Tribuna Sibiului, februarie 1970 (Anul 3, nr. 607-630)
1970-02-14 / nr. 618
PROLETARI DIN TOATETARILE, UNIŢI-VA! ORGANIA COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AU P.C.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul III nr. 618 Sîmbătă, 14 februarie 1970, 4 pagini 30 bani Adunarea reprezentanţilor salariaţilor de la Uzina mecanică Mirşa OBIECTIVUL PRINCIPALMOBILIZAREA REZERVELOR INTERNE Pentru a putea caracteriza în câteva cuvinte activitatea colectivului de muncă de la Uzina mecanică Mîrşa, e suficient să reţinem din darea de seamă a comitetului de direcţie, prezentată cu ocazia adunării reprezentanţilor salariaţilor, cîteva cifre. Anul 1969 s-a încheiat cu o depăşire a volumului producţiei globale de 3,6 milioane lei, a producţiei marfă cu 9,2 milioane lei, productivitatea muncii îndeplinindu-se în proporţie de 101,35 la sută. Efortul colectiv îndreptat spre o activitate cît mai eficientă s-a reflectat intr-un beneficiu suplimentar de 4,7 milioane lei. Dacă adăugăm şi faptul că planul de investiţii a fost realizat în proporţie de 144 la sută, din care cea mai mare parte, au reprezentat obiective obţinute în regie proprie, avem un tablou de ansamblu al muncii acestui harnic colectiv. Dar darea de seamă nu s-a oprit numai asupra acestor aspecte de bilanţ, ea reflectînd totodată greutăţile întîmpinate, deficienţele apărute pe parcurs, care au fost prezentate în faţa salariaţilor tocmai pentru a constitui un prilej de reflecţie şi de cooperare colectivă pentru găsirea soluţiilor de înlăturare a lor în acest an. S-a tras astfel un semnal de alarmă asupra modului în care s-au folosit capacităţile de producţie. Deşi indicele de utilizare a maşinilor şi utilajelor s-a ridicat la 61,6 la sută, (peste media celui realizat în industria constructoare de maşini din judeţ), el a fost inferior celui din 1968. De asemenea, datorită anumitor stagnări provocate în special de deficienţele în aprovizionare, absenţelor nemotivate şi învoirilor, indicele de utilizare a fondului de timp maxim disponibil a reprezentat numai 96,4 la sută. Cu privire la cheltuielile neeconomicoase, darea de seamă a atras atenţia asupra rezervelor ce există din acest punct de vedere pentru reducerea costurilor produselor realizate de uzină. Anul trecut dobinzile bancare, amenzile şi penalizările, locaţiile şi pierderile din rebuturi au încărcat preţul de cost cu peste 1,7 milioane lei. Numai din înlăturarea celor aproape 700 mii lei pierderi efective din rebuturi se puteau realiza circa 20 de remorci. După ce au fost prezentate sarcinile de plan pentru 1970, modul de corelare a indicatorilor planului tehnic industrial şi financiar, precum şi măsurile tehnico-organizatorice menite să susţină realizarea în întregime a sporurilor de producţie pe seama productivităţii Angajamentele uzinei: • 5 milioane lei peste plan la producţia globală • Depăşirea productivităţii muncii planificate cu 0,5°/ muncii, numeroşii participanţi la discuţii şi-au îndreptat atenţia, asupra celor mai semnificative aspecte din munca lor de viitor. Pătrunşi de un înalt grad de responsabilitate, vorbitorii, după ce în unanimitate au apreciat sarcinile de plan ca realizabile şi bine dimensionate, au abordat probleme privind utilizarea raţională a metalului, reducerea cheltuielilor la 1 000 lei producţie marfă, aprovizionarea tehnico-materială, organizarea judicioasă a locurilor de muncă, colaborarea între secţii şi în special