Tribuna Sibiului, mai 1970 (Anul 3, nr. 683-707)

1970-05-23 / nr. 700

Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU în zone sinistrate şi ameninţate de inundaţii din judeţele Brăila şi Galaţi­ În cursul zilei de vineri, 22 mai a. c., tovarăşul Nicolae Ceauşescu, însoţit de tovarăşii Emil Bodnaraş, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Florian Dănălache, Dumitru Popescu, a făcut o vizită operativă de lucru în judeţele Brăila şi Galaţi, în care în aceste zile au loc mari acţiuni de prevenire şi combatere a inunda­ţiilor. Nu a trecut decit o săptămînă de la primele veşti despre inundaţiile abătute asupra unor aşezări ome­neşti — sate şi oraşe — asupra unor cîmpii din Transilvania şi iată că, din nou, continuu, forţele oarbe ale naturii se abat asupra altor şi altor zone geografice, afectînd sale, o­­goare mănoase şi întreprinderi din partea de răsărit a ţării. In vreme ce în localităţile greu lovite de fu­ria revărsărilor, Satu Mare, Tg. Mu­reş, Dej, Alba lulia, Mediaş, Sighi­şoara şi multe altele — oamenii muncii, răspunzînd cu un înalt simţ patriotic chemării partidului, vibran­tului apel al Biroului Executiv al Consiliului Naţional al Frontului U­­nităţii Socialiste, depun acum efor­turi uriaşe pentru lichidarea efecte­­lor catastrofei, pentru readucerea vieţii, a activităţii economice şi so­ciale pe făgaşul normal, alte locali­­tăţi şi întinse suprafeţe agricole sunt lovite de calamitate sau se află în mare pericol de a fi supuse inunda­ţiilor. Pe tot parcursul drumului străbă­­tut cu elicopterul, în judeţele Ilfov, Ialomiţa, Brăila, Galaţi, privirea dis­­tinge largi suprafeţe cultivate, aco­­perite — continuu sau intermitent — de ape. Chiar şi acolo unde nu s-au revărsat rîuri sau pîraie, apa provenită din marile ploi din ulti­mele zile bălteşte pe ogoare, în gră­dini, îr­ sate. După patruzeci de mi­nute de zbor, la orizont se văd co­şurile fumaginoe ale Combinatului de celuloză şi hîrtie — Chişcani, fabricile şi întreprinderile din zona industrială a Brăilei aflate In plină activitate. Aparatul de zbor se îndreaptă spre Dunăre. De la numai 100 m altitu­dine, fluviul apare în toată imensi­tatea sa, se văd apele umflate, pli­­ne de un gînd cheiul portului Brăila. Elicopterul se îndreaptă spre est, de-a lungul braţului Măcin, pî­­nă în apropierea oraşului cu acelaşi nume din judeţul Tulcea. Peste tot, apele învolburate ale Dunării s-au întins în lunci din care nu se mai văd decit coroanele arborilor şi ca­se invadate sau înconjurate pînă la prispă de ape. Şi totuşi, în acest imens teritoriu lichid, în mijlocul a­­cestei mări miloase, există o uriaşă oază de verdeaţă, netulburată: Insu­la Mare a Brăilei. Situată între braţul Vilciu şi al­bia Dunării Vechi, această insulă a apărut pe hartă în 1964. Cunoscută sub numele generic de Balta Brăilei, fosta împărăţie a apelor, cu funduri de bălţi, stufărişuri şi păduri de sălcii, a devenit în ultimii ani, da­torită unor mari eforturi materiale ale statului nostru, o cîmpie ferti­lă. O suprafaţă de peste 72 000 hec­­tare a fost pusă la adăpostul unor diguri cu o lungime de 156 km. Lun­gimea canalelor principale, secun­dare şi terţiare, săpate cu ajutorul mijloacelor moderne, totalizează 1 400 km. In insulă au fost create 7 sisteme mari de desecare a bălţilor, cu 13 staţii de pompare. In urma desecă­rilor, a defrişării stufărişurilor de pe 22 395 hectare