Tribuna Sibiului, iulie 1970 (Anul 3, nr. 733-759)

1970-07-15 / nr. 745

V­ E STRA" ib!kUOTECA $\ B " V­WW ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ST AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Ritm alert în campania de seceriş In orice unitate agricolă poposim în aceste zile suntem­ întîmpinaţi de aceeaşi veste. „Lucrăm din plin la recoltarea orzului de toartina. Combine, cosaşi, remorci, atelaje, toate forţele sunt mobilizate pentru ca recolta să fie strînsă în cele mai bune condiţiuni, la timp şi fără pierderi". Acum, în tumultul acestei campanii agricole de o com­plexitate deosebită (concomitent cu recoltarea orzului se execută pra­­şilele la porumb, cartofi, sfeclă de zahăr, se lucrează intens în gră­dina de legume, în podgorii, în livezi, se recoltează şi se depozitează furajele etc.) este mai mult ca oricînd relevată înalta responsabilitate cu care întreaga ţărănime cooperatistă lucrează pentru realizarea pro­ducţiei agricole a acestui an. Alături de cooperatori, mecanizatorii, inginerii şi ceilalţi lucrători din agricultură participă entuziast, de dimineaţa pînă seara, la executarea lucrărilor. Incandescenţei acestor zile oamenii muncii de pe ogoare îi răspund cu abnegaţia generată de hotărîrea lor de a fi la înălţimea cerinţelor sociale, de a-şi spori contribuţia la realizările economiei naţionale, pentru refacerea econo­mică cit mai grabnică. La cooperativa agricolă din Las­­lea se lucrează în ritm alert la re­coltarea orzului. La brigada din Ron­­diola, în hotarul „Marcină" mecani­zatorii Nicolae Bogdan şi Mihai Gartner dau zor să strîngă recolta de pe cele 17 ha ocupate de orz. După cum ne relatează inginerul şef al unităţii, Gheorghe Dobrescu, pro­ducţia ce se va realiza de pe aceasta solă este de cca 2 000 kg boabe la ha. La brigăzile din Laslea, în hota­rul „în faţa duştiului", cosaşii lu­crează la adunatul şi căpitanul cul­turii căzute din cauza ploilor. La Floreşti, alţi cosaşi pregătesc căi de acces pentru combine în hotarul „După Coara". După cum se vede, munca este bine organizată, totul se desfăşoară conform unui plan întocmit cu com­petenţă. „Pînă în prezent am strîns recolta de pe 44 din cele 58 ha ocu­pate la noi cu orz de toamnă, ne mărturiseşte inginerul Gheorghe Do­brescu. Producţia de boabe nu va de­păşi 1 400­—1 500 kg/ha, din cauză că am avut mari suprafeţe de cultură ca­­lamitată.. Facem însă totul pentru ca recolta existentă să ajungă fără pier­deri în hambare. La brigăzile din Laslea s-a executat şi balotatul paie­lor de pe suprafaţa de 30 ha orz re­coltat cu combinele. Baloţii au fost transportaţi, am şi efectuat arături în mirişte pe 10 ha, aşa că mîine începem însămînţatul porumbului pentru masă verde, după ce vom fertiliza terenul cu 150 kg azotat de amoniu la hectar. Ne-am propus să realizămi 60 ha cu această cultură şi sîntem hotărîţi să ne onorăm anga­jamentul". Aceeaşi activitate intensă se des­făşoară şi la cooperativa agricolă din Loamneş. Specialista unităţii, in­ginera Cecilia Hoaghea, are numai cuvinte de laudă la adresa mecani­zatorilor. „Sunt mulţumită de felul cum lucrează combinierii. Maşinile funcţionează bine, există în secţie o puternică disciplină, astfel încît am toate motivele să cred că mîine vom încheia recoltatul orzului de toamnă pe întreaga suprafaţă de 35 ha. Pînă în prezent „mergem" cu o producţie medie de 2100 kg boabe (avem în plan 1 940 kg/ha), şi sper ca la în­(Continuare în pag. a III-a) GH. GRANITER ... Aur şi senin în