Tribuna Sibiului, iunie 1970 (Anul 3, nr. 708-732)

1970-06-30 / nr. 732

r­e Cuvîntul tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU STIMAŢI TOVARĂŞI, Doresc, în primul rînd, să vă adre­sez dumneavoastră, tuturor acelor­a care au primit astăzi distincţii şi or­dine ale Republicii Socialiste Româ­nia, cele mai calde felicitări din par­tea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat şi a guvernului patriei noastre. (Vii aplauze). De asemenea, doresc ca, in numele conducerii de partid şi de stat, să adresez felicitări, cu prilejul Zilei învăţătorului, tuturor cadrelor didactice din ţara noastră. (Aplauze puternice). A devenit o tradiţie să sărbătorim această zi în fiecare an şi să facem, cu­­ acest prilej, bilanţul activităţii desfăşurate, să scrutăm viitorul spre a vedea ce avem de făcut pentru a asigura educarea tinerei generaţii în spiritul dragostei faţă de patrie, faţă de partid, faţă de cauza socialismu­lui şi comunismului. Putem, într-a­­devăr, să fim mulţumiţi de felul în care cadrele didactice muncesc pen­tru educarea tineretului patriei. A­­vem rezultate bune în toate sectoa­rele învăţămîntului, de altfel suntem­ la încheierea anului şcolar şi se cu­nosc în linii generale rezultatele, care — aşa cum am spus — sunt bune. Fără îndoială, aceste rezultate sunt o expresie grăitoare a muncii pe care o depun cadrele didactice; ele sínt, totodată, expresia atitudinii serioase, a exigenţei tineretului nos­tru faţă de el însuşi, a strădaniilor sale de a învăţa, de a folosi condi­ţiile create de statul nostru pentru a-şî însuşi cît mai temeinic comorile ştiinţei şi culturii înaintate. Am pu­tut să constatăm această atitudine înaintată şi în împrejurările grele din luna mai cînd, datorită inunda­ţiilor catastrofale, în multe judeţe a trebuit să facem faţă unor serioase greutăţi. In aceste condiţii, cadrele didactice, tineretul au fost alături de toţi oamenii muncii, înţelegînd că mai presus de orice era, în acele momente, datoria faţă de patrie, da­toria de a acţiona ferm, unit, sub conducerea partidului, pentru învin­gerea greutăţilor. Unanimitatea cu care ti­neretul, cadrele didactice —■ la fel ca întregul nostru popor — au răspuns chemării partidului şi au acţionat în aceste împrejurări con­stituie o dovadă grăitoare a rezulta­telor activităţii educative a şcolii noastre. Iată de ce, cu atît mai mult, ţin să adresez în această zi mulţu­miri tuturor acelor care şi-au înde­plinit şi îşi îndeplinesc datoria faţă de ţară, faţă de popor, faţă de tine­retul patriei noastre. (Aplauze pu­ternice). Cunoaşteţi perspectivele dezvol­tării României socialiste în urmă­torii ani, înfăptuirea programului elaborat de Congresul al X-lea pri­vind făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră va cere în continuare efor­turi serioase; nu ne îndoim că po­porul nostru va face aceste eforturi, va realiza în­ bune condiţiuni acest vast program. Dar, pe lingă efor­turi, se cer, totodată, cadre bine pre­gătite în toate domeniile de activi­tate. Construcţia societăţii socialiste şi comuniste nu se poate face decit pe baza celor mai avansate cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, iar dumnea­voastră, slujitorilor şcolii — înce­­pînd de la educatoare pînă la pro­fesori universitari, — vă revine sar­cina de a asigura formarea şi instru­irea in acest spirit a cadrelor de mîine ale patriei noastre. Este o misiune frumoasă, care cere