şi sălciilor de pe 17 500 hectare, suprafaţa arabilă a ajuns la 56 000 hectare. Incepînd din 1965, pe pămînturile smulse a­­pelor s-au înfiinţat 40 de ferme a­­gricole, care, anul trecut, de pe 87 000 hectare au obţinut în medie 5144 kg porumb la hectar. Numai cantitatea de boabe livrată peste plan în 1969 însumează 48 236 to­ne. Totodată, pe teritoriul insulei au fost create ferme de animale cu o capacitate de zeci de mii de capete. Creatorii şi beneficiarii acestor pămînturi noi se află, de mai multe săptămîni, încleştaţi într-o aprigă bătălie cu furia apelor. Ei au ieşit învingători în momentele culmina­ţiei undei de viitură din aprilie, iar acum continuă cu tenacitate să a­­pere acest valoros patrimoniu agri­col al ţării. ... Este ora 14. Elicopterul oficial aterizează în insulă, la marginea sa­tului Salcia. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat sînt întîmpinaţi a­­ici de tovarăşii Mihai Gere şi Ion Stănescu, de Mihai Nicolae, prim­­secretar al Comitetului judeţean Brăila al P.C.R., şi de Ioan Teşu, adjunct al ministrului agriculturii şi silviculturii. In faţa unei hărţi a insulei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu este informat în amănunţime despre starea digului care apără incinta. Pî­nă la această oră, acest zid întărit cu pămînt şi fascine a rezistat şi rezistă în faţa viiturilor. O porţiu­ne de 3100 m, unde apele au a­­jjuns la 50—60 cm de coronamentul digului, este primejduită în aceste momente. O altă zonă, în lungime de 11 000 m, unde viitura se ridică pînă la 60—70 cm de cota digului, este, de asemenea, în pericol. In a­­ceste locuri se concentrează acum toate energiile existente în insulă. 3 300 de localnici, ajutaţi de 1 300 de ostaşi, de maşini, bacuri şi utilaje grele, 60 000 de saci de pămînt, fas­cine şi alte materiale de construc­ţie — imense forţe umane şi mate­riale sînt aruncate în bătălia cu a­­pele. Printr-o contradicţie de care nu­mai natura este în stare, culturile de porumb de pe 35 000 hectare şi de floarea-soarelui, pe 6 000 hectare, sunt mai frumoase în acest an ca oricînd. Hotărîţi să apere cu dîrzenie aceas­tă mare avuţie, locuitorii insulei nu precupeţesc nici un efort, muncind zi şi noapte, pentru ridicarea şi con­solidarea digurilor aflate în pericol. Totuşi, pentru orice eventualitate, pentru a elimina orice risc, peste 30 000 de animale au fost evacuate. Este pregătită în amănunţime şi e­­vacuarea populaţiei, în caz de ne­voie. Din nou la bordul unui elicopter, uşor, de recunoaştere... Tovarăşul Nicolae Ceauşescu urmăreşte atent lucrările ce se desfăşoară în zona de amonte a incintei, între Salcia şi Măraşu, pe porţiunile de dig unde apele fluviului revin tot mai ame­ninţătoare, atingînd o cotă cu aproa­pe 5 metri mai înaltă decît nivelul mediu. Conducătorul partidului şi statului nostru recomandă să se ia cele mai energice măsuri, să se folo­sească toate forţele, să se facă tot ce e omeneşte posibil pentru ca a­pele să nu treacă, pentru a fi sal­vate aceste pămînturi care valorează enorm pentru economia naţională. Nu se mai urmează cursul sinuos al Dunării Vechi, ci se taie în dia­gonală drum pe direcţia Brăila. Este un spectacol pe cit de contradic­toriu, pe atît de fascinant. Această imensă întindere netedă ca în pal­mă, fostă pină acum cîţiva ani .Bal­ta", Împărăţie a apelor şi sălciilor plîngătoare, astăzi Insula Mare a Brăilei, este o oază de