Tribuna Sibiului, februarie 1970 (Anul 3, nr. 607-630)

1970-02-14 / nr. 618

PROLETARI DIN TOATE­­TARILE, UNIŢI-VA! ORGAN­­IA COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AU P.C.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul III nr. 618 Sîmbătă, 14 februarie 1970, 4 pagini 30 bani Adunarea reprezentanţilor salaria­ţilor de la Uzina mecanică Mirşa OBIECTIVUL PRINCIPAL­MOBILIZAREA REZERVELOR INTERNE Pentru a putea caracteriza în câteva cuvinte activitatea colecti­vului de muncă de la Uzina me­canică Mîrşa, e suficient să reţi­nem din darea de seamă a comite­tului de direcţie, prezentată cu o­­cazia adunării reprezentanţilor sa­lariaţilor, cîteva cifre. Anul 1969 s-a încheiat cu o depăşire a volu­mului producţiei globale de 3,6 milioane lei, a producţiei marfă cu 9,2 milioane lei, productivita­tea muncii îndeplinindu-se în pro­porţie de 101,35 la sută. Efortul colectiv îndreptat spre o activita­te cît mai eficientă s-a reflectat intr-un beneficiu suplimentar de 4,7 milioane lei. Dacă adăugăm şi faptul că planul de investiţii a fost realizat în proporţie de 144 la su­tă, din care cea mai mare parte, au reprezentat obiective obţinute în regie proprie, avem un tablou de ansamblu al muncii acestui harnic colectiv. Dar darea de seamă nu s-a o­­prit numai asupra acestor aspecte de bilanţ, ea reflectînd totodată greutăţile întîmpinate, deficienţele apărute pe parcurs, care au fost prezentate în faţa salariaţilor toc­mai pentru a constitui un prilej de reflecţie şi de cooperare colec­tivă pentru găsirea soluţiilor de înlăturare a lor în acest an. S-a tras astfel un semnal de alarmă asupra modului în care s-au folo­sit capacităţile de producţie. Deşi indicele de utilizare a maşinilor şi utilajelor s-a ridicat la 61,6 la sută, (peste media celui realizat în industria constructoare de maşini din judeţ), el a fost inferior celui din 1968. De asemenea, datorită anumitor stagnări provocate în special de deficienţele în aprovi­zionare, absenţelor nemotivate şi învoirilor, indicele de utilizare a fondului de timp maxim disponibil a reprezentat numai 96,4 la sută. Cu privire la cheltuielile neeco­­nomicoase, darea de seamă a atras atenţia asupra rezervelor ce exis­tă din acest punct de vedere pen­tru reducerea costurilor produselor realizate de uzină. Anul trecut do­­binzile bancare, amenzile şi pena­lizările, locaţiile şi pierderile din rebuturi au încărcat preţul de cost cu peste 1,7 milioane lei. Numai din înlăturarea celor aproape 700 mii lei pierderi efective din rebu­­­­turi se puteau realiza circa 20 de remorci. După ce au fost prezentate sar­cinile de plan pentru 1970, modul de corelare a indicatorilor planu­lui tehnic industrial şi financiar, precum şi măsurile tehnico-organi­­zatorice menite să susţină realiza­rea în întregime a sporurilor de producţie pe seama productivităţii Angajamentele uzinei: • 5 milioane lei peste plan la producţia globală • Depăşirea productivităţii muncii planificate cu 0,5°/­ muncii, numeroşii participanţi la discuţii şi-au îndreptat atenţia, a­­supra celor mai semnificative as­pecte din munca lor de viitor. Pă­trunşi de un înalt grad de respon­sabilitate, vorbitorii, după ce în unanimitate au apreciat sarcinile de plan ca realizabile şi bine di­mensionate, au abordat probleme privind utilizarea raţională a me­talului, reducerea cheltuielilor la 1 000 lei producţie marfă, aprovi­zionarea tehnico-materială, organi­zarea judicioasă a locurilor de muncă, colaborarea între secţii şi în special a colaborărilor cu alte uzine, reducerea termenelor de a­­similare a produselor noi, stabilind in mare parte căile prin care se poate acţiona operativ şi eficient pentru îmbunătăţirea activităţii din toate aceste domenii. „Deşi indicatorii de plan sporesc la producţia globală cu 4,1 la sută şi 3,2 la sută la producţia marfă, se pot realiza fără eforturi deose­bite, a spus în cuvîntul său ingi­nerul Iulian Ciocan, dispecerul şef al uzinei.