spirit de abnegaţie, multă răbdare — şi, în acelaşi timp, energie, exigenţă, pasiune, spre a face din tinerele vlăstare ale ţării buni constructori ai socialismului, buni cetăţeni ai pa­triei, gata să facă totul pentru înăl­ţarea şi fericirea ei. (Aplauze puter­nice), în anii care au trecut de la eli­berarea ţării, cadrele didactice au înfăptuit întotdeauna cu consecvenţă politica marxist-leninistă a partidului nostru; suntem­ convinşi că şi în vii­tor ele vor munci cu abnegaţie şi dăruire pentru înfăptuirea acestei politici, aducându-şi contribuţia la realizarea programului f­e dezvoltare socialistă a patriei. (Vii aplauze). S-a spus foarte just aici că, va tre­bui să acordăm o permanentă atenţie educării tineretului nostru în spiritul patriotismului socialist, al prieteniei şi frăţiei dintre oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate. In Româ­nia trăiesc oameni de diferite naţio­nalităţi , şi tot ceea ce s-a creat pe aceste meleaguri este rezultatul muncii lor înfrăţite; şi făurirea so­cialismului este rezultatul muncii lor comune. In încercările grele prin care a trecut ţara noastră, datorită inundaţiilor, s-a evidenţiat poate mai mult ca oricînd solidaritatea şi uni­tatea trainică a tuturor oamenilor muncii din patria noastră, fără deo­sebire de naţionalitate, s-a sudat şi mai mult această unitate. Şcolii îi revine menirea nobilă, de răspun­dere, de a contribui la formarea şi educarea întregului nostru tineret în spiritul prieteniei şi frăţiei dintre poporul român şi naţionalităţile con­locuitoare, al unităţii întregului po­por. (Aplauze). In acelaşi timp, şcoala trebuie să sădească în inimile tinerilor, în mintea lor, ideile soli­darităţii internaţionale, ale priete­niei cu popoarele ţărilor socialiste, cu popoarele de pretutindeni în spi­ritul idealurilor păcii şi colaborării; tineretul nostru trebuie să fie în pri­mele rînduri ale luptei pentru afir­marea acestor înalte idealuri, deoa­rece numai în condiţiuni de pace, de cooperare paşnică între toate popoa­rele, se poate asigura dezvoltarea cu succes a construcţiei socialismului şi comunismului, se poate clădi viitorul mai bun al omenirii. (Aplauze puter­nice). Doresc, în încheiere, să vă urez încă o dată, dumneavoastră, tuturor cadrelor didactice, noi şi noi succese în activitatea pe care o desfăşuraţi, multă sănătate şi fericire. (Aplauze puternice, prelungite). rs \s *s Is Is »s \ % S v I­I Acordarea de ordine şi medalii unor cadre didactice din judeţul Sibiu Ieri la amiază, la sediul Consi­liului popular al judeţului Sibiu a avut loc solemnitatea înmînării unor ordine şi medalii cu prilejul „Zilei învăţătorului". Pentru merite deosebite in muncă au fost decoraţi, printr-un Decret al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, 13 învăţători şi profesori din şcolile judeţului nostru, după cum ur­mează: Ordinul muncii clasa a III-a — Elena N. Nicodim, pro­fesoară la Liceul economic Sibiu, Cornel Gh. S­ilaghi, inspector şco- lar, Elena O. Borcoman, profe­soară la Liceul pedagogic; Meritul cultural clasa a III-a — Florica Gh. Ştefănescu, învăţătoare la Şcoala generală din Gura Rîului; Medalia muncii — Viorel I. Coşa, Şcoala generală din Ruşi, Ilie Ma­­niţiu, Şcoala generală nr. 17 Sibiu, Emil A. Florescu, Şcoala generală nr. 1 Sibiu, Martin I. Potoradi, inspector şcolar, Eugen I. Bucşa, Şcoala generală nr. 3 Cisnădie, Maria I. Hila, grădiniţa cu cămin Mediaş, Erhard