linişte în care culturile se dezvoltă normal şi oamenii muncesc la cîmp cu calm şi linişte de parcă petecul acesta­­­e pămînt s-ar afla nu înconjurat de apele viforoase şi murdare ale flu­viului, ci la depărtări de zeci şi zeci de kilometru De la altitudinea joasă la care se zboară, ochiul deosebeşte cu uşu­rinţă culturile de porumb de cele de floarea-soarelui, pe cele de grîu de cele de lucernă. Sunt în plină desfăşurare lucrările de întreţinere. Oamenii se opresc din lucru pentru­­o clipă şi, cătînd în sus, flutură ba­tiste. Mulţi din cei de jos ştiu că în trecere se află secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae­­Ceauşescu, neobositul conducător,­­care nu pregetă o clipă, care nu pre­cupeţeşte nici un efort pentru a fi acolo unde se ridică cele mai grele probleme ale acestor zile de aprigă luptă cu stihiile şi unde sfatul şi în­drumarea sa sunt mai mult decit oriunde necesare. Aici, aşadar, digurile, care încing ca o centură Insula, au rezistat şi ,vor rezista. Aici se va lucra, se va cosi lucerna, va rodi porumbul, floarea-soarelui va păta cu galbenul ei auriu vaste întinderi de pămînt, Brăila. Se aterizează pe stadionul nou al oraşului, aflat intr-un înain­tat stadiu de construcţie. Mii şi mii de cetăţeni ai Brăilei, aflînd că în oraşul lor — vestitul oraş dunărean azi important centru al industriei constructoare de maşini grele, al in­dustriei hîrtiei şi celulozei, al şan­tierelor, va sosi secretarul general al partidului — i-au ieşit în întîm­­pinare, au venit să-i ureze bun sosit, să-i asculte îndemnul şi sfatul. Prim-secretarul Comitetului orășe­ (Continuare în pag. a IlI-a) •• * ■ ~n*.- ■ 168 de case distruse sau avariate — o parte a unui bilanţ dureros al inundaţiilor care au avut loc la Dumbrăveni mxBTxm im mm psoas, unitt­yâ j ^Nn a ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN La centrul de colectare a pro­duselor agro-alimentare pentru sinistraţi din Piaţa gării nr. 3 din Sibiu au fost predate, din diferite sate şi comune ale ju­deţului Sibiu, importante canti­tăţi de grîu, porumb, cartofi, oua, slănină, brînzeturi, conser­ve, zahăr şi altele. în pagina a 3-a x SUTELE DE MII­­ TEZAURUL Peste o jumătate ele milion de lei — în contul 2 000 Peste 100 000 kg pro­duse vegetale Peste 500 capete de animale și păsări Sute de mii de articole de îmbrăcăminte Peste 9 000 kg produse animaliere Peste 100 000 ouă ANUL III nr. 700 Sîmbătă 23 mai 1970 4 pagini 30 Bani Frumuseţea faptului cotidian Tineri şi vîrstnici, toţi cetăţenii patriei sînt ca un singur om. Dure­rea s-a preschimbat în bărbăţie, munca neobosită pentru ajutorarea celor loviţi de calamitate a devenit o datorie de onoare a fiecăruia. Dar cuvintele mari nu-şi au locul cînd se vorbeşte despre astfel de fapte simple, profunde şi emoţionante. Gestul obişnuit, dar măreţ, cotidian al cetăţeanului conştient a devenit­­ impresionanţii carte de vizită a întregului popor. Pretutindeni se munceşte cu for­ţe înzecite. Optimismul caracteristic poporului nostru nu se dezminte nici o clipa. Unul dintre aspectele diurne ale vastei acţiuni de Înfruntare a ur­mărilor catastrofei ce s-a abătut pes­te unele ţinuturi este un fapt de­venit cotidian, acela de a dona bu­nuri materiale, de a ajuta direct. Sute de mii de obiecte de îmbrăcă­minte au fost donate pentru sinis­traţi. Numai la centrul deschis la clubul „Independenţa" din Sibiu se depun zilnic