Tribuna Sibiului, iulie 1970 (Anul 3, nr. 733-759)
1970-07-15 / nr. 745
V E STRA" ib!kUOTECA $\ B " VWW ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ST AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Ritm alert în campania de seceriş In orice unitate agricolă poposim în aceste zile suntem întîmpinaţi de aceeaşi veste. „Lucrăm din plin la recoltarea orzului de toartina. Combine, cosaşi, remorci, atelaje, toate forţele sunt mobilizate pentru ca recolta să fie strînsă în cele mai bune condiţiuni, la timp şi fără pierderi". Acum, în tumultul acestei campanii agricole de o complexitate deosebită (concomitent cu recoltarea orzului se execută praşilele la porumb, cartofi, sfeclă de zahăr, se lucrează intens în grădina de legume, în podgorii, în livezi, se recoltează şi se depozitează furajele etc.) este mai mult ca oricînd relevată înalta responsabilitate cu care întreaga ţărănime cooperatistă lucrează pentru realizarea producţiei agricole a acestui an. Alături de cooperatori, mecanizatorii, inginerii şi ceilalţi lucrători din agricultură participă entuziast, de dimineaţa pînă seara, la executarea lucrărilor. Incandescenţei acestor zile oamenii muncii de pe ogoare îi răspund cu abnegaţia generată de hotărîrea lor de a fi la înălţimea cerinţelor sociale, de a-şi spori contribuţia la realizările economiei naţionale, pentru refacerea economică cit mai grabnică. La cooperativa agricolă din Laslea se lucrează în ritm alert la recoltarea orzului. La brigada din Rondiola, în hotarul „Marcină" mecanizatorii Nicolae Bogdan şi Mihai Gartner dau zor să strîngă recolta de pe cele 17 ha ocupate de orz. După cum ne relatează inginerul şef al unităţii, Gheorghe Dobrescu, producţia ce se va realiza de pe aceasta solă este de cca 2 000 kg boabe la ha. La brigăzile din Laslea, în hotarul „în faţa duştiului", cosaşii lucrează la adunatul şi căpitanul culturii căzute din cauza ploilor. La Floreşti, alţi cosaşi pregătesc căi de acces pentru combine în hotarul „După Coara". După cum se vede, munca este bine organizată, totul se desfăşoară conform unui plan întocmit cu competenţă. „Pînă în prezent am strîns recolta de pe 44 din cele 58 ha ocupate la noi cu orz de toamnă, ne mărturiseşte inginerul Gheorghe Dobrescu. Producţia de boabe nu va depăşi 1 400—1 500 kg/ha, din cauză că am avut mari suprafeţe de cultură calamitată.. Facem însă totul pentru ca recolta existentă să ajungă fără pierderi în hambare. La brigăzile din Laslea s-a executat şi balotatul paielor de pe suprafaţa de 30 ha orz recoltat cu combinele. Baloţii au fost transportaţi, am şi efectuat arături în mirişte pe 10 ha, aşa că mîine începem însămînţatul porumbului pentru masă verde, după ce vom fertiliza terenul cu 150 kg azotat de amoniu la hectar. Ne-am propus să realizămi 60 ha cu această cultură şi sîntem hotărîţi să ne onorăm angajamentul". Aceeaşi activitate intensă se desfăşoară şi la cooperativa agricolă din Loamneş. Specialista unităţii, inginera Cecilia Hoaghea, are numai cuvinte de laudă la adresa mecanizatorilor. „Sunt mulţumită de felul cum lucrează combinierii. Maşinile funcţionează bine, există în secţie o puternică disciplină, astfel încît am toate motivele să cred că mîine vom încheia recoltatul orzului de toamnă pe întreaga suprafaţă de 35 ha. Pînă în prezent „mergem" cu o producţie medie de 2100 kg boabe (avem în plan 1 940 kg/ha), şi sper ca la în(Continuare în pag. a III-a) GH. GRANITER ... Aur şi