Tribuna Sibiului, august 1970 (Anul 3, nr. 760-784)
1970-08-08 / nr. 766
EVIDENŢA PRODUCŢIEI - „seismograful“ activităţii economice Ni alfam In plină campanie «I« recoltere » cerealelor păioase ţi a forajelor. Deosebit de important pentru economia Internă a unităţilor este cunoaşterea exactă a producţiilor obţinute, depozitarea, conservarea şi gestionarea corectă a acestora. Pentru realizarea acestui deziderat major al activităţii economice este necesar ca, In primul rind, producţia să fie insoţită de documentele primare şi actele contabile din timp pînă la destinaţia finală a produselor. In acest sens, un rol de primă importanţă şi are modul de organizare a circuitului documentelor, sarcina de bază a contabilului şef. Este demn de remarcat faptul că majoritatea contabililor şefi din cooperativele agricole muncesc cu mult simţ de răspundere, şi-au organizat în mod corespunzător evidenţierea, în documentele primare şi actele contabile, a producţiei realizate in toate sectoarele de activitate in unităţile in care lucrează. Un exemplu bun in această privinţă ni-i oferă activitatea desfăşurată de contabilii şefi de la Agnita, Valea Viilor, Sacadate, Arpaşu de Jos, Miercurea Sibiului etc. Din păcate însă există unităţi în care contabilii şefi au o activitate slabă, cum sunt cele din Micăsasa, Gusu, Pormaleacu de Sus, Scoreiu. Contabilii şefi din aceste unităţi nu au dovedit preocupare permanentă în ţinerea unei evidenţe clare, sigure şi la Zi a producţiei şi ca urmare aceasta nu este reflectată complet în actele contabile. Acest lucru a generat unele anomalii, ajungându-se la înregistrarea unor producţii fictive, cum este cazul la Porumbacu de Sus, unde s-a „contabilizat" o cantitate de 200 kg cartofi care nu existau sau la Proşteni, unde s-a semnalat o lipsă în gestiune de 26 kg porumb boabe. înlăturarea acestor neajunsuri, prevenirea înstrăinării din avutul obştesc este condiţionată. în ultimă instanţă, de respectarea strictă a dispoziţiilor legale şi indicaţiilor în vigoare privind înregistrarea corectă şi la timp a tuturor producţiilor realizate. În ceea ce priveşte evidenţa furajelor naturale, este necesar ca toate mijloacele de transportatori să plece din ciuip numai la avizul de expediţie întocmit de brigadierul de cîmp şi înminat conductorului de atelaj, mecanizatorului-rutierist sau şoferului, întreaga cantitate de fin realizată trebuie să fie măsurată cantitativ prin cântărire, cu care ocazie se evidenţiază într-un registru, din care să rezulte cantitatea brută cântărită, ţara mijlocului de transport, cantitatea netă şi destinaţia producţiei, Incadrul destinaţiei producţiei, se va specifica, în acelaşi registru, cantitatea reţinută pentru baza furajeră a unităţii (70 la sută) şi cantitatea cuvenită membrilor cooperatori (30 la sută). Menţionăm că partea de producţie destinată membrilor cooperatori va fi acordată acestora numai pe bază de semnătură, după întocmirea borderourilor respective. In evidenţa contabilă a unităţii se va înregistra obligatoriu intreaga cantitate de fin obţinută. Furajele destinate bazei furajere a şeptelului proprietate obştească vor fi date in primire gestionarului de furaje (şef de fermă, brigadier zootehnic etc.) pe bază de proces-verbal. In ceea ce priveşte evidenţa producţiei de cereale, se va urmări ca toate cantităţile de boabe să fie inregistrate în carnetele de treier şi în jurnalele de recoltare. In carnetele de treier se trece producţia zilnică obţinută, pe fiecare maşină (combină sau batoză) şi