A. Schenker, Şcoala generală Dupuş, Andrei I. Bufa, Şcoala generală Turnu Roşu şi Ilie Creţeanu, Liceul agricol Sibiu, înaltele distincţii au fost înmî­­nate de tovarăşul Richard Winter, prim secretar al Comitetului ju­deţean Sibiu al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Consi­liului popular judeţean, care i-a felicitat călduros pe cei distinşi, urîndu-le noi succese în munca de formare a tineretului şcolar, în numele celor sărbătoriţi a vorbit profesoara Elena Borco­man, exprimînd satisfacţia şi mul­ţumirile cadrelor didactice deco­rate, pentru înaltele distincţii, pentru condiţiile minunate de muncă şi de viaţă asigurate sluji­torilor şcolii din România. — ORGAN AL COMITATULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ziua Învățătorului Solemnitatea decernării unor titluri şi ordine * Cu prilejul „Zilei învăţătoru­lui", la Consiliul de Stat a avut loc, luni la amiază, solemnitatea decernării unor titluri şi ordine ale Republicii Socialiste România. înaltele distincţii au fost în­­mînate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Consiliului de Stat. La solemnitate au luat parte tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădu­­lescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Janos Fazekas, Manea Mănescu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Miron Constantinescu, precum şi Miron Nicolescu, preşedintele Academiei Republicii Socialiste România, Mircea Maliţa, minis­trul învăţămîntului. In semn de preţuire a persona­lului didactic pentru activitatea meritorie în domeniul instruirii şi educării elevilor şi studenţilor şi a contribuţiei aduse, la dezvolta­rea învăţămîntului şi culturii din patria noastră, au fost distinşi cu titlul de „Om de ştiinţă emerit al Republicii­­Socialiste România" to­varăşii: Ştefan Bălan, Alexandru Climescu, Alexandru Codarcea, Miltiade Filipescu, Teodor Gom­a, Mendel­ Haimovici, Caius Iacob, Vasile Radu, Remus Răduleţ şi Attila Szabó. Altor 100 de cadre didactice le-au fost acordate titlurile de „Profesor universitar emerit al Republicii Socialiste România", „Profesor emerit al Republicii Socialiste­­România", „învăţător emerit al Republicii Socialiste România" şi „Educatoare emerită a Republicii Socialiste România". Cu acelaşi prilej, a fost con­ferit ordinul „Steaua Republicii Socialiste România", clasa a II-a profesorului universitar Cristofor Simionescu şi „Ordinul Muncii", clasa a II-a, tovarăşilor prof. univ. George Ciucu, prof. Fran­­cisc Iszak, prof. Sofia Puşcaşu, învăţătorului Arnold Rommer şi prof. univ. Dimitrie Todoran. Din rîndul celor decoraţi au luat cuvîntul acad. Remus Radu­­leţ, profesor la Institutul Politeh­nic „Gh. Gheorghiu-Dej" din Bucureşti, prof. Maria Fanache­­ din Sibiu, prof. Francisc Izsák, inspector general al Inspectoratu­lui şcolar al judeţului Covasna şi prof. Ion Ciulacu, directorul liceu­­lui „Ion Slavici" din Panciu, care şi-au exprimat sentimentele de adîncă mulţumire pentru grija ce o poartă partidul şi guvernul, şcolii şi corpului didactic, pentru înaltele distincţii primite. In încheierea solemnităţii, pri­mit cu entuziaste aplauze, a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Secretarul general al partidului, ceilalţi conducători de partid şi de stat care au participat la so­lemnitate s-au întreţinut apoi, într-o atmosferă caldă, tovără­şească, cu cei decoraţi. (Agerpres) Vizita tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU