFICE Duminică, lectori ai Comisiei ju­deţene pentru răspîndirea cunoş­tinţelor cultural-ştiinţifice se vor deplasa în localităţile judeţului pentru a susţine o serie de mani­festări cultural-educative. La Cristian, Şura Mică şi Slim­­nic va fi prezentat montajul audio­vizual „Omul şi universul“, format din 30 de diapozitive şi un scena­riu imprimat pe bandă de magne­tofon. O altă serie de manifestări vor fi susţinute de jurişti şi profesori de psihologie-pedagogie şi vor tra­ta teme privind prevenirea defi­cienţei juvenile, în localităţile Or­­lat, Răşinari, Popîaca, Avrig, Şe­­limbăr, Tălmaciu. Dintre teme ci­tăm „Situaţia actuală a minorilor în Codul penal şi Codul de proce­dură penală, legată de Codul fa­miliei“, „Contribuţia familiei în e­­ducaţia minorilor şi consecinţele negative ale lipsei de preocupare“, „Rolul părinţilor, în lumina Codu­lui familiei, la educar­ea tineretu­lui“, „Rolul autorităţilor tutelare de pe lingă consiliile populare în educarea minorilor“ etc. La Turnu Roşu vor fi proiectate diafilmele din ciclul „Cibernetica şi biologia“. Acţiuni asemănătoare vor avea loc şi în alte localităţi ale judeţului. ANUL II nr. 537 Sîmbăta 8 noiembrie 1969 4 PAGINI 30 BANI NFORMAŢII Pentru meciul informaţii România — Grecia în vederea par­tidei oficiale de fotbal de la 16 noiembrie, dintre­­ România şi Grecia, contînd pentru calificarea în tur­neul final al campionatului mondial de fotbal, Agenţia jude­ţeană O.N.T. Sibiu anunţă că pune in continuare în vînzare circa 200 de locuri pentru trenul special Sibiu — Bucureşti. Costul unui bilet dus-întcrs la trenul special din 16 noiem­­br­ie (cu plecarea din Sibiu în jurul orei 6,00 şi înapoierea în Sibiu in jurul orei 1,00) este de 110 Iei. în această sumă in­tră şi preţul biletului de meci. Cele trei autocare, deja completate vor pleca din Sibiu sîm­­bătă, 15 noiembrie, la ora 15,00, urmînd să se înapoieze du­minică, 16 noiembrie, în jurul orei 22,00. E disciplina în construcţii? Documentele Congresului al X- lea al P.C.R. au subliniat impor­tanţa dezvoltării construcţiilor sco­­ţînd în evidenţă necesitatea sta­bilirii de soluţii constructive care să permită introducerea pe scară largă, în construcţii, a materiale­lor noi, mai eficiente, eliminarea exceselor arhitecturale, a tendinţe­lor de gigantism şi supradimensi­onare, obţinîndu-se în acest fel ieftinirea construcţiilor. Mare aten­ţie trebuie să se acorde construc­ţiilor de locuinţe, sporirii gradului de confort al apartamentelor din categoria II—III, IV. Au fost oare respectate aceste indicaţii în localităţile judeţului nostru? In mare parte da. Există schiţe de sistematizare pentru toa­te oraşele judeţului în afară de Copşa Mică, unde se lucrează la un studiu privind nocivitatea pro­dusă de industria chimică-metalur­­gică. De asemenea au fost întoc­mite schiţe pentru 6 localităţi ru­rale şi sunt în curs de elaborare alte 5, iar în 1970 prin Institutul de proiectare al judeţului se vor întocmi schiţe de sistematizare pentru încă 15 localităţi. In anul în curs construcţiile în ju­deţul Sibiu au luat un avînt deo­sebit. Pînă la această dată numai comitetul executiv al Consiliului popular judeţean a elaborat 800 de autorizaţii pentru executarea de diverse lucrări din care zece pen­tru lucrări industriale deosebit de importante a căror valoare se ri­dica la circa 368 milioane lei. Au fost prevăzute printre altele, ame­najări la Uzinele chimico-metalur­­gice Copşa Mică, extinderea Antre­pozitului frigorifer Sibiu, dezvolta­rea uzinei „Balanţa“ Sibiu, a fa­bricii de cărămizi „Record“, a Fa­bricii de cuţite Ocna Sibiului, dez­voltarea şi sistematizarea uzinei „Emailul roşu“ Mediaş etc. De a­­semenea s-au dat autorizaţii pen­tru lucrări social-culturale şi locu­inţe în valoare de 63 milioane lei. Astfel au fost concepute Liceul e­­nergetic din Sibiu, blocuri în cvar­talul Ţiglarilor, blocuri plombă la Mediaş, un grup şcolar M.I.A. Si­biu, vile în zona Ştrand etc. De menţionat faptul că, pe lingă aceste lucrări autorizate care sunt în curs de construcţie, au mai fost avizate amplasamente de noi o­­biective industriale importante. în general, factorii care concură la realizarea acestor obiective cu­nosc legislaţia existentă în con­strucţii şi o respectă. Exigenţa mărită a organelor de avizare şi autorizare contribuie la menţinerea disciplinei în construcţii, la înlătu­rarea încă din faza de proiect, a deficienţelor privind nerespectarea schiţelor de sistematizare. Dar, cu toate acestea au fost cazuri cînd beneficiarii nu s-au îngrijit din timp de elaborarea documentaţiei necesare lucrărilor de investiţii, sau nu au pr­ezentat din timp aces­te autorizaţii pentru a fi avizate şi autorizate de organele de resort. Astfel, la Mediaş, T.A.P.L.