senin în spice / Frunţile să le ridice Numai spre înalt, spre soare /„ Azimă aromitoare... (GH. GRANITER) Moment estival Popas la Poiana Neamţului In vecinătatea Vîrfului Negoi şi a Surului şi-au instalat de cîteva zile tabăra de corturi o parte din pionierii şi şcolarii judeţului nostru, care îşi vor petrece aici o parte din vacanţa de vară. Privind cele 17 corturi mici, dispuse în semicerc pe malul drept al Riului Mare, am impresia că mă aflu în faţa unui orăşel miniatural. Cei 35 de elevi ai primei serii de la Liceul pedagogic Sibiu şi-au amenajat singuri tabăra, dotînd-ei cu tot ceea ce le este de trebuinţă: sală de mese, club, magazie ce adăposteşte materialul necesar în tabără: alimente, medicamente, cărţi, tobe, trompete, steaguri, jocuri distractive , şah, mingi de fotbal, remy, mingi pentru tenis. Bucătăria instalată pe „patru roţi“ dă un caracter specific zilelor de vacanţă, prin faptul că elevii îşi vor prepara singuri masa, potrivit tuturor regulilor vieţii de tabără. Apoi „ştrandul“ cu plajă şi... băuturi răcoritoare, amenajat adhoc cu multă fantezie şi ingeniozitate de către elevi pe malul Rîului Mare. .. — Programul taberei este bine stabilit — îmi spunea un elev. Fiecare ştie ce are de făcut: dimineaţa înviorarea, apoi trei băieţi se-ngrijesc de pregătirea focului şi de proviziile de apă, iar patru fete pregătesc mîncarea. Dacă o avem pe Hedda Reiss de serviciu, atunci înseamnă că mîncarea va fi foarte gustoasă. — La capitolul „distracţii“ ce aţi organizat pînă acum? — Căutăm să îmbinăm munca de instruire în vederea viitoarei noastre munci de conducere a activităţilor pioniereşti, cu acţiuni specifice vieţii de tabără. Cei mai mulţi, dintre noi sîntem iubitori ai excursiilor şi drumeţiilor, iar împrejurimile sînt darnice cu noi: Vîrful Negoiu, Vîrful Scara, Bărcaciu, cascada Şerbota; alţii sînt pasionaţi culegători de plante şi insecte şi au strîns pînă acum numeroase piese pentru ierbare şi insectare — plante şi insecte specifice regiunii montane, pe care ie vor dărui laboratorului şcolii. Nu ne lipsesc nici fotografii amatori ale căror aparate de fotografiat sunt nelipsite în drumeţiile noastre, împrejurimile oferă multiple posibilităţi de întreţinere a pasiunii lor. Toate acestea vin să completeze programulpuţinelor zile ce ne-au mai rămas de stat în tabără. Insă avem o mare satisfacţie: instalarea taberei pentru cei 175 de pionieri şi şcolari ce vor poposi după noi, în următoarele serii în aceste corturi, ne aparţine. Este un dar pe care l-am primit şi-l dăruim la rîndul nostru celor mai mici decit noi. Zile de vacanţă adolescentină, zile de voioşie şi veselie în care purtătorii uniformelor şcolareşi ai cravatelor roşii trăiesc bucuria de a învăţa, a cunoaşte, a descoperi. C. B. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! Valorificarea superioară a deşeurilor îşi revendică locul în balanţa eficienţei ■ Preocupări promiţătoare ■ «Nu se mai poate face nimic» ■ Gradul valorificării este rezultatul propriilor eforturi In economia ţării noastre, mai mult ca oricînd se pune problema valorificării la maximum a tuturor rezervelor de materii prime, a utilizării acestora în producţia bunurilor materiale de cea mai stringentă necesitate, dar de o calitate superioară, în paralel cu satisfacerea celor mai variate cerinţe interne şi externe. De aceea, pe lingă preocupările colectivelor din întreprinderi de a asimila noi produse, de a le îmbunătăţi