spice / Frunţile să le ridice Numai spre înalt, spre soare /„ Azimă aromitoare... (GH. GRANITER) Moment estival Popas la Poiana Neamţului In vecinătatea Vîrfu­­lui Negoi şi a Surului şi-au instalat de cîteva zile tabăra de corturi o parte din pionierii şi şcolarii judeţului nostru, care îşi vor petrece aici o parte din vacanţa de vară. Privind cele 17 corturi mici, dispuse în semi­cerc pe malul drept al Riului Mare, am impre­sia că mă aflu în faţa unui orăşel miniatural. Cei 35 de elevi ai pri­mei serii de la Liceul pedagogic Sibiu şi-au a­­menajat singuri tabăra, dotînd-ei cu tot ceea ce le este de trebuinţă: sa­lă de mese, club, maga­zie ce adăposteşte mate­rialul necesar în tabără: alimente, medicamente, cărţi, tobe, trompete, steaguri, jocuri distrac­tive , şah, mingi de fot­bal, remy, mingi pentru tenis. Bucătăria instalată pe „patru roţi“ dă un ca­racter specific zilelor de vacanţă, prin faptul că elevii îşi vor­ prepara singuri masa, potrivit tu­turor regulilor vieţii de tabără. Apoi „ştrandul“ cu plajă şi... băuturi ră­coritoare, amenajat ad­­hoc cu multă fantezie şi ingeniozitate de către e­­levi pe malul Rîului Ma­re. .. — Programul taberei este bine stabilit — îmi spunea un elev. Fiecare ştie ce are de făcut: di­mineaţa înviorarea, apoi trei băieţi se-ngrijesc de pregătirea focului şi de proviziile de apă, iar patru fete pregătesc mîn­­carea. Dacă o avem pe Hedda Reiss de serviciu, atunci înseamnă că mîn­­carea va fi­ foarte gus­toasă. — La capitolul „dis­tracţii“ ce aţi organizat pînă acum? — Căutăm să îmbinăm munca de instruire în vederea viitoarei noastre munci de conducere a activităţilor pioniereşti, cu acţiuni specifice vie­ţii de tabără. Cei mai mulţi, dintre noi sîntem iubitori ai excursiilor şi drumeţiilor, iar împreju­rimile sînt darnice cu noi: Vîrful Negoiu, Vîr­­ful Scara, Bărcaciu, cas­cada Şerbota; alţii sînt pasionaţi culegători­­ de plante şi insecte şi au strîns pînă acum nume­roase piese pentru ierba­re şi insectare — plante şi insecte specifice re­giunii montane, pe care ie vor dărui laboratoru­lui şcolii. Nu ne lipsesc nici fotografii amatori ale căror aparate de fo­tografiat sunt nelipsite în drumeţiile noastre, împrejurimile oferă mul­tiple posibilităţi de în­treţinere a pasiunii lor. Toate acestea vin să completeze programul­­puţinelor zile ce ne-au mai rămas de stat în ta­bără. Insă avem o mare satisfacţie: instalarea ta­berei pentru cei 175 de pionieri şi şcolari ce vor poposi după noi, în ur­mătoarele serii în aceste corturi, ne aparţine. Es­te un dar pe care l-am primit şi-l dăruim la rîn­­dul nostru celor mai mici decit noi. Zile de vacanţă ado­lescentină, zile de voio­şie şi veselie în care purtătorii uniformelor şcolare­­şi ai cravatelor roşii trăiesc bucuria de a învăţa, a cunoaşte, a descoperi. C. B. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! Valorificarea superioară a deşeurilor îşi revendică locul în balanţa eficienţei ■ Preocupări promiţătoare ■ «Nu se mai poate face nimic» ■ Gradul valorificării este rezultatul propriilor eforturi In economia ţării noastre, mai mult ca oricînd se pune problema valorificării la maximum a tuturor rezervelor de materii prime, a uti­lizării acestora în producţia bunuri­lor materiale de cea mai stringentă necesitate, dar de o calitate supe­rioară, în paralel cu satisfacerea celor mai variate cerinţe interne şi externe. De aceea, pe lingă preocu­pările colectivelor din întreprinderi de a asimila noi produse, de a le îmbunătăţi