aproape 9 000 de obiec­te de îmbrăcăminte şi încălţăminte. Ieri dimineaţă, la acest centru, un fapt emoţionant. Cetăţenii aşteptau cu răbdare să le vină rîndul. Fie­care venise cu cite o valiză sau două de obiecte vestimentare. A­­lexandrina Oprişor de pe str. 9 Mai, 17, pensionară, adusese o mulţime de lucruri, cit putuse ea transporta. Ultimul dintre obiectele donate a fost şi o jachetă pe care a dezbră­cat-o chiar atunci de pe ea. Se gră­bea spre casă pentru a mai aduce şi alte haine. Cu vocea tremurindă a întrebat dacă soţul ei n-ar putea da o mină de ajutor la transporta­rea coletelor ce se fac aici, folosind autoturismul personal. -ti-Zi de zi, la centrul de donare a obiectelor de îmbrăcăminte, nume­roase femei vin să ajute la primi­rea, sortarea si împachetarea aces­tora. Un nou act prin care Comite­tul de femei înscrie fapte demne in aceste zile. * La poarta Liceului de muzică si arte plastice din Sibiu se oprise un bărbat de vreo 35 de ani, să schim­be cîteva vorbe (voia să afle o anu­me adresă) cu profesorul Ovidiu Ta­tu, de la această şcoală. Din cîteva cuvinte profesorul află că I.S. este unul dintre sinistraţii din Mediaş. Locuia pe malul Tîrnavei. A pierdut casa şi restul bunurilor materiale. Are 3 copii mici. Profesorul şi alţi colegi îl invită în şcoală pe I.S. ca­re se opune, refuză cu multă mo­destie. Profesorii şi elevii au strîns sute şi sute de obiecte de îmbrăcă­minte şi alimente. Lui I. S. I s-au dat colete cu haine potrivite pen­tru cei trei copii şi pachete cu ali­mente. Un fapt ca atîtea altele. Toate au devenit obişnuite, dovedind Înaltul spirit de solidaritate, fapte de Un a­­dînc răsunet în sufletul omenesc. MARIN NIŢA S-a dat la Dumbrăveni o bătălie I. Preludiul 13 mai 1970. Dimineaţă obişnuită, ca toate dimineţile oraşului. Invazia de verde e debordantă. Oamenii îşi văd de treburile lor. Treburi calme, cotidiene. Şi, deodată a năvălit vîntul. Ploaia în şarje mari, pustiitoare. Ploi toren­ţiale. „Rupere de nori“ — se spunea. Depozitul de alimente al cooperati­vei de consum este devastat, acoperi­şul smuls. Apa pătrunde pe străzile Horea, Lenin, Tudor Vladimirescu. Curentul este întrerupt. O acţiune conjugată a unor grupuri de oameni restabileşte calmul cotidian. Seara, o­­raşul este din nou plin de reflexele luminoase care-i fac aidoma unui parc de agrement. De la Odorhei, de la Sighişoara, de la Sibiu se primesc telefoane, cresc apele. Se iau măsuri, se îm­part obiective, se postează observa­tori pe malul rîului. Se avertizează populaţia, încep evacuări. Acesta a fost preludiul. 2. Alarma Noaptea a început cu veghe. Cu veghe tîrzie şi îngrijorată. Tot ora­şul era gata să scoată din calea ape­lor tot ceea ce trebuia salvat. 14 mai 1970, ora 2,30. Oraşul e cu­treierat de oameni, echipe, grupuri. Se scot animalele de la I.A.S., de la C.A.P. Şaroşu, sus, pe deal. Se ri­dică utilajele şi maşinile. Se mobili­zează forţele. Clopotele sună. Alar­mă. Noapte cernită, grea de aşteptare grea. Pe la ora 4,30 năvălesc puhoa­iele nestăpînite ca intr-un pericol a­­pocaliptic. Din 36 de străzi ale ora­şului — 26 sunt sub apă. Jumătate de metru, un metru, doi metri... Gărzile patriotice, formaţia locală de pompieri, comandamentul, Comi­tetul comunal de partid, Consiliul popular, d­in alertă. Oamenii sunt in alertă. Se organizează grupe de salvare. Sunt evacuate maşinile, ma­teria primă, mărfurile, cerealele. To­varăşul Costache Vărîţă, primarul o­­raşului, cu Florin Nistorescu, vice­preşedintele Consiliului popular şi Gheorghe Leonte conduc evacuarea integrală a crescătoriei de porci şi a animalelor din unităţile agricole. Tot parcul de maşini şi tractoare este mobilizat pentru a face faţă asaltului apelor. Oamenii văd îngroziţi cum apele cresc, cresc, cresc... 