calitativ, de a perfecţiona procesele tehnologice în scopul reducerii consumurilor specifice este necesar să se urmărească valorificarea deşeurilor tehnologice, deşeuri care de cele mai multe ori constituie materii prime pentru alte ramuri, pentru fabricarea diferitelor produse. în felul acesta, pierderile efective prin aruncări la gunoi sau utilizări cu o eficienţă redusă pot fi înlăturate. Practica a demonstrat că deşeurile constituie o preţioasă materie primă pentru noi cicluri de producţie, sunt un filon al sporirii, eficienţei economice. Pornind de la această idee am întreprins o anchetă în cîteva din întreprinderile judeţului. S-au urmărit în special preocupările pentru valorificarea superioară a deşeurilor, propunîndu-ne ca , în scurt timp să popularizăm şi rezultatele acestor preocupări, economiile obţinute. La Combinatul ele tricotaje Sibiu, prin specificul procesului de producţie rămîn deşeuri sub formă de capete de fire şi de bucăţi tricot. Aici, preocuparea pentru valorificarea lor superioară s-a concretizat în înfiinţarea unui atelier de prelucrare la fabrica Sebeş. Astfel, bucăţile de tricot rezultate din fabricarea ciorapilor, prin prelucrare sunt transformate în chiloţi pentru copii, iar la anumite sortimente de ciorapi cu de(Continuare în pag. a 111 -a) I. CREŢU V. BARBU Activități artistice ale tineretului După cum ne informează prof. Gh. Tomadan, tinerii din satul Sebeşul de Sus, comuna Racoviţa, sunt angrenaţi într-o susţinută activitate cultural-artistică, sub conducerea înv. Sofia Lupu, directoarea căminului cultural. Ansamblul folcloric al căminului (fluieraşi, grup vocal, solişti vocali şi dansatori) a susţinut spectacole apreciate de spectatori , în localităţile Sebeşul de Sus, Sebeşul de Jos şi Racoviţa, urmînd a-şi prezenta programul ,şi în alte sate din jurul centrelor Avrig şi Tălmaciu. Aflăm, din aceeaşi sursă, că, sub conducere, prof. Cristina Nicula, un grup de artişti amatori din localitate au pregătit montarea piesei „Diplomaţia doamnei Eseu“ de Constanţa Marin. ANUL III nr. 745 Miercuri 15 iulie 1970 4 pagini 30 bani • Important obiectiv industrial. La uzina „Carbosin“din Copşa Mică a început construcţia unui nou obiectiv industrial: o fabrică de negru de fum. Dotată cu utilaje la nivelul tehnicii mondiale, în noua fabrică, se va valorifica la maximum materia primă, iar produsul finit va fi de calitate superioară. De asemenea, gazele reziduale vor fi captate şi folosite într-o termocentrală pentru producerea de curent electric, care va alimenta uzina. IOSIF GRITO • Inovaţii şi inovatori. La Combinatul textil Cisnădie s-au înregistrat de la începutul anului mai multe propuneri de inovaţii. Amintim două care au fost finalizate şi aplicate recent: „Nou sistem de etanşare a turbopompei la aparatele de vopsit material fibros sub presiune" cu o eficienţă economică antecalculată de 105 mii lei, avind ca autori pe Constantin Muşuroaie, Wilhelm Bogesch şi Mihai Kirschner, şi o alta care se referă la „Modificarea sistemului pentru depunerea şi scoaterea jurubiţei de pe maşinaAYRTON“, realizata de Ioan Dumitrache. Eficienţa postcalculată — peste 19 mii lei. ADRIANA RISTEA • Hală de montaj". La secţia de aparataj electric a întreprinderii de industrie locală Mediaş s-a dat în folosinţă o nouă hală de montaj. Ea este compusă din nouă tronsoane in cadrul cărora se află, pe lingă hala de montaj, un grup social, un serviciu de proiectări şi un