calitativ, de a perfecţio­na procesele tehnologice în scopul reducerii consumurilor specifice este necesar să se urmărească valorifi­carea deşeurilor tehnologice, deşeuri care de cele mai multe ori consti­tuie materii prime pentru alte ra­muri, pentru fabricarea diferitelor produse. în felul acesta, pierderile efective prin aruncări la gunoi sau utilizări cu o eficienţă redusă pot fi înlăturate. Practica a demonstrat că deşeurile constituie o preţioasă materie primă pentru noi cicluri de producţie, sunt un filon al sporirii, eficienţei econo­mice. Pornind de la această idee am întreprins o anchetă în cîteva din întreprinderile judeţului. S-au urmă­rit în special preocupările pentru valorificarea superioară a deşeurilor, propunîndu-ne ca , în scurt timp să popularizăm şi rezultatele acestor preocupări, economiile obţinute. La Combinatul ele tricotaje Sibiu, prin specificul procesului de produc­ţie rămîn deşeuri sub formă de ca­pete de fire şi de bucăţi tricot. Aici, preocuparea pentru valorificarea lor superioară s-a concretizat în înfiin­ţarea unui atelier de prelucrare la fabrica Sebeş. Astfel, bucăţile de tri­cot rezultate din fabricarea ciorapi­lor, prin prelucrare sunt transforma­te în chiloţi pentru copii, iar la a­­numite sortimente de ciorapi cu de­(Continuare în pag. a 111 -a) I. CREŢU V. BARBU Activități artistice ale tineretului După cum ne infor­mează prof. Gh. Toma­­dan, tinerii din satul Sebeşul de Sus, comuna Racoviţa, sunt angrenaţi într-o susţinută activita­te cultural-artistică, sub conducerea înv. Sofia­­ Lupu, directoarea cămi­nului cultural. Ansam­blul folcloric al căminu­lui (fluieraşi, grup vocal, solişti vocali­ şi dansa­tori) a susţinut spectaco­le apreciate de specta­tori , în localităţile Sebe­şul­­ de Sus, Sebeşul de Jos şi Racoviţa,­­ urmînd a-şi prezenta programul ,şi în alte sate din jurul centrelor Avrig şi Tăl­maciu.­­ Aflăm, din aceeaşi sur­să, că, sub conducere, prof. Cristina Nicula, un grup de­ artişti amatori din localitate au pregă­tit montarea piesei „Di­plomaţia doamnei Eseu“ de Constanţa Marin. ANUL III nr. 745 Miercuri 15 iulie 1970 4 pagini 30 bani • Important obiectiv in­dustrial. La uzina „Carbosin“­­din Copşa Mică a început con­strucţia unui nou obiectiv indus­trial: o fabrică de negru de fum. Dotată cu utilaje la nivelul teh­nicii mondiale, în noua fabrică, se va valorifica la maximum materia primă, iar produsul finit va fi de calitate superioară. De asemenea, gazele reziduale vor fi captate şi folosite într-o termocentrală pen­tru producerea de curent electric, care va alimenta uzina. IOSIF GRITO • Inovaţii şi inovatori. La Combinatul textil Cisnădie s-au înregistrat de la începutul anului mai multe propuneri de inovaţii. Amintim două care au fost finali­zate şi aplicate recent: „Nou sis­tem de etanşare a turbopompei la aparatele de vopsit material fibros sub presiune" cu o eficienţă eco­nomică antecalculată de 105 mii lei, avind ca autori pe Constantin Muşuroaie, Wilhelm Bogesch şi Mihai Kirschner, şi o alta care se referă la „Modificarea sistemului pentru depunerea şi scoaterea ju­­rubiţei de pe maşina­­AYRTON“, realizata de Ioan Dumitrache. Efi­cienţa postcalculată — peste 19 mii lei. ADRIANA RISTEA • Hală de montaj". La sec­ţia de aparataj electric a între­prinderii de industrie locală Me­diaş s-a dat în folosinţă o nouă hală de montaj. Ea este compusă din nouă tronsoane in cadrul că­rora se află, pe lingă hala de mon­taj, un grup social, un serviciu de proiectări