a colaborărilor cu alte uzine, reducerea termenelor de asimilare a produselor noi, stabilind in mare parte căile prin care se poate acţiona operativ şi eficient pentru îmbunătăţirea activităţii din toate aceste domenii. „Deşi indicatorii de plan sporesc la producţia globală cu 4,1 la sută şi 3,2 la sută la producţia marfă, se pot realiza fără eforturi deosebite, a spus în cuvîntul său inginerul Iulian Ciocan, dispecerul şef al uzinei. Este nevoie însă de o (Continuare în pag. a II-a) I. CREȚU Citiți în pag. a III-a TRIBUNAL ȘI ARTISTICĂ k C- • v'-'' Vyuv-A-.v La patru zile după raidul nostru pe tema repartizării locuinţelor OAMENII CER SĂ LUCREZE -conducerile cer timp de... gindire . „Mîine aş începe să prestez muncă patriotică dacă aş şti că sunt pe listă“ • La „Independenţa“ — „poziţie fermă“, 15 martie • Ne-am poticnit la ultimul pas—discutarea în comitetul de direcţie în a patra zi de la efectuarea raidului nostru pe tema repartizării locuinţelor, am revenit în cîteva dintre întreprinderile vizate. Mobilul acestei promptitudini trebuie căutat în importanţa deosebită a problemei în discuţie (importanţă pe care o subliniam în articolul apărut în ziarul nostru de miercuri intitulat: „Cînd încetineala şi nepăsarea îşi dau mîna'‘). Constatările de atunci pot fi retransmise, cu foarte mici retuşări intr-un loc sau în altul. Cu alte cuvinte, am înaintat ca într-o veritabilă cursă de... melci. Se vede că argumentele noastre au fost insuficiente pentru a mişca din loc acest colos numit... încetineală. Motiv pentru care am căutat alte argumente. ... Popasul nostru în secţia Cazangerie a uzinei „Independenta", pe fundalul febrei cotidiene a acestui loc, ne-a oferit prima mostră. „Nu cîteva sute de ore ci o mie de ore de muncă patriotică aş presta numaisă ştiu sigur că primesc locuinţă. Şi, credeţi-mă n-aş aştepta să cînte cucul. De mîine aş începe". „îmi iau toate neamurile şi prietenii şi, în cîteva zile, fac dublul orelor de muncă care se cer. Toţi cei care am fi trecuţi pe listă suntem doritori să punem o cărămidă la temelia căminului nostru de miine, cu convingerea că cu cît mai repede începem cu atît mai bine pentru noi". „Am făcut noi, tovarăşe reporter, mii de ore de muncă patriotică pentru obşte, pentru noi toţi, n-aş începe imediat cînd e vorba, în primul rînd de interesul familiei mele? Nu numai atît, cer de multă vreme să-mi aduc aportul la ridicarea blocului în care aş locui, dar cine mă lasă?" Am notat cuvintele rostite cu toată hotărîrea, ca o izbucnire indicînd un puls general. Aparţin lăcătuşilor Ioan Cascu şi Ioan Posta, maistrului Vasile Stuparu. Avem convingerea că făcînd, la „Independenţa" şi, în toate locurile, acelaşi sondaj, am fi fost obligaţi să rămînem la aceeaşi opinie doar contrasemnată de zeci de oameni. Iată o primă concluzie: Oamenii doresc din tot sufletul să pună umărul la ridicarea mai devreme a blocurilor în care vor locui, sunt hotărâţi să-şi aducă obolul cu un ceas mai devreme. Dar cum? Sus, în biroul său, directorul Nicolae Gheorghiu, înconjurat de fişe, liste, cereri, trebăluieşte. Nu şi-a schimbat opinia privind termenul în care lucrarea va fi terminată. „în 15 martie, sperăm, tovarăşe, să fim gata, să afişăm listele (urmează enumerarea greutăţilor şi problemelor pe care le pune comisiei respective această operaţie delicată). O a doua concluzie: pe fereastra unui birou de la etajul prim al blocului impozant de la „Independenta" pulsul opiniei