-ul a atacat lucrări fără autorizaţie şi cu documentaţii, incomplete. Restau­rantul „Tîrnava“ a fost amplasat tocmai acolo unde nu s-a obţinut avizul D.M.I. Bucureşti, fapt ce a dus la încheierea unui proces ver­bal de contravenţie. Tot T.A.P.L. Mediaş, a efectuat lucrări de ame­najare la restaurantul „La cetate“ şi la cofetăria „Trandafirul“ fără avizul prealabil al D.M.I. Bucu­reşti. La Sibiu, I.H.R.-ul a construit barăci în Piaţa 1 Mai, fără auto­rizaţie. Cooperativa „Constructo­rul“, la unitatea sa din Calea Dum­brăvii, a construit o baracă fără aprobare, încâlcind regimul de construcţie prevăzut în schiţa de sistematizare. La fel întreprinderea judeţeană de construcţii montaj Sibiu, şantierul Mediaş,, a început execuţia blocurilor B 7 şi B 8 din Mediaş, fără a avea autorizaţia de construcţie. Să adăugăm la acestea faptul că (Continuare în pag . II-a) ALEXANDRU­­GRAD CĂRŢI, TINERI CUMPĂ­RĂTORI, PREFERINŢE Privitor la orientarea spre lec­tură a tineretului, sesizabilă prin mişcarea de carte din librărie (e­­puizarea tirajelor, interesul pentru reeditări, orientarea spre diverse genuri de scrieri), am avut o dis­cuţie cu Erich Pitters, responsabi­lul librăriei nr. 1 din Sibiu. — Ce cărţi cer în speţă tine­rii cumpărători (şi, zicînd tine­rii, mă gîndesc nu numai la cei ce-au terminat liceul)? — Există o gamă bogată a pre­ferinţelor. Mai dificil este însă faptul că nu totdeauna le putem oferi ceea ce solicită. De pildă, ti­neretul şcolar cere în special cărţi ce vin în ajutoruul pregătirii lor, opere ale clasicilor noştri, din li­teratura clasică universală. Tirajul acestora, nu acoperă solicitările cumpărătorilor. Apoi, pentru pre­şcolari sau pentru cei din clasele elementare nu există cărţi potrivi­te specificului vîrstei lor (lucrări orientative conform psihologiei in­tuitive a vîrstei fragede). — Ce tiraje se epuizează mai repede? — Cele din colecţiile „Aventu­ra“, „Cutezătorii“, „Ştiinţifico-fan­­tastică“. Mai puţin cele de speci­alitate, tehnice, de medicină, stu­dii critice, critică literară. — Ce credeţi despre gusturi­le tinerilor cumpărători? — Nu cred că au un gust selec­tiv orientativ consolidat Cei mai mulţi dintre ei preferă romanele poliţiste, cărţile din colecţiile a­­mintite mai sus. Nu spun că nu sunt interesante, atractive, dar sin® insuficiente pentru consolidarea u­­nei condiţii intelectuale mai pre­tenţioase. Este adevărat că există literatură de divertisment şi de specialitate, cea din urmă pretin­­zînd un efort intelectual pe baza căruia se poate realiza adevărata instruire. Dacă majoritatea tineri­lor preferă literatura de divertis­ment, a cărei utilitate informativă şi formativă este mai diminuată, faptul mi se pare explicabil pe baza lipsei de decizie fermă a pre­gătirii pentru viaţă în ultimă instan­ţă. Aici cred că trebuie să acţio­neze în primul rind funcţia orien­tativă a şcolii şi familiei şi, în ul­timă instanţă, conştiinţa individu­ală a fiecărui tînăr, pe care-l vrem din toată inima cetăţeanul demn şi cult al societăţii de mîine.­­ Rezultă, aşadar, un cîmp’al ac­ţiunii vast şi deosebit de atractiv în special pentru profesorii de li­teratură română (dar nu numai pentru aceștia). Pentru că a ajunge acolo incit fiecare tînăr să fie con­vins de necesitatea efortului inte­lectual autentic, este un deziderat de reală amplitudine socială. CORNELIA BLOOS Parada modei la Sibiu Pentru ziua de 23 noiembrie, I.C.S.T.I. Sibiu pre­găteşte o interesantă paradă a modei, la care vor fi prezen­tate confecţii adec­vate sezonului rece. In vederea acestui fapt întreprinderea respectivă a stabilit legături cu toate fa­bricile de confecţii din ţară. Parada va avea loc în saloane­le restaurantului „împăratul romani­lor“, începînd de la ora 12. Noutăţi la Sadu Zilele acestea, în comuna Sa­du va fi dat în folosinţă un bu­fet cu interior ţărănesc. Respec­tiva unitate va fi deschisă în localul fostului magazin univer­sal. INFORMAŢII impresii de călătorie Casa de cultură a municipiu­­lui­ Sibiu a organizat pentru as­tăzi, la ora 18, în sala Tinere­tului, o conferinţă intitulată „Călător prin sudul R.D. Ger­mane“. Conferinţa, care va fi susţinută de prof. Eugen Ale­­xiu, din Cluj, va fi însoţită de proiecţii de diapozitive color. Probleme ale medicinei actuale „ Astăzi, la ora 9, în sala U.S.S.M. din Sibiu va avea loc şedinţa comună a secţiilor jude­­ţene Sibiu şi Br­aşov de medi­­cină internă. Secţia de medici­nă din Braşov va prezenta, în cadrul mai multor comunicări, probleme de fiziopatologie a a­­paratului digestiv, iar medicii sibieni probleme actuale ale pa­tologiei cardiovasculare.

Next