laborator. Cînd hala va lucra la întreaga capacitate sporul producţiei va fi de 624 000 bucăţi, diferită articole de aparataj electric, iar sporul valoric anual de 4,6 milioane lei. E. SANDU • Un nou pavilion la Bazna-Băi. Recent, la Bazna- Băi a fost dat in folosinţă un nou pavilion de băi saline. Avind o sală de cultură fizică medicală cu o capacitate de 300 persoane, o secţie cu 14 paturi pentru împachetări cu parafină, una de hidroterapie (unde se fac duş-masaj, duş-gigant, sul şi scoţian) noul pavilion, dotat cu aparatură modernă, caricură la creşterea capacităţii staţiunii, la îmbunătăţirea tratamentelor. E. S. In, interiorul ziarului ® Terenurile de fotbal cu o lună înaintea noului campionat ® din muzeu sătesc la Boiţa ® Rubrica de informaţii: AZI Pag. a u.a • Intre ideal şi realitate 0 Culturile duble — importantă sursă de furaj Pag. a m-a Vizita în ţara noastră şi a preşedintelui Africa Centrală, generalul Jean Bedel Bokassa In mijlocul oamenilor muncii din judeţele Argeş şi Braşov Trimişii Agerpres, Mircea S. Ionescu şi Nicolae Creţu, transmit: In cea de-a patra zi a vizitei în ţara noastră, generalul Jean Bedel Bokassa, preşedintele Republicii Africa Centrală, persoanele care-l însoţesc, precum şi Manea Mănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, întreprind o călătorie prin ţară. Oaspeţii sunt însoţiţi de secretarul Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, de general locotenent Constantin Popa, adjunct al şefului Marelui Stat Major, de directorul protocolului din Ministerul Afacerilor Externe, Tudor Jianu. Primul punct al itinerarului — oraşul Piteşti. Pe platforma unde se află amplasate un modern combinat petrochimic, o fabrică de negru de fum şi una din cele mai mari rafinării petrolifere, oaspeţii din Republica Africa Centrală sunt întîmpinaţi de Gheorghe Năstase, preşedintele Consiliului popular judeţean Argeş, de primarul municipiului Piteşti, Alexandru Popescu, şi de alţi reprezentanţi ai organelor locale de stat. Se vizitează mai întîi Rafinăria de petrol, întreprindere intrată în funcţiune la sfirşitul anului trecut, însoţiţi de Gheorghe Pacoste, adjunct, al ministrului industriei petrolului, şi de Victor Nica, directorul general al rafinăriei, oaspeţii vizitează principalele instalaţii. La tabloul de comandă al complexului de reformare catalitică, de extracţie, prefracţionare şi hidrofinare a benzinei, se dau explicaţii în legătură cu procesul tehnologic complet automatizat al rafinăriei. Sunt prezentate, apoi, produsele principale care se realizează aici: benzine cu cifră octanică ridicată, motorine de calitate superioară şi unele semifabricate utilizate în industria petrochimică, printre care şi sulful extras prin procedee originale din petrolurile sulfuroase distilate aici în instalaţii adecvate. Gazdele oferă dateîn legătură cu noile obiective ce urmează a fi construite aici în etapa a doua de dezvoltare a întreprinderii — Complexul de cracare catalitică ale cărei instalaţii vor contribui la valorificarea superioară a bogăţiilor petrolifere argeşene. Străbătînd apoi centrul Piteştiului, oaspeţii ajung în zona industrială din partea de nord a oraşului, unde se află numeroase unităţi ale industriei uşoare: Combinatul de , exploatare şi industrializare a lemnului, fabrica de bere şi fabricile textile. Se vizitează Combinatul de exploatare şi industrializare a lemnului, unde ocuopeţii iau cunoştinţă de imagine din secţia carde