Tribuna Sibiului, septembrie 1970 (Anul 3, nr. 785-810)
1970-09-16 / nr. 798
ŞTE PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! JORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul III nr. 798 Miercuri, 16 septembrie 1970 4 pagini 30 bani In numărul de azi • COLOANA DIVERSELOR • Rubrica de informaţii: AZI... AZI... AZI... • între MEXICO CITY şi SOFIA... Dr. G. Cherebeţiu se confesează la Sibiu • Cavalerul fără pată şi prihană Pag. a II-a: • Acţiune piraterească asupra unui avion al companiei TAROM Pag. a II-a • ACTUALITATEA INTERNAŢIONALĂ Pag. a IV-a a. Deschiderea noului an şcolar Ieri dimineaţă, sub soarele unei toamne blinde şi fertile, in toate aşezările judeţului nostru s-au deschis, solemn, porţile şcolilor. Din nou, după o vacanţă petrecută în tabere de munte sau la mare, după agitaţia plăcută a excursiilor, după zilele de calm odihnitor petrecute In pacea familiei, populaţia şcolară a judeţului nostru şi-a reluat activitatea de clasă. Dincolo de arcurile Înalte ale porţilor şcolare, sub ferestrele largi, cu frunţile aplecate deasupra caietelor, ochii iscoditori ai copiilor au reluat neastîmpărul de gînd al cunoaşterii. Populaţia şcolară a judeţului înfrăţită in muncă şi în clipele de destindere reintră in circuitul interesului social, năzuind, elevi şi profesori, să răspundă maximal condiţiilor minunate de viaţă şi de muncă asigurate de partid, grijii părinteşti pe care ţara o dovedeşte faţă de climatul în care se dezvoltă mlădiţele ei tinere, generaţiile chemate să ducă mai departe în viitorime pasiunea constructivă a prezentului. Cum se arată şi în Salutul Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România adresat cadrelor didactice şi elevilor cu prilejul deschiderii noului an şcolar, acest an de învăţămînt marchează un moment de seamă în procesul transpunerii în viaţă a directivelor privitoare la dezvoltarea şi perfecţionarea învăţămîntului de toate gradele, ceea ce va da posibilitate şcolii româneşti să răspundă într-o măsură şi mai mare cerinţelor sporite pe care opera de edificare socialistă şi progresul general al ţării le pun în faţa sa. Hotărîtă să nu precupeţească nici un efort pentru îndeplinirea misiunii sale, şcoala sibiană, care a dat ştiinţei şi culturii naţionale numeroase personalităţi de marcă, şi-a deschis ieri porţile pentru un nou an de muncă. Comitetul judeţean de partid, Consiliul popular judeţean, Întreaga populaţie a judeţului urează oamenilor de la catedră şi elevilor, noi şi însemnate succese în noul an şcolar. În faţa tainelor...abecedarului Incepînd din acest an, toţi „bobocii" de 6 anişori vor păşi obligatoriu pragurile claselor de şcoală, I-am urmărit pe, cei peste 150 de puşti — români, germani, maghiari — care au devenit, de ieri, elevi ai Şcolii generale nr. 15 din Sibiu. Careul cu peste 1 000 de elevi, de la cei ce string puţin înfricoşaţi mina iuămichii, la cei care-şi vor lua iniine zborul spre alte zări ale pregătirii pentru muncă, pentru viaţă e predominat de flori. Flori ale bucuriei, ale recunoştinţei pentru condiţiile minunate de pregătire, de viaţă, pe care partidul şi statul le asigură tinerei generaţii. Flori ale recunoştinţei pentru eforturile pe care dască lii, învăţători şi profesori, le depun in sprijinul unei ample şi temeinice pregătiri şcolare, al unei educaţii comuniste multilaterale. Despre munca acestui colectiv vorbesc procentele de promovaţi. In anul trecut şcolar, peste 97 la sută din elevi au promovat clasele, marea majoritate a absolvenţilor trecînd cu succes examenele de admitere în licee, şcoli tehnice şi profesionale. Din cuvintele calde, vibrante ale directorului şcolii, prof. Ilie Purice, ale reprezentantului Consiliului popular municipal şi ale reprezentantului părinţilor, copiii, pionieri şi