Tribuna Sibiului, februarie 1970 (Anul 3, nr. 607-630)
1970-02-14 / nr. 618
! Vreme rece cu cerul temporar acoperit. Vîntul va sufla potrivit din sectorul sud-vestic. Minimele vor fi cuprinse între minus 8 şi minus 11 grade, iar maximele vor oscila între minus 4 şi zero grade. Dimineaţa ceaţă locală. CINEMA SIBIU, PACEA: Păcatul dragostei (orele 9,00; 11,30; 14,00; 16,30; 19,00; 21,00); ARTA: Să trăim pina luni (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); TINERETULUI- Învățătorul (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). 7 NOIEMBRIE: Neîmblînzita Angelica (orele 10,00; 14,00; 16 00; 18,00; 20,00); INDEPENDENŢA: O şansă dintr-o mie (orele 11,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). MEDIAŞ: PROGRESUL: Winnetou în valea morţii (orele 9,00; 1115; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15); TINERETULUI: Căldura (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30); UNIREA: Testamentul doctorului EMabusse (orele 10,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). CISNADIE: POPULAR: O zi nu tocmai norocoasă (orele 11,00; 14,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). AGNITA: 8 MAI: Armata codobaturilor din nou în luptă (orele 10,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE: înfrîngerea lui Alexandru cel Mare (orele 18,00 şi 20,00). BAZNA-BAI: O noapte furtunoasă (orele 17,00 şi 19,00). OCNA SIBIULUI: Totul pentru rîs (orele 17,00 şi 19,00). APOLDU DE SUS: 23 AUGUST: Apoi s-a născut legenda (orele 17,00 şi 19,00). Mircea Hîndoreanu şi Eugenia Giurgiu intr-o secvenţă din Moartea ultimului golan Pag. 5 ! PE URMELE NEPUBLICATE Rezolvări, răspunsuri O parte din scrisorile sosite zilnic la redacţie sunt înaintate instituţiilor sau unităţilor în domeniul cărora intră problemele, aspectele semnalate. Unele răspunsuri ne satisfac şi pe noi şi pe cei care au semnalat faptele. Altele... •• Scrisoarea care semnala abuzurile săvîrşite de şeful coloanei auto, Nagy Lörincz, de la C.L.F. Mediaş a fost înaintată conducerii C.L.F. a judeţului Sibiu. Deşi se cunoşteau abaterile salariatului respectiv, măsuri nu s-au luat decît cu ocazia verificării sesizării. De ce? Să arătăm însă pe scurt faptele. Şeful coloanei auto, într-o singură acţiune (in aceeaşi zi — 23 noiembrie 1969) a comis mai multe abateri: a) folosirea, fără aprobare prealabilă, a autocamionului 21 SB 401; b) a încredinţat maşina unui şofer ce nu era angajatul unităţii; c) şi-a transportat diferite obiecte casnice. Sancţiuni: a) mustrare cu avertisment; b) plata costului transportului (176 lei) după tarif. • Schimbare de relief? Cît de bine ar fi ca, printr-un simplu gest, să schimbi, după bunul plac, relieful unei aşezări. N-am crezut. Şi totuşi unii sunt capabili şi de aşa ceva. Ne-au dovedit-o! Prin răspunsul primit de la serviciul tehnic-agricol al Combinatului industriei alimentare Sibiu, la scrisoarea semnată de 23 cetăţeni din Ghijasa de Sus, acesta încerca să ne convingă. Adică, cetăţenii din satul respectiv, care au contractat animale, nu au dreptul la porumb contra cost, aşa cum prevede clauza contractuală, pentru că... localitatea este de şes. Atunci de ce-i spune Ghijasa de Sus? Lăsaţi dealurile ce le are aşa cum sunt şi mai bine ocupaţi-vă de reglementarea situaţiei. Dacă cîndva alţii augreşit (trecînd această Jpi^itate cu teren de^şes), faceţi rectificarea! Dar nu a reliefului... In dilemă! In ziua de 19 ianuarie a.c. femeii Maria Velicea, care era gravidă, i s-a făcut rău. S-a adresat serviciului de specialitate al Spitalului din Copşa Mică, însă medicul Ioan Bălăşoiu a trimis-o acasă. Nu după mult timp, femeia a fost internată de urgenţă la Spitalul unificat din Mediaş. Acestea sînt succint faptele relatate într-o scrisoare în care Semnatara (Maria Lagos) îşi manifestă — pe drept cuvînt — indignarea. Ceea ce surprinde este însă răspunsul primit de la Direcţia sanitară