3. Acţiunea I Comandamentul judeţean a trimis autoamfibii şi bărci, împreună­­ cu grupe de ostaşi, pompieri şi miliţieni. Au mai rămas pe case, izolaţi, zeci de oameni care aşteaptă salvarea. Au fost improvizate plute. Colaci de sal­vare. Formaţia locală de pompieri con­dusă de Ion Moraru­ s-a comportat extraordinar. L. Fetyi, C. Şerban, C. Neamţu, T. Toţa, împreună cu şoferul C. Florea au salvat zeci de vieţi. Fa­milia Corlaciu, cu 2 copii, rămăsese pe strada Morii, izolată, împreună cu comandantul Miliţiei orăşeneşti, ei i-au salvat de la înec. Alţi oameni, alte exemple de băr­băţie. Şoferul Martin Feiweber de la Topitorie a înfruntat şuvoiul pentru a face legătura cu comandamentul. Şi-a riscat, ca un adevărat comunist, propria viaţă. La fel s-a comportat tînărul loan Crişan, muncitor la „Au­­tomecanica“ Mediaş, care a salvat singur, cu barca sa pneumatică, zeci de oameni. La fel Ioan Blăjan, care, după ce a acţionat pentru salvarea cerealelor din baza de recepţie, a în­fruntat înot valurile pentru a-şi sal­va semenii. In acelaşi mod, la pos­turile lor: R. Dipold, Minodora Du­­mitrică, toţi militarii, miliţienii, găr­zile patriotice. Un lung şi dureros a­­salt cu apa furioasă. Două treimi din oraş sub apă, 535 familii evacuate, 280 rămase fără adăpost, milioane de lei pagube. Doi oameni căzuţi pradă şuvoaielor. Un bilanţ tragic. Se cerea acţionat pentru adăposti­­rea oamenilor, pentru hrănirea lor, pentru a li se asigura îmbrăcăminte. Dinspre Sibiu, maşinile încărcate cu alimente au asigurat mersul nor­mal al unei acţiuni care în alte con­diţii putea genera panică. Pîine, apă minerală, carne, alte alimente au a­­sigurat o bună aprovizionare. Ajuto­rul firesc al fraţilor pentru fraţii lor. Din Laslea, Nocric­i, Brădeni, Bier­­tan, Brateiu, brutăriile au expediat pîine pentru cei goniţi de şuvoaie de la rosturile lor fireşti. Medicamente, dezinfectante pentru prevenirea boli­lor. Medicii, surorile, tot personalul au acţionat prompt, sigur, eficace. In întreprinderi se reia activitatea, se face totul pentru a recupera rămî­­nerile în urmă. 4. Acţiunea 11 ... Dumbrăveniul, cu centrul său ver­de crud, ca o grădină de agrement, cu băncile pline de pensionari ori ti­neri gălăgioşi pare să nu fi fost in nici un fel afectat de ape. Dar ici­­colo clădirile mai păstrează semne încrustate ale nivelului apei. Pe alei, nămolul a fost curăţat dar pămîntul mai atestă viitoarea căreia i-a fost martor. Secretarul Comitetului orăşenesc de partid şi vicepreşedintele Consiliu­lui popular îşi mărturisesc un gînd: „Să ştiţi că noi tot mai vrem să cu­cerim locul I în întrecerea dintre oraşe“. Le dau dreptate gindindu-mă la vrednicia oamenilor, la sacrificiul de care au dat dovadă, la dăruirea lor. ... Dumbrăveniul, invadat de verde crud, verde odihnitor, priveşte opti­mist geana viitorului. Va reuşi să fie şi mai frumos! VICTOR DOMȘA —" Măsurile stabilite de Bi­roul Comitetului judeţean al U.T.C. pentru spriji­nirea zonelor sinistrate Dînd glas fierbinte­ dorinţi­a în­tregului tineret