şcolari, au putut desprinde aceeaşi neştirbită grijă şi solicitudine pentru nevoile lor şcolare, pentru drumul pe care-l încep ori fi reîncep într-ale ştiinţelor, tehnicii, artelor, intr-ale pregătirii pentru a prelua cu sîrg şi pricepere ştafeta marilor şi frumoaselor responsabilităţi ce incumbă azi părinţilor şi fraţilor lor. In clase luminoase, curate, ordonate, pe puştii de o şchioapă i-au condus „tovarăşa învăţătoare". I-au aşteptat „abecedare şi aritmetici” simetric orînduite la margine de bănci. Iara însoţit la clasele lor, dimpreună cu părinţi grijulii, o, atit de grijulii, („Tinel, mamă, poţi să te deschei la uniformă", „Dina, vezi cum ţii florile", „Mihăiţă, uită-te la tovarăşa învăţătoare") pe cei 37 de mărunţei de 6 ani daţi în grija învăţătoarei Maria Mihălţan. Intr-al 28-lea an de învăţămînt al acesteia, cei 37 de boboci „ediţia 70/71", vor (Continuare în pag a III-a) V. DOMŞA Şcoala nr. 15. „Bobocii“ In casă nouă între evenimentele cu caracter mai sosebit pe care învăţămîntul sibian i -a trăit ieri, desigur, festivitatea d • inaugurare a noului lăcaş al Li- miul „Octavian Goga" a marcat un ament distinct. In curtea încăpuind semnele şantierului, cei peste 500 de elevi, în frumoasele uniforme şcolare, participau o emoţie, alături de profesoror, la solemnitatea dării în losinţă a noului edificiu şcolar. Pe tipurile lor luminate de bucuria însputului de an şcolar, citeai mînia de a-şi desfăşura activitatea în ediţii materiale optime, în săli de apă spaţioase şi inundate de ruină, in laboratoare moderne şi bis utilate. Incepînd de ieri, una dinstituţiile de învăţămint cu cea mai agată tradiţie pedagogică din Sibiu , funcţiona aici în casă noua, ossnind să ridice mai sus prestigiul asigurat prin rîvna înaintaşilor, să binemerite onoarea de a purta pe frontispiciu numele marelui poet transilvănean Octavian Goga, să răspundă cu toată devoţiunea şi cu toată puterea obligaţiei de a forma un tineret bine instruit şi educat, capabil să preia cu toată responsabilitatea ce-i incumbă misiunea înaltă de a construi mai departe arhitectura socialistă a României moderne. Acolo, în liniştea fecundă a celor 20 de săli noi de clasă, mărturie grăitoare a grijii părinteşti pe care Partidul Comunist Român o poartă generaţiei tinere, elevii se pregătesc să fie la înălţimea aspiraţiilor pe care le pun în ei părinţii şi profesorii lor, întreaga noastră societate, chemată prin Directivele celui de-al X-lea Congres al partidului la o şi mai dinamică afirmare de sine. ION HAŢEGANU SPORIREA EFICIENțEI ECO-I ION/IICE— sarcină permanentă a industriei noastre Ca un rezultat al eforturilor depuse de oamenii muncii din judeţul nostru, la finele celor 8 luni de activitate industrială, planul producţiei globale a fost Îndeplinit în proporţie de 101,1 la sută, realizîndu-se totodată faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut o producţie suplimentară de peste 500 milioane lei. în acelaşi timp la producţia marfă vîndută şi încasată s-a înregistrat o depăşire faţă de planul pe opt luni de 230 milioane lei. Dar activitatea economică, rezultatele ei, nu pot fi redate numai la acest nivel Se impune pătrunderea mai la amănunt in substraturile economice ale costurilor de producţie, ale factorilor care concură la obţinerea unei anumite eficienţe economice, precum şi scoaterea în lumină a cauzelor care au generat anumite cheltuieli neproductive. Acestor aspecte le vom acorda prioritate in prezentul articol. Este cunoscut că majoritatea unităţilor noastre industriale s-au angajat să obţină importante economii prin reducerea normelor de consum de metal, material lemnos, combustibil, energie electrică şi alte materii prime cu pondere însemnată în consumul industrial al judeţului. Dar, la finele primei jumătăţi a acestui