judeţeană. Că femeia s-a adresat altui serviciu, la interne, că nu a fost consultată de dr. Bălşoiu (se arată că aşa reiese din spusele medicului), că... Dacă nu aşa cum au fost arătate în scrisoare au stat lucrurile, ci aşa cum sună răspunsul (cum a vrut cel ce l-a redactat), nu vedem rostul ultimei fraze (a răspunsului): »S-au luat măsuri pentru evitarea în viitor a unor asemenea situaţii" De care? Situaţii reale (aşa cum se relatează în scrisoare), sau nu se vor mai aduce motivări care n-au nici un temei? Lămuriţi-ne! Rubrică realizată de GH. SĂCELEANU PE MARGINEA PRIMELOR ADUNARI GENERALE ALE LOCATARILOR Cine trebuie să audă ? Zilele acestea se desfăşoară adunările generale ale locatarilor, prilej de mobilizare largă a tuturor cetăţenilor la efortul colectiv pentru mai buna gospodărire a imobilelor date în folosinţă, prilej de analiză a comportării şi convieţuirii în comun, de perfecţionare a muncii de conducere a comitetelor asociaţiilor de locatari. Am participat la cîteva adunări, ascultînd dările de seamă, opinia şi părerea locatarilor. Peste tot dezbateri pline de învăţăminte, stabilirea unor măsuri, luări de angajamente, într-un cuvînt atmosferă de lucru. Peste tot a fost prezentă arma de combatere a lipsurilor — critica. Poate tocmai de aceea vom creiona cîteva aspecte, nu lipsite de importanţă. Prezenţa, bună. Bună pentru că bunii gospodari erau în săli. Certăreţii, gălăgioşii, scandaloşii blocurilor, nemulţumiţi zilnic au lipsit, deşi poate tocmai ei trebuiau aduşi în primul rînd. Discuţiile curgeau... dezinvolt... „Am pus în casa scărilor perdele noi, dar ce folos, dispar. Tablourile, chiar dacă nu-s „capodopere“, s-au rărit. Ne distruge zona verde şi arborii ornamentali — neglijenţa constructorului. La cine putem apela cînd blocul trebuie zugrăvit, cînd avem defecte la instalaţii, cînd plouă un bloc, cînd, cînd... cînd?“ Întrebări, răspunsuri, controverse, frămîntări. Da, frămîntări, acasă, pe stradă, la serviciu. Frămîntări, necazuri şi, de multe ori, timp irosit. — Stăm de 5 ani în bloc, iar zugrăvelile pe casa scărilor, în spălătorii, le-am făcut pe „tocmeală“ cu zugravi particulari. — Au apărut defecţiuni la instalaţiile de apă, garniturile la robinete sunt slăbite, apa curge de pomană. Nu ştim să reparăm, dar nici alte posibilităţi nu sînt. — Oare nu I.L.L.-ul are prima îndatorire faţă de chiriaşii săi? Nu-i prima interesată de modul cum se întreţine fondul de locuinţe? Considerăm că da. A organiza un atelier de reparaţii a instalaţiilor de apă, canal etc., a frîna „ciubucul* zugravilor, o consideră locatarii drept măsură oportună. — A cuprinde în planul de curăţenie toate străzile cartierului Gura Cîmpului (majoritatea aleilor de 4— 5 ani nu au „văzut" mătura), a ridica (şi nu lăsa pentru joaca copiilor) cel puţin o dată pe lună cu o maşină carosată şi părţile mari, masive de resturi (brazi uscaţi, damigene sparte etc.) sunt cerinţe uşor de realizat din partea I.G.C.M.-ului. Convieţuirea în comun este de neconceput fără disciplină. Disciplina celor mulţi, de la mic la mare, fără deosebire de profesie, pregătire, începe şi se termină acasă, acasă în bloc. Aici, mai mult poate ca oriunde, opinia publică trebuie să triumfe. Pentru aceasta suportul de bază — legea — trebuie întru totul respectat. — S-a supărat un judecător că nu e cald în bloc şi pentru aceasta nu mai plăteşte contribuţia. Să fie oare vinovat comitetul de bloc? Om al legii, încalcă legea celor mulţi. — Au plecat din bloc mai mulţi vecini, dar nu au plătit încălzirea şi nici nu ai ce le face. I.G.C.M.