­ Este nevoie însă de o (Continuare în pag. a II-a) I. CREȚU Citiți în pag. a III-a TRIBUNA­L ȘI ARTISTICĂ k C- • v'-'' Vyuv-A-.v La patru zile după raidul nostru pe tema repartizării locuinţelor OAMENII CER SĂ LUCREZE -conducerile cer timp de... gindire . „Mîine aş începe să prestez muncă patriotică dacă aş şti că sunt pe listă“ • La „Independenţa“ — „poziţie fermă“, 15 martie • Ne-am poticnit la ultimul pas—discutarea în comitetul de direcţie în a patra zi de la efectuarea rai­dului nostru pe tema repartizării lo­cuinţelor, am revenit în cîteva din­tre întreprinderile vizate. Mobilul acestei promptitudini trebuie căutat în importanţa deosebită a problemei în discuţie (importanţă pe care o subliniam în articolul apărut în zia­rul nostru de miercuri intitulat: „Cînd încetineala şi nepăsarea îşi dau mîna'‘). Constatările de atunci pot fi retransmise, cu foarte mici re­­tuşări intr-un loc sau în altul. Cu alte cuvinte, am înaintat ca într-o veritabilă cursă de... melci. Se vede că argumentele noastre au fost in­suficiente pentru a mişca din loc a­­cest colos numit... încetineală. Mo­tiv pentru care am căutat alte argu­mente. ... Popasul nostru în secţia Cazan­­gerie a uzinei „Independenta", pe fundalul febrei cotidiene a acestui loc, ne-a oferit prima mostră. „Nu cîteva sute de ore ci o mie de ore de muncă patriotică aş presta numai­­să ştiu sigur că primesc lo­cuinţă. Şi, credeţi-mă n-aş aştepta să cînte cucul. De mîine aş începe". „îmi iau toate neamurile şi prie­tenii şi,­ în cîteva zile, fac dublul o­­relor de muncă care se cer. Toţi cei care am fi trecuţi pe listă suntem­ do­ritori să punem o cărămidă la teme­lia căminului nostru de miine, cu convingerea că cu cît mai repede începem cu atît mai bine pentru noi". „Am făcut noi, tovarăşe reporter, mii de ore de muncă patriotică pen­tru obşte, pentru noi toţi, n-aş în­cepe imediat cînd e vorba, în primul rînd de interesul familiei mele? Nu numai atît, cer de multă vreme să-mi aduc aportul la ridicarea blocului în care aş locui, dar cine mă lasă?" Am notat cuvintele rostite cu toa­tă hotărîrea, ca o izbucnire indicînd un puls general. Aparţin lăcătuşilor Ioan Cascu şi Ioan Posta, maistrului Vasile Stuparu. Avem convingerea că făcînd, la „Independenţa" şi, în toate locurile, a­­celaşi sondaj, am fi fost obligaţi să rămînem la aceeaşi opinie doar con­trasemnată de zeci de oameni. Iată o primă concluzie: Oamenii doresc din tot sufletul să pună umă­rul la ridicarea mai devreme a blocu­rilor în care vor locui, sunt hotărâţi să-şi aducă obolul cu un ceas mai devreme. Dar cum? Sus, în biroul său, directorul Ni­­colae Gheorghiu, înconjurat de fişe, liste, cereri, trebăluieşte. Nu şi-a schimbat opinia privind termenul în care lucrarea va fi terminată. „în 15 martie, sperăm, tovarăşe, să fim gata, să afişăm listele (urmează enu­merarea greutăţilor şi problemelor pe care le pune comisiei respective această operaţie delicată). O a doua concluzie: pe fereastra unui birou de la etajul prim al blo­cului impozant de la „Independenta" pulsul opiniei