publice nu pătrunde, nu poate îl captat. (Continuare în pag. a II-a) VICTOR DOMȘA Iniţiativă valoroasă La Uzina mecanică Sibiu s-a iniţiat un lectorat tehnic la care participă inginerii şi tehnicienii serviciului de concepţie, compartimentului tehnic şi secţiilor de producţie. în cadrul lectoratului se dezbat, sub forma unor cicluri de conferinţe bilunare, probleme la nivelul tehnicii mondiale, căutîndu-se concomitent soluţii pentru adaptarea lor la condiţiile uzinei. Bine documentate (pe baza unui bogat material bibliografic), susţinute de proiecţii, desene şi scheme, temele prezentate pînă în prezent s-au bucurat de un deosebit succes. Dintre acestea se poate menţiona lucrarea inginerului Vater Deak — „Procedee şi fenomene la sudură“ şi a inginerului Ştefan Cojocaru — „Tendinţe noi în construcţia de maşini-unelte aşchietoare“. E. DAVID /SVWWVVVV AVVVVVVVV La fabrica „Bradul ardelean" Un fapt semnificativ în ansamblul activităţii economice a fabricii de mobilă „Bradul ardelean" din Mediaş, îl constituie îndeplinirea planului de producţie pe luna ianuarie la toţi Indicatorii.. Producţia marfă a fost realizată în proporţie de 117 la sută, producţia globală cu 105 la sută, iar planul pentru export a fost realizat integral conform contractelor încheiate. Fabrica pregăteşte t ‘ - ■ - - , ■ t timente de mobilier în stil baroc. M. MUNTEANU Aproape zilnic sunt transportate, pe cale rutieră, noile tronsoane, produse de cazangeria uzinei „Independenţa“ Sibiu, cu 4 metri diametru, avînd greutatea de aproape 30 tone fiecare, pe şantierul hidrocentralei Lotru Comunistul Constantin Dinu, unul din cei mai buni matriţori ai atelierului de sculărie al uzinei „Emailul roşu“ Mediaş, lucrează la S.D.V.-uri de înaltă complexitate. In cei 28 ani de practică a acestei meserii, mulţi dintre tinerii din uzină au fost iniţiaţi şi specializaţi sub îndrumările sale Cum pregătim producția agricolă a acestui an? LEGUMICULTURA — SECTORUL PIVOT Aplicînd măsurile cuprinse în hotărîrea plenarei Consiliului U.N.C.A.P. din decembrie 1969, "vuorsei atoliium C.A.F. dibui aui concentrat producția legumicolă, organizîndu-şi o fermă legumicolăpomicolă. După cum ne informează preşedintele Ion Schnell, în acest an vor fi cultivate cu legume 75 hectare în cultură obişnuită şi 23 hectare în cultură dublă, urmărindu-se profilarea acestui sector pe producerea de rădăcinoase şi vărzoase, culturi ce s-au dovedit a fi mai rentabile. Pentru pregătirea producţiei legumicole a acestui an au fost construite răsadniţe pe o suprafaţă de 250 mp şi s-au semănat 100 mp cu varză timpurie, în vederea obţinerii răsadurilor. Se lucrează intens la construirea altor paturi calde, astfel încît necesarul de răsadniţe, de 930 mp, va fi gata la timp. Intr-un stadiu avansat se găseşte şi aprovizionarea cu seminţe, astfel că s-au creat toate premisele pentru realizarea producţiei legumicole planificate, din valorificarea căreia cooperatorii vor obţine un venit anual de aproape 1 000 000 lei. ÎN ZOOTEHNIE Acordînd aceeaşi atenţie şi sectorului zootehnic, cooperatorii au realizat în prima lună a acestui an o producţie totală de 23 200 litri lapte de vacă, livrînd statului aproape 170 hl. Realizarea indicatorului planificat la fătări viţei pe luna ianuarie în proporţie de 150 la sută constituie, de asemenea, un argument al bunei organizări a muncii în sectorul creşterii animalelor şi o chezăşie a îndeplinirii cu succes a sarcinilor asumate de