-ul nu te iartă, dar asociaţia ce poate să le facă? Nu este cazul ca emiterea noii repartiţii de mutare să fie precedată de avizul comitetului asociaţiei de locatari? Se ridică multe şi interesante aspecte. Rezolvarea lor depinde în primul rînd de cei pe care îi aleg cetăţenii în comitetul de bloc. De aceea considerăm absolut necesar ca această acţiune cetăţenească, vitală pentru buna gospodărire a municipiului, să fie în atenţia tuturora. Acţiunea este abia la început şi tocmai de aceea considerăm necesar ca, alături de delegaţi ai Consiliului popular prezenţi la aceste adunări, spre o rezolvare mai operativă a carenţelor semnalate, ar trebui să nu lipsească nici cei ai I.L.L. şi I.G.O.M. PETRE TIRNĂVEANU Achiziţii valoroase la anticariat In ultimul timp, Anticariatul din Sibiu a achiziţionat o serie de publicaţii vechi, urmînd să le revîndă unor colecţionari individuali sau unor colecţii de stat. Astfel, revista „Familia“, respectiv, numerele din anii 1868—1904, „Dicţionariu ungurescu-românescu“ al lui George Bariţ, editat la Braşov în 1869, lucrarea lui Papiu Ilarian, în două volume, intitulată „Istoria romanilor din Dacia Superior“, apărută în 1852, „Istoria pentru începutul românilor în Dacia“ a lui Petru Maior ce a văzut lumina tiparului la Pesta-Gherla, în 1883, transcrisă cu litere latine, precum şi alte documente urmează să fie expediate pe adresa bibliotecii Universităţii din Craiova. Totodată au mai fost cumpărate preţioase cărţi bisericeşti editate in secolele XVII şi XVIII. Trei milioane butaşi de viţă de vie Multe C.A.P.-uri de pe Valea Tirnavei Mari, pe lingă cultivarea viţei de vie, sunt specializate şi în şcoala viţei de vie. Pentru manopera de altoit care începe în luna martie se fac de pe acum intense pregătiri. La C.A.P. Şeica Mică suprafaţa şcolii de viţă va fi mărită de la 15 la 20 hectare. După cum ne spunea Petre Hermann, preşedintele C.A.P., se vor altoi circa 8 milioane bucăţi butaşi de viţă. De asemenea şi la C.A.P. din Moşna se va mări suprafaţa de la 8 la 14 hectare. Acum pregătirile sunt în toi. De curînd au sosit peste 6 vagoane cu rumeguş care va fi folosit în camerele de forţat viţa altoită. Recent s-au făcut formele pentru achiziţionarea de la Agrosem a portaltoiului necesar. Mărirea suprafeţelor şcolilor de viţă are ca scop o substanţială creştere a veniturilor. A. ZSOMBORY La patru zile după raidul nostru (Urmare din pag. I) „Treaba cu munca patriotică e foarte în regulă, tovarăşe ziarist* — mi s-a spus, de nenumărate ori, jos. „E foarte grea lucrarea, tovarăşe* — mi se spune, sus. In plus, la fiecare pas ni se vorbeşte de vina tovarăşilor de la Consiliul popular municipal care i-a anunţat tirziu şi au fixate termene... largi. Nu trebuie contestată vina aceasta, dar să nu o considerăm alta şi omega explicaţiilor... Secretarul comitetului de partid de la „Independenţa", Mihai Găldean: „Fiţi sigur că nu vom admite această încetineală. 15 martie e un termen care nu se poate accepta. Vom imuncspulsiona lucrările". In acelaşi fod s-a exprimat şi preşedintele comitetului sindicatului. Aşteptăm transpunerea acestor opinii in practică! Nu altfel s-au desfăşurat convorbirile noastre cu cîţiva muncitori de la „Libertatea". Dacă am da detalii ar fi să reproducem aidoma spusele celor de la „Independenţa*. Pentru că nici Ion Sima, nici Nicolae Ban nu vor altceva decît să fie afişate cît mai curînd listele. Şi ei şi Popa Dumitru III, de la marochinărie („13 Decembrie*), nu doresc decît să-şi pună cît mai repede, la temelia viitoarei locuinţe, contribuţia lor în muncă. „Da' ce, cînd mi-aş construi casă n-aş pune mina?* — ni se spune. Pentru aceasta, însă, lucrările de stabilire a celor care se vor muta, în acest an, în casă nouă se cer urgentate. De ce, dacă sînt terminate toate preparativele premergătoare, ne împiedicăm de „imposibilitatea” convocării comitetelor de direcţie ori a consiliilor de administraţie? Am vrea să încheiem cu precizarea că cele de mai sus nu trebuie înţelese în sensul că doar în cele trei unităţi din Sibiu lucrurile stau cum stau. Observaţiile sînt valabile pentru oricare dintre întreprinderile sibiene sau medieşene care nu au afişat listele. Şi, mai ales, trebuie înţelese în sensul de pledoarie