şi un laborator. Cînd hala va lucra la întreaga capacitate sporul producţiei va fi de 624 000 bucăţi, diferită articole de aparataj electric, iar sporul va­loric anual de 4,6 milioane lei. E. SANDU • Un nou pavilion la Bazna-Băi. Recent, la Bazna- Băi a fost dat in folosinţă un nou pavilion de băi saline. Avind o sală de cultură fizică medicală cu o capacitate de 300 persoane, o secţie cu 14 paturi pentru împa­chetări cu parafină, una de hidro­­terapie (unde se fac duş-masaj, duş-gigant, sul şi scoţian) noul pavilion, dotat cu aparatură mo­dernă, caricură la creşterea capa­cităţii staţiunii, la îmbunătăţirea tratamentelor. E. S. In, interiorul ziarului ® Terenurile de fotbal cu o lună înaintea nou­­lui campionat ® din muzeu sătesc la Boiţa ® Rubrica de informaţii: AZI Pag. a u.a • Intre ideal şi realitate 0 Culturile duble — importantă sursă de furaj Pag. a m-a Vizita în ţara noastră şi a preşedintelui Africa Centrală, generalul Jean Bedel Bokassa In mijlocul oamenilor muncii din judeţele Argeş şi Braşov Trimişii Agerpres, Mircea S. Io­­nescu şi Nicolae Creţu, transmit: In cea de-a patra zi a vizitei în ţa­ra noastră, generalul Jean Bedel Bokassa, preşedintele Republicii A­­frica Centrală, persoanele care-l în­soţesc, precum şi Manea Mănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, întreprind o călătorie prin ţară. Oas­peţii sunt însoţiţi de secretarul Con­siliului de Stat, Constantin Stătescu, de general locotenent Constantin Popa, adjunct al şefului Marelui Stat Major, de directorul protocolu­lui din Ministerul Afacerilor Exter­ne, Tudor Jianu. Primul punct al itinerarului — o­­raşul Piteşti. Pe platforma unde se află ampla­sate un modern combinat petrochi­mic, o fabrică de negru de fum şi una din cele mai mari rafinării pe­trolifere, oaspeţii din Republica A­­frica Centrală sunt întîmpinaţi de Gheorghe Năstase, preşedintele Consiliului popular judeţean Argeş, de primarul municipiului Piteşti, A­­lexandru Popescu, şi de alţi repre­zentanţi ai organelor locale de stat. Se vizitează mai întîi Rafinăria de petrol, întreprindere intrată în func­ţiune la sfirşitul anului trecut, înso­ţiţi de Gheorghe Pacoste, adjunct, al ministrului industriei petrolului, şi de Victor Nica, directorul gene­ral al rafinăriei, oaspeţii vizitează principalele instalaţii. La tabloul de comandă al complexului de refor­mare catalitică, de extracţie, pre­­fracţionare şi hidrofinare a benzinei, se dau explicaţii în legătură cu pro­cesul tehnologic complet automati­zat al rafinăriei. Sunt prezentate, apoi, produsele principale care se realizează aici: benzine cu cifră octanică ridicată, motorine de calitate superioară şi unele semifabricate utilizate în in­dustria petrochimică, printre care şi sulful extras prin procedee­ origina­le din petrolurile sulfuroase distila­te aici în instalaţii adecvate. Gazdele oferă date­­în legătură cu noile obiective ce urmează a fi con­struite aici în etapa a doua de dez­voltare a întreprinderii — Comple­xul de cracare catalitică ale cărei instalaţii vor contribui la valorifi­carea superioară a bogăţiilor petro­lifere argeşene. Străbătînd apoi centrul Piteştiului, oaspeţii ajung în zona industrială din partea de nord a oraşului, unde se află numeroase unităţi ale indus­triei uşoare: Combinatul de , exploa­tare şi industrializare a lemnului, fabrica de bere şi fabricile textile. Se vizitează Combinatul de ex­ploatare şi industrializare a lemnu­lui, unde ocuopeţii iau cunoştinţă de imagine din