cooperatori în direcţia sporirii producţiei animaliere. POMICULTURA — SUB ... ZERO GRADE ! E adevărat că sectorul pomicol nu solicită deocamdată multe forţe de muncă (sau tocmai din acest motiv!), consiliul de conducere şi specialiştii de aici rămin „recist la cerinţele tehnologiilor de lucru ce se cer a fi aplicate curent în livezi. Aşa se explica de ce, pînă la ora actuală, nu s-a efectuat nici o stropire de iarnă în livadă, fapt care va favoriza, fără îndoială, intensificarea atacurilor dăunătorilor şi va contribui la micşorarea producţiei. Deşi veniturile anuale planificate a fi realizate din sectorul pomicol sunt minime (60 200 lei), obţinerea lor este pusă încă de pe acum sub semnul incertitudinii dacă nu vor fi întreprinse operativ măsuri pentru redresarea unei situaţii care nu face cinste unor buni gospodari. Carnet Cotidiană, din păcate... ar zice nenea Iancu — mai răzbat scăpări. Ca să nu le numim cu alt termen. ■ Am stat alaltăieri, in staţia de autobuze din faţa grădinii „Veneţia“, circa trei ore. Aici, staţie „umblată“, vorba ceea, lume în cîrduri care nu se mai sfîrşesc. Deşi cursele cu 3 barat, 4, 11, 8 înghit, din zece-n zece minute ori şi mai puţin, sute de inşi. Elevi, muncitori, funcţionari, bărbaţi, femei, tineri, vîrstnici. Ce mai, un dever ca la piaţă cu fală! I-am privit pe rînd. Liniştiţi, discutînd despre cite şi mai cite, eleganţi, frumoşi. Mi i-am închipuit pe fiecare la sindrofie. Manieraţi, îndatoritori, cavaleri. In închipuirea mea de-o clipă — mai mare plăcerea. Zic de-o clipă pentru că fiecare nouă buluceală pe uşa din spate a autobuzului îmi rupea firul gîndurilor roze. Bărbaţi cu statură impozantă, tineri cu înfăţişare de atleţi, în întrecere pentru un loc în maşină. Femeile, ca femeile, mai puţin, „pricepute“ în materie de înghesuială incit... Incit după ce s-au animat straşnic de baie, „atleţii“ nu mai privesc înapoi să vadă rictusul dezaprobator al tovarăşelor noastre. Ba, dacă se poate, ocupă și un loc și, cu asta, basta... Ba nu, pun în aplicare arhicunoscutul şiretlic: privesc pe geam cu mare luare aminte. Semn că nu cedează locul doar pentru că... nu observă lingă umărul lui o femeie. Că altfel... Dar, ce mai tura-vura. La autobuz nu suntem la sindrofie, nici măcar pe stradă. Ci, la... autobuz. Aşa să fie? V. DOREA ! Urbea noastră trece drept un loc în care atributele civilizaţiei (în sens larg) fac o bună casă cu... buna creştere. E foarte bine şi frumos aşa, ne măguleşte spusa străinului care ne vine-n ospeţie şi o dorim mereu aşa, ori mai abitir întoarsă pe laudă. Numai că, pe alocuri, pe ici pe colo, prin anume puncte... Acum TZTTONTlilI Iii INFORMAT»I k*l M iU fWTt Ipi Eforturi intense în sera de flori. In sera I.G.O. Cisnădie se fac eforturi intense pentru pregătirea florilor şi altor butaşi necesari la înfrumuseţarea oraşului. Pe o suprafaţă de 420 mp de seră au fost amenajate răsaduri de flori pentru parcurile şi zonele verzi ale oraşului, fiind repicate peste 70 000 bucăţi de diferite specii. Pe altă suprafaţă (tot de 420 mp) s-au plantat butaşi de trandafiri şi crini pentru forţare. Se pregătesc de asemenea 1 500 ghivece cu flori pentru vînzare către populaţie şi 20 000 butaşi lemnoşi, pentru amenajarea gardurilor vii în incinta oraşului Partida de handbal România — Polonia. Duminică, 15 februarie, cu începere de la ora 18.30, în sala Armatei (str. Ştefan cel Mare) din Sibiu va avea loc meciul de handbal dintre echipele României