sibian de a con­tribui prin muncă şi donaţii de bunuri materiale şi băneşti şi ţi­­nînd seama de numeroasele propu­neri şi iniţiative, precum şi de ni­velul de participare a tinerilor ro­mâni, germani, maghiari pentru refacerea vieţii economice şi so­ciale şi ajutorarea populaţiei din zonele afectate, Biroul Comitetului­­ judeţean U.T.C. Sibiu a stabilit­­ următoarele măsuri: — întregul tineret, organizaţiile­­ U.T.C. vor participa la repunerea­­ în funcţiune a utilajelor şi mijloa­­­­celor de transport, la recondiţio­­narea produselor din întreprinde­rile industriale şi agricole. în acest sens zilnic vom antrena în muncă 3 500 de tineri muncitori, funcţio­nari şi intelectuali din municipiul Mediaş, vor fi antrenaţi 2 300 de elevi la lucrările de curăţire a o­­raşelor, reparatul străzilor, la transportul şi distribuirea alimen­telor, la ajutorarea familiilor si­nistrate pentru refacerea locuin­ţelor. Aceleaşi lucrări vor fi efectuate, prin antrenarea unui număr de 850 elevi, muncitori şi funcţionari, la Dumbrăveni şi 360 muncitori şi 600 elevi la Copşa Mică. Pentru refacerea adăposturilor în zootehnie, săparea de şanţuri pentru scurgerea apelor de pe te­renurile agricole, sprijinirea acţi­unii de reînsăminţare a terenurilor inundate de m­urge Tîrnava Mare şi Olt, vor fi antrenaţi peste 250 tineri ţărani, funcţionari şi elevi din comunele Hoghilag, Cirloş, Tîrnava, Micăsasa şi peste 390 de tineri din comunele de pe valea Oltului. Mobilizaţi de organizaţiile U.T.C., peste 250 de tineri specialişti de la Uzina mecanică Mîrşa. Uzina de piese auto Sibiu, combinatele textile din Cisnădie şi Sibiu, vor ajuta la repunerea în funcţiune a utilajelor şi agregatelor din uzi­nele „Automecanica“, „Tîrnava“ şi „Emailul roşu“ şi alte obiective in­dustriale din Mediaş. De aseme­nea, organizaţiile U.T.C. din mu­nicipiul Sibiu vor antrena peste 7 000 de tineri la lucrările edilitar - gospodăreşti şi sprijinirea prin muncă a populaţiei sinistrate din Mediaş. Peste 120 de tineri ute­­cişti de la spitalele din Sibiu, Cis­nădie şi Mediaş vor fi antrenaţi în activitatea de vaccinare a popu­laţiei şi de prevenire a epidemii­lor. În întreg judeţul organizaţiile U.T.C vor iniţia în continuare ac­ţiuni proprii de colectare a unor articole de îmbrăcăminte, încălţă­minte, obiecte de uz casnic, pro­duse vegetale şi animale, unifor­me, manuale şi rechizite şcolare, destinate cetăţenilor din locurile sinistrate. Organizind şi in continuare acţiuni de donare a unor venituri băneşti, de bunuri materiale şi acţiuni de muncă patriotică, organizaţia ju­deţeană U.T.C Sibiu îşi propune să contribuie cu peste 1 milion lei la fondul destinat sinistraţilor, din care 570 000 lei proveniţi din: — Donarea salariului pe o lună al activului salarial U.T.C. şi cite o zi pe lună în anul 1970 din sa­lariul aparatului tehnico-adminis­­trativ; — 75 000 lei donaţii din venitu­rile proprii ale Comitetului jude­ţean U.T.C.; — 100 000 lei donaţii din venitu­rile proprii ale organizaţiilor U.T.C. din judeţ; — 70 000 lei donaţii din cotele părţi venituri din cotizaţie a orga­nizaţiilor U.T.C. pe lunile mai şi iunie 1970; — 150 000 iei donaţii din cotele părţi venituri din acţiunile de co­lectare a metalelor vechi, stringe­­rea plantelor medicinale, sticle şi borcane etc; — 250 000 lei donaţii din veni­turile realizate in urma activităţi­lor cultural-sportive; — 30 000 lei