cîntărită in lan sau la arie. Acest document primar este întocmit de către delegatul de combine sau batoză. Jurnalul recoltărilor se întocmeşte zilnic de către brigadierul de cimp, inregistrîndu-se cantitatea de boabe realizată de pe suprafaţa de teren dată in primire brigăzii respective. întreaga cantitate de cereale ce se transportă va fi insoţită de avizul de expediţie pentru producţia destinată ieşirii din unitate (către bazele de recepţie etc.) sau de bonul de transfer pentru producţia care circulă în interiorul unităţii (către magazie etc.). In fiecare seară sau cel tirziu a doua zi dimineaţa, contabilii şefi vor confrunta documentele ( jurnalul recoltărilor, carnetele de treier, avizele de expediţie, bonurile de transfer), vor verifica încă o dată calculele, vor opera modificările impuse de oglindirea justă a realităţii în aceste documente şi vor înregistra aceste acte în evidenţa contabilă. Este cu desăvîrşire interzisă tărăgănarea întocmirii documentelor sau a înregistrării acestora in evidenţa contabilă. Întocmirea corectă şi la timp a documentelor de evidenţă primară, înregistrarea operativă a acestora in evidenta contabilă este obligaţia de serviciu a contabililor şefi şi a celor însărcinaţi cu întocmirea acestor documente. Abaterile de la instrucţiunile in vigoare atrag răspunderea materială şi penală a celor care le-au săvîrşit. CORNEL POPESCI vicepreşedinte U.J.C.A.P. Note de... Ieri noapte (5 spre 6 august) un colectiv format din reprezentanţi ai Direcţiei muncii şi consiliilor judeţean şi municipal al sindicatelor au întreprins un control in citeva întreprinderi sibirne din ramura industriei alimentare pentru a verifica modul cum se asigură, respectarea normelor de tehnica securităţii muncii şi asistenta tehnică in schimburile doi şi trei. Redăm pe scurt rezultatul acestui control: FABRICA „VICTORIA", in secţia cuptoareloi eşti obligat să intri pe bijbite deşi uşa este permanent descinsă. Aceasta din cauza fumului care provoacă — pe lingă „vizibilitate redusă“ şi „înţepături nazale“ — un grad ridicat de poluare a aerului. In această situaţie muncitoarele trebuiau să facă ceva: au deschis uşa şi geamurile, fapt care menţine un curent puternic dar nu şi aer curat. De ce nu funcţionează ventilatoarele, nu se ştie, deşi nu de mult o altă inspecție a Direcţiei muncii atrăsese alenjici (in scris) asupra acestui fapt. Alte defecţiuni: de intrerupătoarele electrice erau alimate diverse obiecte; la secţia creme, angajatele nu purtau mănuşi supunindu-se pericolului iritării pielii. Oare din cauza fumului conducerea fabricii nu vede pericolul iritării şi al eventualelor incendii? SIBIANA — Unitatea a II-a, brânzeturi topite. Pasta de brinză topită care curge prin tuburi de la etaj, datorită faptului că la aceste instalaţii sunt nişte apărători necorespunzătoare, prin stropire poate provoca accidente (arsuri), aşa cum de altfel s-a mai inttmplat. Altul funcţionează in condiţii tehnice necorespunzătoare, iar in casa scărilor (parter-etaj) treptele sunt sparte, unsuroase şi ca atare alunecoase (o mică neatenţie şi îţi poţi luxa ori fractura picioarele). Instruirea de protecţie a muncii nu s-a făcut. Maistrul spunea că aşteaptă şedinţa de grupă sindicală pentru această treabă. Nu pricepem de ce? Se ştie că instructajul se face la locul de muncă. Se aşteaptă cam prea multei BEREA SIBIULUI. In schimbul trei asistenta tehnică nici n-a... asistat cel pufin (adică, lipsă). Olper de serviciu era un magaziner■ ■. Dacă aceasta e lipsă