prin centre de apro­vizionare şi desfacere ale Capitalei Duminică dimineaţa, la ora şapte şi jumătate, oră de clocot în pieţe, oră în care piaţa este în toi, la „Filantropiei", printre vînzători şi cumpărători apare tovarăşul Nicolae Ceauşescu, însoţit de primarul gene­ral al capitalei, tovarăşul Dumitru Popa. Este o nouă vizită, o investi­gaţie inopinată pe care secretarul general al partidului, preşedintele Consiliului de Stat, o întreprinde în aceste sectoare de mare interes pen­tru populaţia Capitalei, pentru Bucu­reşti, care sînt pieţele. Vestea că secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se află printre cei veniţi să vîndă şi să­­ cumpere se răspîn­­deşte cu iuţeală şi, din toate colţu­rile pieţei, mulţimea iese în întîmpi­­nare, salută, aplaudă, îşi manifestă bucuria de a avea în mijlocul ei, la această oră matinală, pe conducăto­rul partidului şi statului, neobositul tovarăş Ceauşescu, omul care nu precupeţeşte nici o clipă, care uită ele odihnă pentru a fi neîncetat în mijlocul poporului, acolo unde poate fi întîlnit cetăţeanul cu preocupările lui, unde clocoteşte viaţa, unde se rezolvă problemele diurne. Lăsînd de o parte, pentru moment, gîndu­l aţintit la calitatea opărfii şi la preţ, cetăţenii se angajează în dialog cu conducătorul partidului şi statului, îşi manifestă satisfacţia deplină pen­tru modul în care este aprovizionată piaţa, pentru calitatea superioară a produselor şi, în egală măsură, pen­tru nivelul accesibil şi în mereu scădere al preţurilor la roşii, la ceapă, fructe şi la celelalte produse ale grădinii şi livezii. Următorul punct, ■ al itinerariului este piaţa „Ilie Pintilie". Această piaţă oferă aceeaşi privelişte gene­roasă de abundenţă. Mai mult decît în oricare piaţă a Bucureştiului, aici „La Matache“ vin să-şi desfacă sur­plusul de produse lactate, zarzava­turi, fructe etc. ţăranii cooperatori sau producători individuali din Ilfov, Argeş, din părţile Sibiului şi Braşo­vului. Se impun, de asemenea, prin cantitatea mărfurilor expuse spre vinzare, prin calitatea superioară a acestora, magazinele de desfacere ale comerţului de stat, centrele coo­peraţiei agricole de producţie. In hală, cumpărătorii găseau car­ne pe gustul fiecăruia, de porc, de vită, de pasăre. Şi aici, tovarăşului Nicolae Ceauşescu i se face spontan o căl­duroasă primire. Gospodinele îi ies în cale, se întrec în a-i strînge mîna, în a-i ura bun sosit, în, mijlocul ce­tăţenilor. Sînt mărturii de netăgă­duit ale încrederii, stimei şi dragos­tei cu care masele, cetăţenii patriei noastre înconjoară conducerea par­tidului şi statului, pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Pe itinerariu se înscrie şi cocheta piaţă „Elefterie" din cartierul Cotro­­ceni. Aici este întîlnită aceeaşi at­mosferă de îndestulare în aprovizio­narea cu mărfuri şi de satisfacţie pentru calitatea şi preţul produse­lor. Apoi, la „Naţiunii"... Şi aici cetăţenii se string în jurul secretarului general al partidului, întrecîndu-se în a-i adresa cuvinte de­ caldă primit. Este o adevărată efuziune de sentimente în care se îmbină respectul şi afecţiunea, mul­ (Continuare în pag. a II-a) L. *S ĂN \N *s s * s *s \ I Is Is II Is N s ! tS Is I * Is IV Plenara Comitetului judeţean Sibiu al P.C.R. Ieri după amiază, a avut loc plenara Comitetului judeţean de partid, la care au participat mem­brii şi membrii supleanţi ai Comi­tetului judeţean, membrii Comi­siei de revizie, tovarăşii din apa­­ratul­ Comitetului judeţean de par-­ tid, secretarii comitetelor orăşe­neşti şi comunale, reprezentanţi ai presei centrale şi locale. Plenara a avut următoarea or­dine de zi: 1. Dezbaterea activităţii des­făşurate de organizaţiile de par­tid din judeţul Sibiu pentru în­deplinirea hotărîrilor organelor superioare de partid şi de stat şi conducerea întregii activităţi po­litice, economice şi sociale. 