şi Poloniei. Este ultima evoluţie, a naţionalei noastre înaintea plecării în Franţa, în vederea Campionatului mondial. Meciul de la Sibiu contează ca revanşă a întilnirii care s-a disputat aseară în sala sporturilor Floreasca din Capitală, în deschidere (ora 17,00) vor evolua echipele A.S.A. Sibiu şi Textila II Cisnădie, într-o partidă contînd pentru campionatul judeţean de handbal. Un punct alimentar bine plasat. La cantina C.E.I.L. Sibiu, a intrat ieri în folosinţă, un bufet, organizat din iniţiativa sindicatului şi a conducerii administrative, la care se serveşte, în timpul pauzei, gustări calde şi reci, răcoritoare şi dulciuri salariaţilor de la secţiile fabricii de creioane „Republica" din strada Rîului şi celor de la fabricile de mobilă din străzile Malului şi Dorobanţilor Alimentele se transportă în camionete, în vase ermetice, cu respectarea normelor de igienă. Pentru deservirea populaţiei, întreprinderea de transporturi din Sibiu ne informează că incepînd de luni, 16 februarie, a.c. va funcţiona un eşalon de deservire a populaţiei cu mijloace de transport pentru diferite materiale de construcţii. Mijloacele de transport vor staţiona pe lingă depozitele de materiale ale I.C.S. Metalo-chimice, de unde pot fi angajate pentru servicii de către populaţie. Răsplata hărniciei Recent, în sala de şedinţe a Comitetului municipal de partid, a avut loc solemnitatea înmînării insignelor de fruntaşi pe anul 1969 în acţiunea de bună gospodărire şi continuă înfrumuseţare a cartierelor şi străzilor din municipiul Sibiu, unui număr de 52 de instructori voluntari ai Consiliului popular municipal Sibiu şi 98 de cetăţeni din circumscripţiile electorale municipale. Sub îndrumarea permanentă a Comitetului municipal de partid, a organizaţiilor de bază din cartiere şi cu sprijinul dat de organizaţiile de masă, marea majoritate a cetăţenilor municipiului Sibiu au luat parte la acţiunile gospodăreşti organizate de Comitetul executiv al Consiliului popular municipal Sibiu. Astfel, au fost balastate un număr de 65 de străzi în suprafaţă de 336 500 mp pe care s-au transportat 23 490 mp balast, realizîndu-se economii în valoare de 1 268 900 lei; — pe 56 de străzi s-au betonat trotuare în suprafaţă de 47 351 mp. Economiile realizate se ridică la 952 000 lei; — s-au efectuat lucrări de întreţinere a parcurilor şi zonelor verzi în parcul natural Dumbrava, Etnografic, Subarini, Trei stejari, Parcul tineretului, cu economii în valoare de 7 582 000; s-au cultivat şi plantat flori, pomi şi arbuşti ornamentali, acţiune ce a însumat economii în valoare de 24 000 lei; pe 22 de străzi s-a introdus conducta de apă în lungime de 6 160 ml şi canal pe o lungime de 4 200 ml, realizindu-se economii de 345 000 lei. Calculînd valoarea tuturor lucrărilor realizate prin muncă patriotică rezultă că ea se ridică la 30 686 000 lei, ceea ce înseamnă 258 lei per locuitor. La această sumă se mai adaugă și 20 838 lei reprezentind contravaloarea a 177 613 kg fier vechi, colectat şi predat I. C.M.-ului, în cadrul acţiunilor de gospodărire şi îngrijire a oraşului, pe primele trei locuri s-au clasat, în ordine: circumscripţia electorală orăşenească nr. 69, deputată Maria Tarcea, (economii în valoare de 125 300 lei), circumscripţia electorală orăşenească nr. 116, deputată Corina Moldovan, (economii în valoare de 95 500 lei), circumscripţia electorală orăşenească nr. 63, deputat Nicolae Cloţan (economii în valoare de 86 200 lei).