de ce n-ar lipsi şi izolarea la tablourile electrice? (și lipseşte). La Herbere, muncitorii nu poartă halate, duşumeaua, in schimb, e căptuşită cu dopuri de sticle care mai moi că întundă gura canalului. Pe rampă, murdărie, sticle spaţie... Nimeni din acest schimb n-a fost instruit cu N.T.S. de o lună sau chiar două. Se pare că şi aici o intervenţie severă este absolut necesară. S. DIACONU,1 :::*S:W:SiÎAv , SIBIU: PACEA: JamUritul se însoară (orele 0,00; 11,30; 14,00; 15,30; 19,00; 21,00); ARTA: Un cuib de nobili (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); TINERETULUI: Cei cinci din cer (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); INDEPENDENȚA: Răzbunătorul (orele 11,00; 14,30) 16,30) 18,30; 20,30); 7 NOIEMBRIE: Mărturia (orele 10,00; 16,00) 18,00; 20,00). MEDIAȘ; PROGRESUL: Sub semnul lui Monte Cristo (orele 9,00; 11,15; 1400; 16,30; 19,00; 21,15); TINERETULUI: Urmărirea (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30); UNIREA: Iubirea strict oprită (orele 10,00; 16,00; 18,00; 20,00). CISNADIE: POPULAR: Urmărirea (orele 11,00; 16,00; 13,00; 20,00). AGNITA: 8 MAI: Prinţesa tristă (orele 16,00; 18,00 şi 20,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE: Popasul (orele 13,00 şi 20,00). BAZNA-BA1: Valea păpuşilor (orele 17,00 şi 19,00). OCNA SIBIULUI: In fiecare seară la ora 11 (orele 17,00 şi 19,00). APOLDO DE SUS, 23 AUGUST: Noul locatar (orele 17,00 şi 19,00). Cadra din filmul MĂRTURIA TRIBUNA SIBIULUI SPORT . SPORT « r-w#pir: mmm ß ;. *» wmm L% -tip**?) v*^ Spectaculozitate, iscusinţă şi mult curaj — iată citeva din elementele sportului dirt-track. In fotografie, doi dintre concurenţii participanţi la concursul internaţional desfăşurat joi după masă pe stadionul Voinţa din Sibiu Is *s *x Is *V* x* s* N \s \shm Dirt-track Ion Bobilneanu din nou pe podium In organizarea Federaţiei Române rle Motociclism şi a asociaţiei sportive Voinţa Sibiu, joi dupS-amiaza s a desfăşurat p® pista special amenajată a asociaţiei Voinţa, concursul international de dirt-track, care a reunit la start alergători din R.P. Ungară, R.F. a Germaniei şi R.S. România. Lotul reprezentativ al ţarii noastre a fost compus din cei mai buni alergători ai cluburilor Steaua şi Metalul Bucureşti, printre care remarcăm prezenţa lui Alexandru Daten, Ion Marinescu, Cornel Voiculescu precum şi din alergători ai asociaţiei sportive Voinţa Sibiu. Organizat în conformitate cu regulamentul internaţional de motociclism, concursul s-a desfăşurat pe distanţa a 4 manşe. După disputarea celor 4 manşe, în asentimentul celor peste 4 000 de spectatori prezenţi, locul I şi „Cupa Voinţa" au revenit cunoscutului alergător sibian Ion Bobilneanu, care a totalizat 14 puncte Locurile II şi III au revenit alergătorilor maghiari Perény Păl şi Radácsy Ferencz. Deci şi de data aceasta, sibianul Ion Bobilneanu şi-a adjudecat o victorie binemeritată. NICOLAE IVAN *X* * X Is Is* S Ansamblul folcloric al tineretului din Bavaria la Mediaş Sîmbăta, 6 august a.c., ora 19, in sala Casei de cultură a prunicipiului Mediaş, Ansamblul folcloric al tineretului din Bavaria (R.F.G.) va susţine un frumos şi bogat program de dansuri populare, muzică vocală şi instrumentală germana. Oaspeţii vor sosi sâmbătă dimineaţa, iar Comitetul municipal U.T.C. Mediaş va organiza cu ei vizitarea municipiului, muzeului din localitate, precum şi fabrica „Vitromelai”. Frigul să ajungă şi la Biertan Din Biertan ne-a parvenit o scrisoare din partea unui corespondent, care sesizează unele defecţiuni ale IJ.J.C.C. Sibiu, în scrisoare se arăta că unităţi de alimentaţie publică din comună (şi unu sunt puţine) dispun de utilaj modern pentru păstrarea alimentelor, adică de frigorifere. Dar ce folos că acum în lunile lui ruptor nici unul nu funcţionează? •Sesizări s-au făcut la U.J.C.C. S-au primit şi asigurări că vor fi „puse la pupet" dar nu se ştie cînn. După promptitudinea cu care se rezolvă necesităţile cooperativelor, probabil, frigul mult, aşteptat va fi adus nu de slujbaşii U.J.C.C.