2. Informare privind măsurile luate de biroul Comitetului jude­ţean Sibiu , al P.C.R. în perioada inundaţiilor din mai şi iunie 1970, şi în munca pentru înlăturarea cît mai grabnică a urmărilor acestor inundaţii. 3. Probleme organizatorice. Referatul biroului Comitetului judeţean de partid, pus în dezba­terea plenarei, a sintetizat rezul­tatele obţinute de organizaţia ju­deţeană a partidului în transpu­nerea în viaţă a hotărîrilor orga­nelor superioare de partid şi de stat, a celor proprii, activitatea întreprinsă pentru întărirea rolu­lui organizaţiilor de partid in toate domeniile, pentru creşterea competenţei cu care organizaţiile partidului conduc activitatea eco­nomică şi social-politică a jude­ţului. Au fost subliniate metodele şi măsurile care au contribuit la o largă mobilizare a maselor pen­tru îndeplinirea sarcinilor trasate de partid. Pe marginea problemelor dez­bătute in referat au luat cuvîntul tovarăşii: Nicolae Lascu, Ioan Prişcă, Ioan Dîrleşan, Roza Szasz, Valer Vlaşin, Eugen Kazinczy, Corneliu Oancea, Mihai Sonntag, Ioan Nicodim, Ioan Munţiu, Mihai Găldeanu şi Vasile Duma. In încheierea discuţiilor, a luat cuvîntul tovarăşul Richard Win­ter, membru al C.C. al P.C.R., prim secretar al Comitetului ju­deţean de partid care, după ce a evidenţiat creşterea competenţei şi maturităţii organizaţiilor de partid în conducerea vieţii eco­nomice şi social-culturale, a sub­liniat sarcinile actuale şi de per­spectivă ce revin tuturor organe­lor şi organizaţiilor de partid din judeţul nostru. La punctul al doilea al ordinei de zi a prezentat o informare to­varăşul Ioan Ungur, membru al biroului Comitetului judeţean de partid, prim vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean. In cadrul ultimului punct de pe ordinea de zi, la propunerea bi­­roului, plenara a ales în unanimi­tate pe tovarăşul VASILE BÂRBU­­LEŢ în funcţia de secretar al Co­mitetului judeţean de partid. Plenara a cooptat pe tovarăşul IOAN HARAS ca membru al Co­mitetului judeţean de partid şi l-a ales membru al biroului. De ase­menea, tovarăşul OCTAVIAN FLORIŢĂ a fost ales membru al Colegiului de partid. '/«r/ar/arrar/'aryiar/’ar/'/v. jrzjr/arzjr/»/ar/irzjr/i In cursul zilei de ieri a avut loc cea de-a VI-a sesiune ordinară a Consiliului popular judeţean. La sesiune, alături de deputaţi, au fost invitaţi şi au participat deputaţii in Marea Adunare Naţională, din cir­cumscripţiile electorale de pe raza judeţului Sibiu, preşedinţi ai comite­telor executive ale consiliilor popu­lare, municipale, orăşeneşti şi co­munale, care nu sunt deputaţi, pre­cum şi conducători ai unor instituţii din judeţ. La sesiune a participat de asemenea tovarăşul Dumitru Popa, director adjunct în Direcţia de control şi îndrumare a consiliilor populare din ...cadrul Consiliului de stat. Sesiunea a avut următoarea ordine de zi: 1. Măsuri ce se impun a fi luate de Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean Sibiu pentru apli­carea legii nr. 57/1968 de organizare şi funcţionare a consiliilor populare. 