pentru o receptivitate sporită faţă de opiniile şi hotărîrea de a munci a salariaţilor din fiecare întreprindere. ■ » O iniţiativă lăudabilă la Avrig Din iniţiativa cadrelor didactice de la liceul „Gheorghe Lázar" din Avrig, s-a constituit, încă de la sfîrşitul anului dretutun comitet care se ocupă de strîngerea unor obiecte cu valoare etnografică şi folclorică, in vederea deschiderii unui muzeu al satului în cursul acestui an. Muzeul va lua fiinţăo clădir, donată, şi va, într-o clădire spaţioasă, donată în acest scop, şi va avea semnificaţia unui omagiu pentru marele cărturar Cheorgie Lázár. Pînă acum au fost strînse multe obiecte valoroase/ icoane pe sticlă, cani şi blide de ceramică, ţesături şi cusături (chindeauă, cătrinţe, căpătne de perne, costume naţionale) şi mobilier românesc vechi. Deocamdată în clădirea viitorului muzeu funcţionează cercul de cusut şi ţesut, îndrumat de artista populară Maria Spiridon. După înfiinţarea muzeului, acest cerc va continua să funcţioneze şi pe mai departe în aceeaşi incintă, ca o secţie. G. N. TRIBUNA 'műCOl sport. Independenţa şi A.S.A. Sibiu au susţinut noi jocuri de verificare După partida de duminică, cu Vitrometan Mediaş, disputată pe terenul acesteia (scor 1—3), joi, Independenţa a susţinut un nou joc de verificare, pe terenul Voinţa, al treilea de la reluarea pregătirilor, având ca partener tot pe Vitrometan Mediaş. Deşi terenul a îngreunat unele execuţii tehnice, jocul a fost bun şi a corespuns scopului propus. Sibienii au jucat destul de rapid, mingea a circulat cu mai mare siguranţă, iar şuturile la poartă au fost precise, consemnîndu-le victoria cu scorul de 8—0 (6—0) prin golurile înscrise de C. Ionescu (4), Florea (3) şi Văcaru. Medieşenii s-au comportat slab, dovedind în primul rînd o slabă pregătire fizică. Cealaltă divizionară „C. A.S.A. Sibiu a întîlnit pe terenul „Electrica" echipa Voinţa Sibiu, din campionatul județean pe care a învins-o cu 4—0 (2—0). Antrenorul I. Moraru a folosit întregul lot. Terenul greoi i-a solicitat intens pe jucători din punct de vedere fizic și nu a permis realizarea unor faze spectaculoase. GH. TOPIRCEANU TELEVIZIUNE 17,00 18,05 19,00 19,20 19,30 19,55 20,00 21,00 21,50 22,30 23,00 23,20 Emisiune în limba germană. Bună seara, fete! Bună seara, băieţi! Telejurnalul de seară. Desene animate. La pescuit. Emisiune muzical-coregrafică pe teme folclorice. Microavanpremiera. Tele-enciclopedia. Film serial Răzbunătorii. Varietăţi cu public. Telejurnalul de noapte. Telesport. Seară de romanţe, închiderea emisiunii. TEATRU La Teatrul de stat din Sibiu, ora 19,30, spectacol cu piesa Moartea ultimului golan. CONFERINŢA Casa de cultură a municipiului Sibiu organizează în sala „Tineretului“ din str. G-ral Magheru nr. 18, la ora 18:00, conferinţa Popasuri turistice în Belgia, urmată de o prezentare de diapozitive color. Conferenţiază Iosif Viehmann, cer-rcetător ştiinţific principal, Cluj. * Din sportul şcolar medieşan . jucind la Hunedoara şi Ploieşti, formaţiile de baschet ale Şcolii sportive din Mediaş au înregistrat următoarele rezultate: 56—46 în compania Liceului nr. 1 Hunedoara (fete) şi respectiv, 61—101 în compania Şcolii sportive Ploieşti (băieţi). Rezultatul mai slab al băieţilor se datorează şi faptului că o parte din echipierii medieşeni au susţinut întrecerea în stare de boală. La Mediaş, din iniţiativa Şcolii sportive din localitate, a avut loc, in condiţii de sală, un concurs de atletism care a reunit 120 de elevi din şcolile generale şi licee. La sfîrşitul întrecerilor, învingătorilor le-au fost înmînate diplome. în scopul depistării elementelor talentate, recent, în sala Şcolii sportive Mediaş a avut loc campionatul şcolilor generale (băieţi şi fete) la baschet. Concursul a înregistrat o bună participare ceea ce dovedește pasiunea elevilor din orașul de pe malul Tirnavei, pentru acest sport. ANTAL BATO coresp. Anul II, nr. 618 întreprinderea de transporturi Sibiu cu sediul în Calea Dumbrăvii nr. 133 ANGAJEAZĂ: — electricieni auto, — tapițeri, — şoferi autobuze, — taxatoare. b Formaţia corală din Coveş, judeţul Sibiu, care nu de mult a sărbătorit 100 de ani de la înfiinţare Foto: Fr. MSS 4 Obiectivul principal—mobilizarea rezervelor interne (Urmare din pag. I) mare perseverenţă şi disciplină in îndeplinirea sarcinilor zilnice de plan. Pentru aceasta va trebui să existe o mai mare preocupare din partea conducătorilor procesului de producţie pentru asigurarea cu S.D.V.