-ului, ci de schimbarea la faţă a vremii. Dar pină ce „frigul" din Biertan va intra în drepturile lui, aşteptăm un răspuns călduros de la cei vizaţi. Trei oameni (şi nu numai ei) au învins. (Urmare din pag. I) muncesc in această secţie, nu par ieşite din comun. Meseria lor, menirea lor însăşi e aceasta. Dar, dincolo de obişnuinţa dobîndita în ani, luni, zile şi ore de veghe la căpătîiul celui ce se zbate între viaţă şi moarte grindul că sint utili semenilor îşi impune mai mult decit oricare prezenţa. ... Din mii de „cazuri" care se perindă prin secţie, poate că doctorul Spătaru, după peste trei decenii de chirurgie, nu reţine prea multe. Sint unele care-i reţnin întipărite in memorie printr-un detaliu sau altul. Unele cu totul neobişnuite. Nu ştiu dacă Licoi Ioan este un asemenea exemplu. Ceea ce e sigur e doar împrejurarea că acest bărbat liniştit cu privire calda, liniştită a trecut cu bine momentul care se numeşte crud dar exact, „moarte iminentă". Operaţia a durat vreo 4 ore. Medicul a uzat de un artificiu despre care nu s-ar putea spune că e necunoscut în analele medicinal. Dar chiar acest detaliu întăreşte suţinerea că, în oricare situaţie, se uzează de tot ce ştiinţa medicală, priceperea oamenilor innitm şi inzestrarea materială (excelenta înzestrare materiala a secţiei) pun la îndemina colegilor de peste secole ai ilustrului Hippocrat. Nu ştiu in ce măsură am reuşit să ilustrez măcar o câtime din efortul uman ce se depune aici. Nu ştiu şi nu cred că acest lucru mai poate avea importanţă între atîtea alte împrejurări şi lucruri pe care ţi-a dat să le vezi şi să lea auzi aici. ... Trei oameni şi alte zaci ca ei au invins fâlfâitul morţii. Trei oameni grav bolnavi dar mai ales acea mină de oameni in albare au făcut totul pentru a le susţine zbaterea vitală de dinaintea unei posibile prăbuşiri. Să la urăm succes, întotdeauna succes! Preludiul unui finiş nu neritmicitatea execuţiei face ca în ultima lună să se concentreze toate forţele asupra obiectivului ce trebuie dat în folosinţă? în acest caz, şantierul Liceului energetic va avea prioritate numai spre sfârşitul lui august? Urmărind în permanenţă evoluţia lucrărilor, beneficiarul — întreprinderia „Electromontaj“ Sibiu — a intervenit prin toate mijloacele pentru a impulsiona execuţia. De pildă, prin adresa nr. 0788 din 29 04 1970, sesizează atât constructorul cit şi forul superior ca, după graficul de executie încheiat, sarcina de plan pe al doilea trimestru era de 1 900 mii lei. Cu toate acestea, I.J.C.M. trasează sarcină fata de șantier doar de 910 mii lei. In afara faptului ca au şi o rămînere în urmă de 300 mii din primul trimestru. Tot în aceasta adresă se mai menţionează că, în loc ca numărul muncitorilor de pe şantier sa crească, scade de la o zi la alta. Ne punem totuşi o întrebare. In loc de a depune acum, toate eforturile pentru impulsionarea constructorului, beneficiarul, o întreprindere specializată In construcţii nu putea realiza singur aceasta lucrare? In felul