2. Dezbaterea şi adoptarea hotă­­rîrii privind sancţionarea contraven­ţiilor în domeniul preţurilor.­ 3. Informare privind îndeplinirea hotărîrilor nr. 10/1969, 14 şi 15/1970 ale Consiliului popular judeţean. 4. Ratificarea deciziilor Comitetu­lui executiv. 5. înfiinţarea unor unităţi noi în cadrul judeţului.­­Lucrările sesiunii au fost deschise de tovarăşul Richard Winter, mem­bru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Consiliului popular ju­deţean. Pe marginea documentelor prezentate au luat cuvîntul deputaţii: Ion Prică, Alexandru Gheorghiu, Gheorghe Boghici, Gheorghe Len­­ghen, Ionel Miclea, Vasile Hanzu şi invitatul Dumitru Tancov. în conti­nuare, în unanimitate sesiunea a adoptat hotăririle supuse dezbaterii. De reală însemnătate sunt hotăririle privind înfiinţarea Casei judeţene a agronomului, întreprinderii judeţene pentru administrarea şi exploatarea păşunilor, precum şi a Casei jude­ţene a corpului didactic. în încheie­rea lucrărilor a luat cuvîntul tovară­şul Richard Winter, prim secretar al Comitetului judeţean de partid, pre­şedintele­ Consiliului popular jude­ţean, care s-a referit la necesitatea îmbunătăţirii continue a activităţii consiliilor populare, la sarcinile de mare răspundere ce stau in faţa acestora. Sesiunea Consiliului popular judeţean ANUL la nr. 732 MARȚI 30 iunie 1970 4 pagini 30 Bani s * s Ă s *s *\ *s I­ \\ *s Is Ă N N CU PLANUL SEN­­­S­TRIAL ÎNDEPLINIT Veşti sosite la redacţie din multe întreprinderi ale judeţului nostru ne fac cunoscute succesele remarcabile ale colectivelor de muncitori, ingineri şi tehnicieni în devansarea sarcinilor de pro­ducţie pe primele 6 luni ale anu­lui. UZINA METALURGICĂ DE ME­TALE NEFEROASE—COPŞA MI­CĂ în ciuda faptului că această unitate de frunte a metalurgiei româneşti a avut de suferit pa­gube însemnate în urma inunda­ţiilor, printr-un efort susţinut şi o bună organizare a muncii, s-a putut raporta realizarea planului semestrial de producţie cu 9 zile înainte de termen. Conform cal­culelor economice efectuate, pînă la sfîrşitul lunii iunie a. c. vor fi depăşite producţia marfă şi glo­bală cu circa 20 milioane lei, ceea ce reprezintă valoarea angaja­mentului asumat de uzină pe în­treg anul. Faţă de sarcinile pla­nului la zi, pînă acum au fost produse peste prevederi 600 tone produse metalurgice. CENTRALA INDUSTRIALĂ A GAZULUI METANO MEDIAŞ Realizînd în mod ritmic, decadă de decadă şi lună de lună, sarci­nile ce le-au revenit în perioada scursă de la începutul anului, În­treprinderile aparţinînd Centralei industriale a gazului metan au ra­portat rînd pe rînd îndeplinirea planului semestrial, la 20 iunie — întreprinderea de extracţie gaz metan, la 22 iunie — întreprinde­rea pentru exploatare conducte magistrale. Uzina mecanică, crunt lovită de calamităţi, lucrează în continuare pentru recuperare, obţinînd rea­lizări însemnate in ultima decadă. Pe ansamblul centralei, planul semestrial a fost îndeplinit cu 7 zile înainte de termen. Conform calculelor preliminate, pînă la sfîrşitul lunii iunie se va obţine peste plan o producţie suplimen­tară in valoare de 22 milioane lei. ­ Litoralul românesc, irezistibilă a­­tracţie estivală pentru zeci de mii de turişti, din ţară şi de peste ho­tare, a primit duminică personalităţi de seamă: Şahinşahul Iranului, Mo­hammad Reza Pahlavi Aryamehr şi împărăteasa Farah. Sosirea