publice nu pătrunde, nu poate îl captat. (Continuare în pag. a II-a) VICTOR DOMȘA Iniţiativă valoroasă La Uzina mecanică Sibiu s-a­ iniţiat un lectorat tehnic la care participă inginerii şi tehnicienii serviciului de concepţie, compartimentului tehnic şi secţiilor de produc­ţie. în cadrul lectoratului se dezbat, sub forma unor ci­cluri de conferinţe bilunare, probleme la nivelul tehnicii mondiale, căutîndu-se conco­mitent soluţii pentru adapta­rea lor la condiţiile uzinei. Bine documentate (pe ba­za unui bogat material bibli­ografic), susţinute de proiec­ţii, desene şi scheme, teme­le prezentate pînă în prezent s-au bucurat de un deosebit succes. Dintre acestea se poate menţiona lucrarea in­ginerului Vater Deak — „Procedee şi fenomene la su­dură“ şi a inginerului Ştefan Cojocaru — „Tendinţe noi în construcţia de maşini-unelte aşchietoare“. E. DAVID /SVWWVVVV­ AVVVVVVVV La fabrica „Bradul ardelean" Un fapt semnificativ în an­samblul activităţii economice a fabricii de mobilă „Bradul ardelean" din Mediaş, îl con­stituie­ îndeplinirea planului de producţie pe luna ianuarie la toţi Indicatorii.. Producţia mar­fă a fost realizată în proporţie de 117 la sută, producţia glo­bală cu 105 la sută, iar planul pentru export a fost realizat integral conform contractelor încheiate. Fabrica pregăteşte t ‘ - ■ - - , ■ t timente de mobilier în stil ba­roc. M. MUNTEANU Aproape zilnic sunt transportate, pe cale rutieră, noile tronsoa­ne, produse de cazangeria uzi­nei „Independenţa“ Sibiu, cu 4 metri diametru, avînd greutatea de aproape 30 tone fiecare, pe şantierul hidrocentralei Lotru Comunistul Constantin Dinu, unul din cei mai buni matriţori ai atelierului de sculărie al uzinei „Emailul roşu“ Mediaş, lucrează la S.D.V.-uri de înaltă complexitate. In cei 28 ani de practică a acestei­­ meserii, mulţi dintre tinerii din uzină au fost iniţiaţi şi specializaţi­­ sub îndrumările sale Cum pregătim producția agricolă a acestui an? LEGUMICULTURA — SECTORUL PIVOT Aplicînd măsurile cuprinse în hotărîrea plenarei Consiliului U.N.C.A.P. din decembrie 1969, "vuorsei atolii­um C.­A.F. dibui aui concentrat producția legumicolă, organizîndu-şi o fermă legumicolă­­pomicolă. După cum ne informea­ză preşedintele Ion Schnell, în a­­cest an vor fi cultivate cu legume 75 hectare în cultură obişnuită şi 23 hectare în cultură dublă, urmă­­rindu-se profilarea acestui sector pe producerea de rădăcinoase şi vărzoase, culturi ce s-au dovedit a fi mai rentabile. Pentru pregă­tirea producţiei legumicole a aces­tui an au fost construite răsadni­ţe pe o suprafaţă de 250 m­p şi s-au semănat 100 mp cu varză timpurie, în vederea obţinerii ră­sadurilor. Se lucrează intens la construirea altor paturi calde, ast­fel încît necesarul de răsadniţe, de 930 m­p, va fi gata la timp. Intr-un stadiu avansat se găseşte şi aprovizionarea cu seminţe, ast­fel că s-au creat toate premisele pentru realizarea producţiei legu­micole planificate, din valorifica­rea căreia cooperatorii vor obţine un venit anual de aproape 1 000 000 lei. ÎN ZOOTEHNIE Acordînd aceeaşi atenţie şi sec­torului zootehnic, cooperatorii au realizat în prima lună a acestui an o producţie totală de 23 200 litri lapte de vacă, livrînd statu­lui aproape 170 hl. Realizarea in­dicatorului planificat la fătări vi­ţei pe luna ianuarie în proporţie de 150 la sută constituie, de ase­menea, un argument al bunei or­ganizări a muncii în sectorul creş­terii animalelor şi o chezăşie a în­deplinirii cu succes a sarcinilor a­­sum­ate