an doar cîteva întreprinderi au reuşit să economisească anumite cantităţi de metal. Este vorba de uzina „Balanţa" Sibiu cu 14 tone, „Automecanica" Mediaş 57 tone, „Flamura roşie" Sibiu 35 tone etc. Cele mai multe însă au depăşit consumul specific, în special la laminate, într-un mod cu totul nejustificat. In felul acesta Uzina mecanică Mîrşa (cu 181 tone laminate), „Emailul roşu" Mediaş (cu 233 tone), Fabrica de şuruburi Mediaş (cu 177 tone), U.P.A.S. (cu 102 tone) au privat economia naţională de cantităţi însemnate de metal. Aceste depăşiri de consum specific se datoresc in cea mai mare parte rebuturilor, o adevărată plagă pentru economie, care înghite materie primă, materiale, energie umană, obligînd societatea să suporte ca o parte din munca productivă să devină, cronic, neproductivă. Pentru a ne face o imagine și mai concretă a ceea ce reprezintă pierderile datorate rebuturilor, trebuie arătat că la finele semestrului I valoarea acestora s-a ridicat pe întregul judeţ la peste 4 milioane lei. la aceasta, cu 23 la sută a contribuit „Independenţa", cu 11 la sută Uzina mecanică Sibiu, cu 9 la sută U.P.A.S., cu 7 la sută Uzina mecanică Mîrşa etc. Deficienţele care au generat rebuturi — printre care enumerăm: folosirea de S.D.V.-uri necorespunzătoare, folosirea de materii prime cu vicii ascunse sau abateri de la prevederile STAS, pregătire profesională necorespunzătoare, aplicarea unor tehnologii greșite — ilustrează pregnanta necesitate a luării măsurilor celor mai urgente. Factorii subiectivi care se generează trebuie analizaţi cu cea mai mare răspundere de cadrele tehnice din întreprinderile industriale în vederea găsirii celor mai adecvate măsuri pentru eliminarea lor în perioadele următoare. Deformările, crăpăturile, suflurile, folosirea de dispozitive necorespunzătoare sunt probleme ce ar trebui să solicite inteligenţa creatoare a maiştrilor, tehnicienilor, inginerilor. Aceasta mai ales în cadrul turnătoriilor, unde se constată pierderi mari de metal şi unde se impune adoptarea unor metode şi procedee moderne de turnare, în forme metalice, sub presiune, în coji de bachenită etc. Dar nu numai rebutul a influenţat negativ asupra eficienţei economice ci şi o serie de alte elemente ca: pierderi din calităţi inferioare ale produselor, unde economia a trebuit să suporte un volum de peste 3,7 milioane lei, acestea fiind localizate in proporţie de 80 la sută la Combinatul textil Sibiu; pierderi din deşeuri 297 mii lei; cheltuieli neproductive 8,6 milioane lei, din care 1,1 milioane Iei la Combinatul textil Sibiu, 800 mii Iei la „Independenţa" Sibiu, 500 mii lei la Uzina mecanică Mîrşa etc. Deşi majoritatea covîrşitoare a produselor executate de întreprinderile judeţului nostru satisfac pretenţii exigente, atit pe plan intern cît şi la export, se constată că mai există fisuri în munca de ridicare a calităţii unor produse la rangul cerinţelor impuse de gustul contemporan al consumatorului, iar aceste fisuri au costat industria judeţului nostru destul de mult. Este vorba de o pierdere din refuzuri privind calitatea necorespunzătoare a unor produse (Continuare în pag a II-a) BORIS ROTARU GAVRIL HEBRIŞTEANU de la Direcţia judeţeană de statistică O acţiune de mare importanţă în agricultură. Asigurarea bazei furajere Ca în fiecare an, bunii gospodari s-au îngrijit din vreme să asigure necesarul de furaje pentru perioada de stabulaţie. Merită a fi subliniată în acest sens preocuparea consiliilor de conducere ale cooperativelor agricole de producţie din Miercurea Sibiului, Ocna Sibiului, Aţei, Roşia, Vurpăr... în discuţia avută cu tovarăşul Ermil Pleşca, inginerul şef al cooperativei agricole din Roşia, s-a reliefat faptul că pînă la intrarea animalelor în stabulaţie — 1 150 taurine, 5 500 ovine şi 130 