secţia carde a fabricii „Firul roşu“ Tălmaciu Foto: FRED M­SS procesele tehnologice în mare parte mecanizate şi automatizate. Aici, materialul lemnos provenit din ex­ploatările forestiere ale judeţului es­­te transformat în garnituri de mo­bilă, placaje, parchete, plăci fibro­­lemnoase şi alte produse. Face o plăcută impresie sala ex­poziţiei permanente a combinatului. Are loc aici o discuţie asupra posi­bilităţilor de cooperare ale României cu Republica Africa Centrală în do­meniul prelucrării lemnului, lemnul fiind o mare bogăţie de care dispu­ne tînărul stat din centrul continen­tului african. Produsele combinatului piteştean sunt cunoscute în peste 100 de tari ale lumii. Tot în această zonă industrială a Piteştiului se face un scurt popas, la moderna fabrică de bere, unitate industrială dată în producţie în vara trecută. Urmează o degustare a de­liciosului produs, realizat în 5 sor­timente. După vizitarea platformei indus­triale piteştene, preşedintele Consi­liului popular judeţean, Gheorghe Năstase, a oferit în cinstea genera­lului Jean Bedel Bokassa un dejun. In timpul dejunului, preşedintele Consiliului popular judeţean Argeş ■şi preşedintele Republicii Africa Centrală au loastat, pentru dezvol­tarea relaţiilor de prietenie şi cola­borare, pe multiple planuri, între ce­le două ţări, pentru pace şi înţe­legere intre popoare. Apoi, străbătînd pitoreasca şosea naţională Cimpulung — Rucăr — Bran, oaspeţii s-au îndreptat spre Braşov. La sosirea în oraşul de la poale­le Tîmpei, ei au fost salutaţi cordial de preşedintele Consiliului popular judeţean Braşov, Constantin Cîrtînă, şi de alţi reprezentanţi ai organelor locale de stat.­ Atît în judeţul Argeş cît şi la Braşov, pretutindeni în localităţile şi unităţile economice vizitate de preşedintele Jean Bedel Bokassa, ce­tăţenii au făcut o caldă primire so­lilor poporului Republicii Africa Centrală. Muntenii din Cao Bang şi Lang Son Nesfîrşitele orezarii aşternute pe armătura fluidă a canalelor de iri­gaţii reprezintă peisajul cel mai obişnuit al pămlntului R.D. Viet­nam. Din acest tablou nu poate lipsi omul patriei vietnameze, pre­zent pretutindeni, fie că frământă aluviunile fertile ale Fluviului Roşu, fie că răplantează cu migală, fir cu fir, mlădiţele de orez în lu­ciul pînzei de apă. El poartă pe cap consacrata pălărie conică — scut ideal împotriva razelor pene­trante ale soarelui tropical şi e îm­brăcat de regulă în haine de cu­loare brună. „Brunul — îmi spu­nea un cunoscut cărturar al ţârii, scriitorul Dang Thai Mai — este, la noi, culoarea muncii, culoarea mîlului fecund al deltei, culoarea simplităţii şi modestiei“. Străbătînd distanţele ţării, aveam să realizez o altă imagine carac­teristică Vietnamului, o imagine în care şesului i se substituie relieful ondulat de dealuri şi munţi, iar orezăriilor întinse, păduri de un verde închis sau ogoare cultivate in terase. Culoarea predominantă a îmbrăcămintei locuitorilor este­ aici albastrul. Cunoşteam astfel o a doua mare ipostază a peisajului vietnamez — ţinuturile muntoase. Ele se întind pe două treimi din teritoriul ţării şi sînt populate de aproximativ 15 la sută din totalul locuitorilor ei. „Cînd vorbim de regiunile muntoase, ne gîndim la minorităţile naţionale ale Vietna­mului, iar cînd ne referim la mi­norităţi, le asociem zonelor de munte, în care ele locuiesc“. Aceste cuvinte, pe care mi le spusese la Hanoi, Duong Cong Hoat, vicepre­­Continuiare în Dag a IV-a! C. VLAD Corespondent Agerpres la Hanoi

Next