de cooperatori în direcţia sporirii producţiei animaliere. POMICULTURA — SUB ... ZERO GRADE ! E adevărat că sectorul pomicol nu solicită deocamdată multe forţe de muncă (sau tocmai din acest motiv!), consiliul de conducere şi specialiştii de aici rămin „recist la cerinţele tehnologiilor de lucru ce se cer a fi aplicate curent în livezi. Aşa se explica de ce, pînă la ora actuală, nu s-a efectuat nici o stropire de iarnă în livadă, fapt care va favoriza, fără îndoială, in­tensificarea atacurilor dăunătorilor şi va contribui la micşorarea pro­ducţiei. Deşi veniturile anuale pla­nificate a fi realizate din sectorul pomicol sunt minime (60 200 lei), obţinerea lor este pusă încă de pe acum sub semnul incertitudinii da­că nu vor fi întreprinse operativ măsuri pentru redresarea unei­ si­tuaţii care nu face cinste unor buni gospodari. Carnet Cotidiană, din păcate... ar zice nenea Iancu — mai răzbat scăpări. Ca să nu le numim cu alt termen. ■ Am stat alaltăieri, in staţia de autobuze din faţa grădinii „Vene­ţia“, circa trei ore. Aici, staţie „umblată“, vorba ceea, lume în cîrduri care nu se mai sfîrşesc. Deşi cursele cu 3 barat, 4, 11, 8 înghit, din zece-n zece minute ori şi mai puţin, sute de inşi. Elevi, muncitori, funcţionari, bărbaţi, fe­mei, tineri, vîrstnici. Ce mai, un dever ca la piaţă cu fală! I-am privit pe rînd. Liniştiţi, discutînd despre cite şi mai cite, eleganţi, frumoşi. Mi i-am închi­puit pe fiecare la sindrofie. Mani­eraţi, îndatoritori, cavaleri. In în­chipuirea mea de-o clipă — mai mare plăcerea. Zic de-o clipă pentru că fieca­re nouă buluceală pe uşa din spate a autobuzului îmi rupea firul gîn­­durilor roze. Bărbaţi cu statură impozantă, tineri cu înfăţişare de atleţi, în întrecere pentru un loc în maşină. Femeile, ca femeile, mai puţin, „pricepute“ în materie de înghesuială incit... Incit după ce s-au animat straşnic de baie, „atleţii“ nu mai privesc înapoi să vadă rictusul dezaprobator al to­varăşelor noastre. Ba, dacă se poa­te, ocupă și un loc și, cu asta, basta... Ba nu, pun în aplicare arhicu­noscutul şiretlic: privesc pe geam cu mare luare aminte. Semn că nu cedează locul doar pentru că... nu observă lingă umărul lui o femeie. Că altfel... Dar, ce mai tura-vura. La auto­buz nu suntem­ la sindrofie, nici măcar pe stradă. Ci, la... autobuz. Aşa să fie? V. DOREA ! Urbea noastră trece drept un loc în care atributele civilizaţiei (în sens larg) fac o bună casă cu... buna creştere. E foarte bine şi fru­­mos aşa, ne măguleşte spusa stră­inului care ne vine-n ospeţie şi o dorim mereu aşa, ori mai abi­tir întoarsă pe laudă. Numai că, pe alocuri, pe ici pe colo, prin anume puncte... A­cum TZTTON­TlilI Iii INFORMAT»­I k*l M iU fWTt Ipi Eforturi intense în sera de flori. In sera I.G.O. Cisnădie se fac eforturi in­tense pentru pregătirea florilor şi altor butaşi ne­cesari la înfrumuseţarea oraşului. Pe o suprafaţă de 420 m­p de seră au fost amenajate răsaduri de flori pentru parcurile şi zonele verzi ale­ oraşului, fiind repicate peste 70 000 bucăţi de diferite specii. Pe altă suprafaţă (tot de 420 m­p) s-au plantat bu­taşi de trandafiri şi crini pentru forţare. Se pre­gătesc de asemenea 1 500 ghivece cu flori pentru vînzare către populaţie şi 20 000 butaşi lemnoşi, pentru amenajarea gardurilor vii în incinta ora­şului Partida de handbal România — Po­lonia. Duminică, 15 februarie, cu începere de la ora 18.30, în sala Armatei (str. Ştefan cel Ma­re) din Sibiu va avea loc meciul de handbal dintre echipele României şi