suveranului Iranului şi a soţiei sale a avut loc la ora 10, pe aeroportul „Kogălniceanu". Împreună cu oaspeţii au sosit vicepreşedintele Consiliului de Stat, Emil Bodnaraş şi membrii misiunii române ataşate pe lîngă şeful statului iranian în timpul vizitei în ţara noastră, Constantin Stătescu, secretar al Consiliului de Stat, Pavel Silard, ambasadorul Ro­mâniei la Teheran, general-locotenent Constantin Popa, locţiitor al şefului Marelui Stat Major, precum şi Maria Groza, vicepreşedintă a Consiliului Naţional al Femeilor. Au sosit, de asemenea, Ardeshir Zahedi, ministrul afacerilor externe al Iranului, Malek­­tadi Alam, doamna de onoare a Ma­iestăţii Sale împărăteasa Farah, Sol­­tan Sanandaji, ambasadorul Iranului la Bucureşti şi alte persoane oficiale iraniene care îl însoţesc pe Şahin­­şah. Intîmpinînd la coborîrea din avion pe înaltul oaspete, preşedintele Con­siliului popular judeţean Constanţa, Petre Ionescu, a exprimat, printr-un cordial „bun venit" pe meleagurile constănţene, sentimentele de simpa­tie şi stimă pe care populaţia jude­ţului o arată distinşilor soli ai po-­ porului iranian. Se afla de faţă Petre Nicolae, pri­marul oraşului şi alte oficialităţi ju­deţene şi municipale. După ceremo­nialul sosirii, oaspeţii s-au îndreptat spre Mamaia. Suveranul­ Iranului, căruia aceastăi staţiune îi este cunoscută din tre­cuta s­a vizită, admiră noile con­strucţii, care se remarcă printr-o mai mare fantezie arhitecturală şi un confort sporit. Şahinşahul, împărăteasa şi persoa­nele oficiale române şi iraniene urcă pe terasa hotelului „Riviera" aflată deasupra celui de-al 14-lea etaj al clădirii. De aici, de sus, privirea cu­prinde desfăşurată în evantai în­treaga staţiune Mamaia, cu hotelu­rile ei pastelate, din beton şi sticlă, înconjurată de întinse zone de um­bră şi verdeaţă, printre care şer­puiesc alei de asfalt. Arhitectul şef al judeţului, Marius Ţuţu, dă Şahin­­şahului explicaţii referitoare la mo­mentul actual şi perspectivele de dezvoltare ale industriei turistice româneşti pe litoral. Oaspeţii se îndreaptă apoi spre Constanţa, pe noua autostradă care leagă Mamaia de Oraşul­ Port. Sunt străbătute largile bulevarde constăn­­ţene, în aplauzele a mii de cetăţeni. Primul popas se face la unul din cele mai interesante monumente de arheologie — Edificiul roman cu mo­zaic. De pe terasa construcţiei care adăposteşte edificiul roman este ad­mirată priveliştea portului modern al oraşului în plină dezvoltare. înalţii oaspeţi se opresc apoi la Muzeul de arheologie, care prin cele peste 100 000 piese expuse, rivali­zează cu multe muzee similare din Europa. înalţilor oaspeţi le-au fost oferite, la sfîrşitul vizitei, o milenară am­foră de Tomis şi o serie de lucrări ştiinţifice de arheologie. Ei au sem­nat în cartea de onoare a muzeului, au apreciat modul de prezentare şi valorificare a pieselor muzeistice, bogata activitate a colectivului. De la Constanţa, coloana de ma­şini porneşte spre Mangalia, prilej de a admira noile frumuseţi de la Agigea, Eforie Nord şi Eforie Sud. Se face un tur prin noua constelaţie a litoralului românesc — Venus, Jupiter, Saturn — numele unor ad­mirabile ansambluri de mari hoteluri şi cochete vile care materializează îndrăzneala în concepţie a arhitecţi­lor români şi programul de dezvol­(Continuare în pag. a IV-a) VIZITA IN ŢARA NOASTRĂ A MAIESTATIISATE IMPERIALE, r * MOHAMMAD REZA PAHLAVI Oaspete al litoralului românesc

Next