a fabricii „Firul roşu“ Tălmaciu Foto: FRED MSS procesele tehnologice în mare parte mecanizate şi automatizate. Aici, materialul lemnos provenit din exploatările forestiere ale judeţului este transformat în garnituri de mobilă, placaje, parchete, plăci fibrolemnoase şi alte produse. Face o plăcută impresie sala expoziţiei permanente a combinatului. Are loc aici o discuţie asupra posibilităţilor de cooperare ale României cu Republica Africa Centrală în domeniul prelucrării lemnului, lemnul fiind o mare bogăţie de care dispune tînărul stat din centrul continentului african. Produsele combinatului piteştean sunt cunoscute în peste 100 de tari ale lumii. Tot în această zonă industrială a Piteştiului se face un scurt popas, la moderna fabrică de bere, unitate industrială dată în producţie în vara trecută. Urmează o degustare a deliciosului produs, realizat în 5 sortimente. După vizitarea platformei industriale piteştene, preşedintele Consiliului popular judeţean, Gheorghe Năstase, a oferit în cinstea generalului Jean Bedel Bokassa un dejun. In timpul dejunului, preşedintele Consiliului popular judeţean Argeş ■şi preşedintele Republicii Africa Centrală au loastat, pentru dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare, pe multiple planuri, între cele două ţări, pentru pace şi înţelegere intre popoare. Apoi, străbătînd pitoreasca şosea naţională Cimpulung — Rucăr — Bran, oaspeţii s-au îndreptat spre Braşov. La sosirea în oraşul de la poalele Tîmpei, ei au fost salutaţi cordial de preşedintele Consiliului popular judeţean Braşov, Constantin Cîrtînă, şi de alţi reprezentanţi ai organelor locale de stat. Atît în judeţul Argeş cît şi la Braşov, pretutindeni în localităţile şi unităţile economice vizitate de preşedintele Jean Bedel Bokassa, cetăţenii au făcut o caldă primire solilor poporului Republicii Africa Centrală. Muntenii din Cao Bang şi Lang Son Nesfîrşitele orezarii aşternute pe armătura fluidă a canalelor de irigaţii reprezintă peisajul cel mai obişnuit al pămlntului R.D. Vietnam. Din acest tablou nu poate lipsi omul patriei vietnameze, prezent pretutindeni, fie că frământă aluviunile fertile ale Fluviului Roşu, fie că răplantează cu migală, fir cu fir, mlădiţele de orez în luciul pînzei de apă. El poartă pe cap consacrata pălărie conică — scut ideal împotriva razelor penetrante ale soarelui tropical şi e îmbrăcat de regulă în haine de culoare brună. „Brunul — îmi spunea un cunoscut cărturar al ţârii, scriitorul Dang Thai Mai — este, la noi, culoarea muncii, culoarea mîlului fecund al deltei, culoarea simplităţii şi modestiei“. Străbătînd distanţele ţării, aveam să realizez o altă imagine caracteristică Vietnamului, o imagine în care şesului i se substituie relieful ondulat de dealuri şi munţi, iar orezăriilor întinse, păduri de un verde închis sau ogoare cultivate in terase. Culoarea predominantă a îmbrăcămintei locuitorilor este aici albastrul. Cunoşteam astfel o a doua mare ipostază a peisajului vietnamez — ţinuturile muntoase. Ele se întind pe două treimi din teritoriul ţării şi sînt populate de aproximativ 15 la sută din totalul locuitorilor ei. „Cînd vorbim de regiunile muntoase, ne gîndim la minorităţile naţionale ale Vietnamului, iar cînd ne referim la minorităţi, le asociem zonelor de munte, în care ele locuiesc“. Aceste cuvinte, pe care mi le spusese la Hanoi, Duong Cong Hoat, vicepreContinuiare în Dag a IV-a! C. VLAD Corespondent Agerpres la Hanoi