Poloniei. Este ultima evoluţie, a naţionalei noastre înaintea plecării în Franţa, în vederea Campionatului mondial. Meciul de la Sibiu contează ca revanşă a întilnirii care s-a disputat aseară în sala sporturilor Floreasca din Capitală, în deschidere (ora 17,00) vor evolua echipele A.S.A. Sibiu şi Textila II Cisnădie, într-o partidă contînd pentru campionatul judeţean de handbal. Un punct alimentar bine plasat. La cantina C.E.I.L. Sibiu, a intrat ieri în fo­losinţă, un bufet, organizat din iniţiativa sindica­tului şi a conducerii administrative, la care se ser­veşte, în timpul pauzei, gustări calde şi reci, răcori­toare şi dulciuri salariaţilor de la secţiile fabricii de creioane „Republica" din strada Rîului şi celor de la fabricile de mobilă din străzile Malului şi Dorobanţilor Alimentele se transportă în camionete, în vase ermetice, cu respectarea normelor de igienă. Pentru deservirea populaţiei, între­prinderea de transporturi din Sibiu ne in­formează că incepînd de luni, 16 februarie, a.c. va funcţiona un eşalon de deservire a populaţiei cu mijloace de transport pentru diferite materiale de construcţii. Mijloacele de transport vor staţiona pe lingă de­pozitele de materiale ale I.C.S. Metalo-chimice, de unde pot fi angajate pentru servicii de către popu­laţie. Răsplata hărniciei Recent, în sala de şedinţe a Comitetului municipal de par­tid, a avut loc solemnitatea înmînării insignelor de frun­taşi pe anul 1969 în acţiunea de bună gospodărire şi conti­nuă înfrumuseţare a cartiere­lor şi străzilor din municipiul Sibiu, unui număr de 52 de instructori voluntari ai Consi­liului popular municipal Sibiu şi 98 de cetăţeni din circum­scripţiile electorale municipale. Sub îndrumarea permanentă a Comitetului municipal de partid, a organizaţiilor de ba­ză din cartiere şi cu sprijinul dat de organizaţiile de masă, marea majoritate a cetăţenilor municipiului Sibiu au luat par­te la acţiunile gospodăreşti or­ganizate de Comitetul execu­tiv al Consiliului popular mu­nicipal Sibiu. Astfel,­­ au fost balastate un nu­măr de 65 de străzi în supra­faţă de 336 500 m­p pe care s-au transportat 23 490 m­p balast, realizîndu-se economii în valoare de 1 268 900 lei; — pe 56 de străzi s-au beto­nat trotuare în suprafaţă de 47 351 m­p. Economiile reali­zate se ridică la 952 000 lei; — s-au efectuat lucrări de întreţinere a parcurilor şi zo­nelor verzi în parcul natural Dumbrava, Etnografic, Sub­a­­rini, Trei stejari, Parcul tine­retului, cu economii în valoa­re de 7 582 000; s-au cultivat şi plantat flori, pomi şi arbuşti ornamentali, acţiune ce a în­sumat economii în valoare de 24 000 lei; pe 22 de străzi s-a introdus conducta de apă în lungime de 6 160 ml şi canal pe o lungime de 4 200 m­l, realizindu-se economii de 345 000 lei. Calculînd valoarea tuturor lucrărilor realizate prin muncă patriotică rezultă că ea se ri­dică la 30 686 000 lei, ceea ce înseamnă 258 lei per locuitor. La această sumă se mai adau­gă și 20 838 lei reprezentind contravaloarea a 177 613 kg fier vechi, colectat şi predat I. C.M.-ului, în cadrul acţiunilor de gos­podărire şi îngrijire a oraşului, pe primele trei locuri s-au cla­sat, în ordine: circumscripţia electorală orăşenească nr. 69, deputată Maria Tarcea, (eco­nomii în valoare de 125 300 lei), circumscripţia electorală orăşenească nr. 116, deputată Corina Moldovan, (economii în valoare de 95 500 lei), cir­cumscripţia electorală orăşe­nească nr. 63, deputat Nico­­lae Cloţan (economii în valoa­re de 86 200 lei).

Next