acesta nu mai era nevoie de acoperire cu fel şi fel de adrese. Deşi din răspunsulla una din sesizările adresate de beneficiar Consiliului popular judeţean reiese că „din verificările graficelor de lucrări, ţinându-se seama de posibilităţile de execuţie, se consideră că acest obiectiv cu cele 20 de clase vă fi terminat la termenul, stabilit în contract — 30 august", noi avem incă rezerve. Va trebui ca atenţia sa se îndrepte în special asupra următoarelor probleme: terminarea parterului si etajului întâi la corpul de clădire A şi H complet — finisat şi asigurarea şantierului cu forţă de muncă — mai ales cu parchetari, mozaicari, zugravi şi vopsitori. Astfel se poate spera ca la începutul anului şcolar, elevilor Liceului energetic din Sibiu să li se pună la dispoziţie măcar 10 săli de clasă. In fine, acceptăm şi optimismul constructorilor, promitindu-le insă că la 30 august o să ne prezentăm şi noi la recepţie. (Urmare din pag. I) Iar judeţean răspunde că I.J.C. asigură desfăşurarea activităţii din punct de vedere al materialelor şi a forţei de muncă în măsura posibilităţilor, ţinând seama şi de urgenţa altor șantiere. Dacă este așa, ne întrebăm după ce criterii se consideră o lucrare mai urgentă? Oare iî::::* 19,15 19,20 19,30 20,00 20,55 21,15 22,05 22,45 22,55 21,15 23,30 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba germană. „Ex-Terra ’70“ — concurs pentru pionieri şi şcolari. (Finala). Transmisiune directă din Parcul Herăstrău. Anunţuri — publicitate. - 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. Telejurnalul de seară. Tele-enciclopedia. Pasărea măiastră — reportaj. Film serial. Incoruptibilii (b). Jocul de şah. Telespectacol prin corespondenţă. Revistele săptămînii. Of, inimioară. Cîntece de pahar şi de petrecere interpretate de Emil Davriş. Redactor Eugen Gal. Telejurnalul de noapte. Sport. închiderea emisiunii. TIMPUL Centrul meteorologic Sibiu comunită. Vremea rămîne în continuare călduroasă, cu cerul variabil. In cursul după-amiezelor și serilor vor cădea averse de ploaie insolite de descărcări electrice. Vîntul va sufla slab pînă lapotrivit din sectorul nord-vestic. Temperaturile minime vor fi cuprinse intre 10 și 14 grade, iar maximele vor oscila între 26 și 30 grade. An! E 3, nr. 76 é y Cooperativa Munca tîmplarilor Sibiu recrutează absolvenți a 8 clase elementare PENTRU UCENICIE LA LOCUL DE MUNCA IN MESERIA DE TÎMPLAR înscrierile se fac la sediul cooperativei, Piața Unirii nr. 4, camera 128. Urma „INDEPENDENŢA“ SIBIU ANGAJEAZĂ PENSIONARI (limită fie vîrstă) în meseriile de: — strungari — borweişti — sculeri 5.D.V. — cazangii. Pe durata angajării se asigură pensia şi salariul integral. Angajarea se poate face pînă în anul 1972. Informaţii suplimentare la serviciul personal al uzinei. r s s M* s s aw r'â&SABrjr.mrsjmrstmtsjbw-tvhf rmr* jar'fjmr/rspr jr jbf ica publicitate • "M m Soţia şi rudele anunţă cu mare durere parastasul de şase săptămâni al bunului şi dragului lor colonel FADUROIU MARIUS, ce va avea loc duminică, 9 august, ora 12, in Catedrală. Mulţumim pe această cale tuturor acelora care au fost alături de noi la pierderea iubitului nostru tată și bunic NAE IONESCU, pensionar tipograf, decedat in 2 august 1970, în virstă de 81 ani. Vindem cărămidă, laturi, caferi, grinzi, ferestre, uşi stare bună. Coma Mică, str Tirnavei 4. ’ Vind garaj auto din cherestea, demontabil. Sibiu, str. Aurel Vlahnia Telefon 725 66. 