cabaline — cantităţile de furaje înscrise în balanţa furajeră la fibroase, grosiere şi suculente vor fi realizate. Masa verde de pe cele 667 hectare fineţe naturale a fost cosită la timp, finul rezultat fiind uscat şi depozitat în bune condiţiuni. „S-au asigurat pînă in prezent — ne spune interlocutorul —1 400 tone finuri, adică 90 la sută din cantitatea planificată. Mai avem însă de recoltat otava de pe 50 de hectare şi ghizdeiul de pe 15 hectare, furaje cu care ne acoperim în întregime necesarul de fibroase. Se lucrează intens, în toate fermele şi brigăzile. Aş dori să-i evidenţiez pe membrii cooperatori Ioan Bujor, Friederich Lech, Mihai Loch, Gheorghe Knall, Vasile Borcea, Ioan Borcea şi alţii pentru strădania şi atenţia cu care au făcut şirele. Timpul ne-a permis să realizăm un furaj de bună calitate şi în cantităţi mai mari decit anul trecut, ceea ce va favoriza întocmirea unor raţii echilibrate". Aceeaşi atenţie se acordă la Roşia şi celorlalte resurse furajere. Cu zeci de atelaje se adunau şi se transportau baioţii de paie. O bună parte din paiele rezultate de pe cele 800 hectare cultivate cu păioase vor fi preparate cu saramură şi melasă şi date în consumul animalelor. Lipsa de concentrate se va suplini cu suculente. In acest scop, mecanizatorii lucrau intens cu trei maşini C.S.U. la insilozatul porumbului. Numai din acest nutreţ vor fi asigurate circa 1 830 de tone, iar din resturile vegetale — cca. 200 de tone. Unitatea va dispune în final de peste 2 000 tone suculente, cantitate la care se mai adaugă tăiţeii de sfeclă. Pînă în prezent au fost însilozate circa 600 tone masă verde, fiecare siloz fiind bine tasat şi acoperit pentru a păstra furajele în bune condiţiuni. Sunt însă în judeţul nostru şi unele cooperative agricole unde la 12 septembrie se mai aşteaptă să „crească" iarba pe pajiştile naturale. Şi nu-s puţine cazurile. La cooperativele agricole din Cornăţel, Alţina, Şeica Mare, Stejărişul, Topîrcea, Valea Viilor şi altele mai sunt de recoltat mari suprafeţe cu fineţe naturale. In toamna anului trecut, datorită lipsei de preocupare a conducerii unităţii, la C.A.P. Comatei, nu au fost realizate cantităţile de nutreţuri prevăzute în balanţa furajeră. Această neglijenţă a costat aproape 70 000 lei, bani cheltuiţi în primăvară cu procurarea de furaje — fibroase şi grosiere — de la alte unităţi. Situaţia este pe cale să se repete şi în acest an. Din cele 1 170 tone fibroase înscrise în balanţa furajeră s-au asigurat abia 800 tone, iar din 2 300 tone suculente nu s-a realizat nimic. Mai erau de recoltat, la prima coasă, fînețele de pe 120 hectare. Cu toate acestea, în lunci n-am văzut pe nimeni la cosit. Mai erau de adunat paiele, de transportat în parcurile de furaje fînurile recoltate. In cîmp — aproape nimeni. Pe luncă, doar cîtiva cooperatori încercau sa adune, într-o gireadă, căpiţele de fin răvăşite de vînt. Tovarăşul Nicolae Rucăreanu, inginerul şef al unităţii, a motivat starea de lucruri întîlnită prin existenţa unor greutăţi în mobilizarea oamenilor. Predominantă ni s-a părut însă slaba preocupare a conducerii unităţii pentru organizarea activităţii. Iarba de pe lunci, pe care, după cite spunea specialistul unităţii, nu vrea nimeni s-o recolte (continuare In pag. a II-a) P. BUD- Nu încape îndoială că în condiţiile actuale de dezvoltare a economiei, policalificarea cadrelor în unele sectoare de activitate joacă un rol deosebit. In comerţ, chiar dacă acest termen este puţin cam pretenţios se poate vorbi de o pregătire a lucrătorilor în aşa fel incit ei să fie utilizabili cu maximum de operativitate de la un raion la altul sau chiar la magazine diferite. Despre o astfel de policalificare sau cooperare să fie vorba şi la magazinul cu autoservire din cadrul complexului comercial din