donaţii din venitu­rile personale ale membrilor orga­nizaţiei judeţene U.T.C. De asemenea va fi realizată su­ma de 430 000 lei prin acţiuni de muncă voluntar-patriotică de repu­nere în funcţiune a obiectivelor industriale şi de refacere a obiec­tivelor social-culturale, a locuinţe­lor în Mediaş, Dumbrăveni şi Cop­şa Mică, precum şi efectuarea u­­nor lucrări în agricultură în zo­nele rîurilor Tîrnava Mare şi Olt. Biroul Comitetului județean Sibiu al U.T.C. . Județul nostru — greu lovit de­­ furia apelor — desfăşoară o mun­­­­că vastă de a înlătura, cit mai , grabnic pagubele materiale, ur-­­ mele tuturor distrugerilor. In co­­­­mune, sate şi oraşe mii şi mii­­ de cetăţeni, intr-un efort comun,­­ vin in sprijinul întreprinderilor şi­­ ai cetăţenilor care au avut de 1 suferit de pe urma inundaţiilor. i Zilnic, alături de obiecte pre- i date la centrele j stabilite In acest ^ scop. Ia agenţii-Ie C.E.C. sosesc nenumăraţi pen- 1 sionari, elevi, te­­î mei, copii pentru­­ a depune bani­­ in contul 2 000, J destinaţi sinistra­­­tHor. ——. I Am fost impresionat de gestul­­ profund uman, dezinteresat al ce­­i lor care se perindă prin faţa ghi­­­­şeelor. Cetăţeanul Romulus Cri­­­­sari, de şaptezeci şi unu de ani,­­ veteran al primului război mon­­­­dial, îmi spunea emoţionat: «Su­­r­sa pe care o depun este mult­­ prea mică pentru a Înlătura du­­­­rerea celor loviţi de calamităţi. „ Mă gîndesc la necazul tuturor ce­­­­lor de la Mediaş, Alba-lulia şi­­ Dej unde am şi eu nepoţi despre­­ care Încă nu am aflat nimic. Vin­­ în sprijinul sinistraţilor cu micul­­ meu prisos din pensie, gindindu­­- mă că fac un gest omenesc. Şi-l ţ fac din toată inima“.­­ Dom Bucur, care abia a împli­­­ nit şapte ani, alătură sumei de o­­ sută iei cuvinte impresionante de­­ îmbărbătare a prietenului său de la Mediaş: „Sunt copil, dar do­resc să apt atit cit pot pe prie- I tenul meu care în aceste zile a avut mult de suferit Împreună cu­­ familia sa de pe urma revărsări- \ lor de apă de la Mediaş. Vreau­­ să ştie că sunt alături de el aşa î cum sunt toţi cetăţenii patriei­­ noastre’. Bertha Rehner, pensia-­­ nară, in fata ghişeului de la A-­­­genfia centrală, aştepta să ajun- » gă la find pentru a depune 200­0 lei In contul 2 000. Cu voce tre-­­ murătoare, plină de compasiune , spunea că are ţ du-se la cei care­­ au rămas fără a- \ dăpost, fără Iu- t - rurile necesare i traiului şi de­­ aceea, din veni- j Iutile el băneşti, ajută cu cit poaI _____________________________ ■ i te pentru ca cei I lovifi de această nenorocire să-şi­­ refacă cit mal repede viata nor- j mali1 1 In numele multor instituţii, co- « mune, organizaţii obşteşti au fost ’ predate sume importante in con- \ tul sinistraţilor. Astfel, comuna­­ Poplaca a depus 10 000 Iei, Gura­­ Riului — 20600 lei. Răşinari — 1 30 000 Iei. Comitetul U.T.C. Cis- \ nădie — 2 000 lei, Căminul de­­ bătrîni „George Coşbuc“ Sibiu­­ — 5 400 lei, Casa pionierilor —­­ 930 lei, Comisia de femei din car- t tierul nr. 23 — 375 lei. Dar lista­­ depunătorilor este mult mai cu-­­ prinzătoare, ceea ce dovedeşte că ? tofi cetăţenii prii noastre sint » alături de oamenii aflaţi in zonele­­ calamitate, cu gîndul şi fapta,­­ sint animaţi de sentimente de­­ profundă solidaritate şi de voin- ? ta nezdruncinată ca viata să-şi p­reia cit mai curind cursul ei­­ normal.­­ S. DIACONU 1­ ­ Contul 2000 un sentiment de nelinişte gindin­

Next