1 *s Ii lx *x Un colectiv bine închegat Ferma de vad a Cooperativei agricole de producţie din Sibiu a împlinit 5 luni de existenţă. Prin pasiunea oamenilor care lucrează în acest sector, perioada căutărilor, în sensul cimentării noului sistem de organizare a producţiei şi a muncii, a fost depăşită. Graficele consemnează astăzi, în graiul lapidar al cifrelor, maturitatea la care a ajuns colectivul fermei. Şeful fermei, medicul veterinar Tiberiu Radu, ne-a dezvăluit „secretul“ celor 3 506 hl lapte obţinuţi în primul semestru al anului, faţă de 3 155 hl cit a fost planificat. Din discuţiile purtate n-au lipsit detalii ca: lotizarea vacilor, repartizarea îngrijitorilor-mulgători, asigurarea şi stabilirea competentă a raţiilor furajere. S-a considerat necesară o clasare a vacilor şi junincilor după capacitatea de producţie, constituindu-se astfel 4 clase. In primele două a intrat efectivul selecţionat — 280 vaci — repartizat în grajduri separate. Vacile selecţionate au fost predate celor mai buni îngrijitori-mulgători. Raţia zilnică a fost mărită. La stabilirea planului de producţie s-a ţinut seama de capacitatea productivă a fiecărui lot. Pentru vacile din clasa I s-a prevăzut o producţie anuală de 2 800 1 lapte, iar pentru cele din clasa a II-a — de 2 000 1, faţă de producţia medie planificată la nivelul fermei de 1 800 1 lapte. Aici s-a avut în vedere un dublu scop: o exploatare a vacilor mai apropiată de potenţialul lor productiv şi un climat de lucru favorabil sporirii producţiei. Şi, într-adevăr, in ferma de vaci se lucrează cu multă pasiune. Ingrijitorii-mulgători, aceşti oameni egali întru perseverenţă şi căutare a căilor de realizare a eficienţei, autori ai transformărilor de care aminteam, constituie principala forţă de producţie din sector. Rezultatele activităţii lor sunt consemnate zilnic în registrele de producţie. Ana Maţa, cu vechi state în sectorul zootehnic, are în primire un lot de 17 vaci, de la care obţine lunar peste 5 000 lapte. Leopold Reisenauer, cu soţia, îngrijeşte 24 de vaci, de la care obţine lunar mai bine de 11 000 litri lapte. Nicolae Hoţea, Ioniţă Sava, Petru Corlaciu şi mulţi alţi îngrijitori-mulgători fac cinste fermei. Acolo unde s-au ivit greutăţi, îngrijitorii-mulgători l-au avut alături pe şeful de fermă. Medicul veterinar Tiberiu Radu a devenit, în virtutea instalării ca şef de fermă, şi zootehnist. Mat tirţiu a observat că este necesar să fie şi agronom, pentru că apărarea sănătăţii animalelor, creşterea lor şi asigurarea furajelor formează un tot. Aflăm astfel că medicul veterinar, bucurîndu-se de întregul sprijin al consiliului de conducere, se preocupă de tratamente, de igienă, de raţii, aleargă în cîmp să vadă cum se recoltează furajele. E şi firesc să procedeze aşa. Furajele înseamnă, înainte de toate carne, lapte, lină, înseamnă mai multe venituri. P. BADEA V Combinatul siderurgic Hunedoara str. dr. Petru Groza, nr. 8 angajează de urgență, muncitori calificaţi ÎN MESERIA DE STRUNGAR. Salarizarea se face conform H.C.M. nr. 914/1968. Se suportă cheltuielile de transport de la domiciliu, de către combinat în cazul cînd se prezintă în grup. Cazare şi cantină contra cost. Angajările se fac între vîrstele de 18 pînă la 50 ani pentru bărbaţi. Pentru informaţii suplimentare cei interesaţi se vor adresa serviciului personal din Combinatul siderurgic Hunedoara, telefon 1450 int. 114. Cooperativa de consum RĂŞINARI ANGAJEAZĂ un gestionar pentru magazinul Universal, din Răşinari, la sectorul metalo-chimice. Cei interesaţi se vor adresa la biroul cooperativei din Răşinari, telefon 8 şi 21.