Hipodrom? Felul în care se petrec lucrurile aici schimbă puţin sensul celor afirmate mai sus. O fotografiere (bineînţeles nu de către organele de normare ale I.C.S. Alimentara Sibiu) a modului în care s-a desfăşurat activitatea în acest magazin în după-amiaza zilei de 1 septembrie a. c. este edificatoare. Redăm doar „momentele“ mai importante. La raionul de produse zaharoase o coadă respectabilă. Vînzătoarea insă avea altă misiune. Ţinea locul colegei de la pîine. După un timp apare şi vinzătoarea în cauză. Fusese să-şi „tirguiască“ nişte ouă de la magazinul „Gostat“ din apropiere. Să nu credeţi însă că a intrat după tejghea imediat ce a sosit! A avut şi alte probleme cu colegele din magazin. Un alt aspect de colaborare şi întrajutorare: una din casiere (cea de lingă uşă) a plecat prin magazin cu o sută de lei pentru a o schimba. In acelaşi timp o altă vînzătoare s-a aşezat la casă eliberînd cîteva bonuri pentru... nu-i cunoaştem protejaţii. Şi în felul acesta uu dute-vino prin magazin (al vînzătoarelor bineînţeles) în timp ce cumpărătorii aşteptau răbdători la cele patru cozi care s-au format. Ce-ar mai fi de adăugat pentru completarea atmosferei de lucru din acest magazin? Printre rafturile din sectorul cu autoservire nici ţipenie de vînzător. Aşa că despre unele informaţii, îndrumare, reîmprospătare cu marfă a rafturilor rămase goale nu mai poate fi vorba. In acelaşi timp, deşi foarte căutat de „diverşi“ responsabilul magazinului nu era de găsit. Ba da, la un moment dat s-a auzit glasul unei vînzătoare „doamna X (să ne ierte că nu i-am reţinut numele) te cheamă şeful la telefon. Vorbeşte de-acasă“. C. D. P. S. Rugăm conducerea I.C.S. Alimentara să ne ierte lipsa de experienţă în ceea ce priveşte fotografierea timpului de muncă după toate regulile normării muncii, cit și faptul că am lăsat în sarcina întreprinderii identificarea lucrătorilor despre care s-a vorbit mai sus. Colaborarea la magazinul alimentar din Hipodrom Alimentator mecanic Un colectiv al unităţii din Avrig a Combinatului de sticlă Mediaş, format din maistrul Gavril Florea, tehnicianul Gheorghe Blănaru şi lăcătuşul mecanic Dumitru Şopra au făcut o inovaţie, care va aduce întreprinderii venituri de 90 000 lei anual. Este vorba de un alimentator mecanic pentru introducerea produselor în cuptorul de recoacere, prin care se reduc pierderile tehnologice care se înregistrau pînă nu de mult. Totodată se reduce şi numărul muncitorilor necesari la operaţiile respective. Participarea îluieraşilor Aminteam, în numărul trecut al ziarului, că „Cibiaium ’70“ va avea un compartiment etnografic mai bine sudat, că va per■mite o imagine mai edificatoare, o dată ce demonstraţiile aplicative, spectaculare, vor fi însoţite şi de consultaţii teoretice de dezbatere, sub forma unor simpozioane de autorizat prestigiu ştiinţific prin competenţa personalităţilor participante. Spectacolele folclorice la care îşi vor da concursul formaţiile de fluieraşi vor avea, de asemenea, şi un caracter documentar, prin autenticitatea interpretării în specificul locului, prin aducerea pe scenă a unor instrumente de suflat derivate din „clasicul“ fluier, cum ar fi cel cunoscut sub numirea de „fife", a cărui mînuire revine în exclusivitate femeilor. Formaţia de „fife", reprezentînd în festival judeţul Mehedinţi, va participa la spectacolul-concurs „Fluierul de aur“ (duminică, 27 septembrie, ora 18:30, pe lacul din Dumbrava Sibiului) alături de fluieraşii din Jina, Sadu, Boiţa-Tălmăcel, de „trişcarii“ din Leşul-Ilvei (jud. Pregătiri pentru „CIBINIUM’TO« Bistriţa-Năsăud), de echipa de fluieraşi din Vaideeni (jud. Vilcea) şi de formaţiile instrumentale reprezentînd judeţele Alba şi Mureş, participante şi la festivalul folcloric de la Mediaş. La această întîlnire-concurs, juriul