-uri şi materie primă a fiecărui loc de muncă“. Cei mai mulţi vorbitori, printre care inginerii Dieter Engbert, Nicolae Roman, maistrul Deneş Toma, Stelian Iliu, şeful serviciului aprovizionare şi alţii, au ridicat problema gospodăririi judicioase a metalului. „Este cunoscut efortul pe care trebuie să-l facem în fiecare an pentru asigurarea bazei tehnicomateriale, mai ales pe linia aprovizionării cu metal, spunea Stelian Iliu. Serviciile de concepţie ar trebui să se gîndească la posibilităţi de unificare a anumitor profile, sau organe de asamblare pentru a se evita desele derogări şi, prin aceasta, risipa de materie primă. Atît depozitele cît şi sectoarele de producţie au datoria să gospodărească metalul cu mai mult simţ de răspundere. Sînt situaţii cînd la staţia de încărcat şpan şi deşeuri, şi aşa destul de multe, descoperim anumite repere bune sau care pot fi recuperate. De asemenea, de-a lungul căilor de acces zac cantităţi însemnate de metal. Iată deci că numai prin măsuri organizatorice, fără să mai vorbim de posibilităţile ce le oferă munca de concepţie, se pot economisi cantităţi importante din această preţioasă materie primă“. Referindu-se la sarcinile de export, care în anul acesta reprezintă peste 40 la sută din volumul total al producţiei marfă, şeful de echipă Dumitru Ionescu, inginerul şef adjunct de concepţie Ion Barac, inginerul şef adjunct cu producţia. , Gheorghe Mandea, inginerul Cornel Romoşan, inspectorul şef al Filialei Sibiu a I.G.S.C.C.P.E. şi alţii au abordat în cuvîntul lor problema calităţii produselor. Vorbitorii au făcut propuneri însemnate pentru îmbunătăţirea operaţiilor de sudare şi în special a remedierii deficienţelor de vopsire, care în anul trecut au dat serios de lucru organelor de control. Pe această linie participanţii la discuţii, în numele colectivelor pe care le reprezintă, s-au angajat să întărească exigenţa autocontrolului pe fiecare fază a proceselor de producţie, de-a lungul fluxurilor tehnologice. Şi pentru ca termenele de livrare să poată fi respectate, vorbitorii au solicitat reprezentantului centralei industriale sprijinul pentru soluţionarea greutăţilor ivite privitoare la încheierea contractelor de colaborare, deficienţă ce încă din prima lună şi-a pus amprenta asupra ritmicităţii producţiei. Problemele discutate, soluţiile şi propunerile făcute de către participanţi au cuprins toate domeniile de activitate ale uzinei. Ele vor, constitui un ajutor preţios pentru comitetul de direcţie, pentru întregul colectiv, în vederea descoperirii şi utilizării a importante rezerve interne, care, înglobate în efortul colectiv al salariaţilor uzinei, să se concretizeze în realizarea exemplară a sarcinilor de plan, a angajamentelor asumate. '-A JUTSm «■.■■■ w m "W» fabrica Medias ŞOS£AUA SXBlUi-Ui MT5. 30. T£l.ELE 26-27 PRODUCE 5i LIVREAZĂ FARA REPARTIȚIE. PE BAZA DE COMANDA FERMA AUTOBAZ-ELLCTR 51 UMITATTI L.OT2 JDJL T45A.NerPOTTTUT31 ÎH COHUH GEAnU431 SiCl/RiZATE TPE-HU3U AUTOCA.MIOANL. Si AUTOBUZL-PLMHL CUI2BE. GEAMURI SECURIZATE LATERALE PENTRU AUTOTURISME „DACIA" Vl s6oiral»i netful IcxlSI * Gîsnarîi ANGAJEAZĂ: — un tehnician constructor pentru lucrări de investiţii. Condiţiile de studii şi vechime pentru încadrare sunt cele prevăzute de H.C.M. 914 şi 2333/1968. Cei interesaţi se vor adresa serviciului salarizare al combinatului.