constituit va acorda celor mai bune formaţii premii: „Fluierul de aur“, „Fluierul de argint“ şi „Fluierul de bronz“, plus menţiuni. Participarea în festival a fluieraţilor va mai fi înscrisă şi în programul pentru Mediaş, in cadrul spectacolului folcloric muzical pe care Casa de cultură a municipiului îl va prezenta sîmbătă, 26 septembrie, ora 20, îşi vor da concursul aici fluieraşi din judeţele limitrofe Alba şi Mureş. Aducerea fluieraţilor de diverse specializări instrumentiste, ţinînd de aria unor specificităţi locale, în manifestările festivalului porneşte de la bogata tradiţie sibiană în acest domeniu al artei muzicale, legată de predominanţa unei îndeletniciri mioritice, păstoritul, a oamenilor de pe aceste meleaguri. Continuitatea acestui meşteşug artistic specific românesc se înscrie cu strălucire în dinamica actuală a mişcării artistice de amatori a judeţului nostru, în care activează cu îmbucurătoare rezultate formaţii instrumentiste de gen vestite, cum ar fi cele din Sadu sau Boiţa-Tălmăce. De aceea, ni se pare binevenită iniţiativa de a invita în festival echipe profilate pe instrumente populare înrudite, derivate — „firele" şi V,trişcarii“ — conturîndu-se astfel posibilitatea unei documentări în caracterul cuprinzător al acestui gen de tradiţie în folclorul muzical românesc. Aceasta, cu atit mai mult cu cît categoria instrumentelor populare de suflat va fi larg exemplificată prin realizări ilustrative, în cadrul expoziţiei de instrumente muzicale populare, care va fi deschisă la Casa artelor, în timpul săptămînii culturii şi artei sibiene, în ziua de 21 septembrie, la ora 17. TITU POPESCU .V.DEREA CARNET Poate că obişnuinţa ucide intr-adevăr semnificaţiile. Sau poate că obişnuinţa diurnă să fie tocmai aceea , care fertilizează căutarea insolitului. Poate că veştile zilnice despre cutare obiectiv gospodărescedilitar terminat intr-un colţ de judeţ ori într-o zonă a ţării nu mai apar în ochii multora drept noutăţi. E o curiozitate ce decurge din număr şi din frecvenţă. Abia popasul cu gînd mai adine scuturat de habitudini zilnice poate să fie în stare a extrage semnificaţii. ... In satul cutare, un nou cămin cultural încăpător, în comuna cealaltă atîtea zeci de metri de trotuare, în locul cu nume de vechi rezonanţe un nou aşezămînt social, dincolo apa adusă în mijloc de urbe... Zilnic, ceas de ceas, noutăţile acestea se difuzează, aş zice, cu regularitate metronomică. Ieri, bunăoară, aşezarea de baştină a dascălului patriot Gh. Lazăr s-a îmbogăţit cu un nou edificiu modern, edificiu comercial. Dar cu cîteva luni în urmă, Moşna, moşnenii şi-au înstăpînit un asemenea edificiu cu aerul unui firesc dintotdeauna. Mline cei din Miercurea vor face la fel fără ca măcar să le treacă prin gînd ideea unei noutăţi senzaţionale. Tot mîine, în Nocrich apa va zbucni în casă adusă de sus de pe dealuri. Se va tăia o panglică, simbolic hotar dintre ce n-a fost şi ceea ce este. Atît doar, un simbol. Iar faptul că azi cumpărătorul avizigean intră cu coşul în magazinul cu autoservire asemeni oricărui cetăţean al marilor oraşe poate să nu-i spună nici lui nimic. Nici faptul de a culege stropii de apă direct din... casă. Aşezările noastre işe compun mereu mai intens, mai sigur, mai organizat o faţă ce dă drept de cetate aspiraţiei spre urban. Sigur, ceea ce spuneam e doar o faţetă a acestui salt. O parte, dar cît de semnificativă! In satul cu nume de legenda, largi trotuare te-ntîmpină, edificii şi-aruncă înfăţişarea de naşu şi modern privirii in care nu mai stăruie fiorul insolitului. Şi, totuşi paşii aceştia, realităţile acestea, şuvoi diurn de noutăţi sínt trepte pe un drum străjuit de previziuni înţelept alcătuite. Sínt trepte ale unui drum care îndeamnă mereu la fertile şi bucuroase reflecţii...