Tribuna Sibiului, octombrie 1970 (Anul 3, nr. 811-837)

1970-10-25 / nr. 832

Pag. 2 Au terminat semănatul griului Sintemn Informaţi că In unele unităţi agricole, ca urmare a e­­forturilor depuse, s-a terminat semănatul păioaselor. In prezent atenţia mecanizatorilor şi lucră­torilor din aceste unităţi este în­dreptată spre fertilizarea solului, executarea arăturilor de toamnă şi recoltarea culturilor de pe ul­timele suprafeţe. • Lucrătorii din fermele între­prinderii agricole de stat din A­­xente Sever au reuşit să execute semănatul culturilor de păioase în timpul optim. De asemenea a­­ici au fost aplicate integral can­tităţile de îngrăşăminte chimice şi organice, s-a pregătit patul germinativ in bune condiţiuni şi a fost însăminţat griul de toam­nă pe întreaga suprafaţă prevă­zută — 200 ha. • Subinginerul Boris Ţugui ne relatează că la ferma nr. 4 din Miercurea Sibiului a I.A.S. Apol­­du de Sus s-a încheiat semănatul griului pe cele 80 de ha cite au fost planificate. In vederea ridi­cării fertilităţii solului s-au apli­cat cite 2 400 tone gunoi de grajd la hectar pe o suprafaţă de 43 ha, iar pe 76 ha cite 400 kg su­­perfosfat. Tractoriştii au executat, de asemenea, arături de toamnă pe 127 ha, iar lucrătorii din fer­mă recoltează porumbul pentru boabe şi sfecla furajeră de pe ul­timele suprafeţe. • S-a terminat semănatul griu­lui şi în cooperativele agricole de producţie din Mediaş şi Tîr­­nava. Trebuie cunoscut de la bun înce­put că, pe lîngă regulile agrotehnice, de rotaţie a culturilor, pregătirea terenului, îngrăşăminte, epoca de se­­mănat, măsurile fitosanitare joacă un rol important. Aceste măsuri se referă la calitatea seminţei, la modul cum aceasta este pregătită înainte de a fi introdusă în sol, la protejarea culturii de atacul unor boli şi dău­nători in timpul perioadei de vege­taţie. Situaţia recoltei de griu din acest an a arătat pe deplin importanţa ce trebuie să o dea specialiştii mă­surilor fitosanitare. Atacul în masă produs de fuzernoză a diminuat pro­ducţia la grîu cu 10—80 la sută, a­­ceasta fiind în strînsă corelaţie cu factorii atmosferici, cu modul cum au fost­ aplicate regulile agrotehnice. In afara atacului produs de fuza­­rioză a fost semnalat un atac destul de intens de mătură, de muştele ce­realelor, viermi-slrmă și coropişnite, care au redus numărul de plante pînă la 20—25 la sută. De aceea se impune cu foarte mare stringentă res­pectarea unor măsuri fitosanitare care în mod considerabil vor reduce pagu­bele produsa de boli și dăunători. In primul rînd, la semănat trebuie folosit un material sănătos. De asemenea, trebuie să se evite monocultura, în nici un caz să nu se cultive grâu după grîu pe aceeaşi solă şi în al treilea an. In cazul ne­­respectării acestei indicaţii producţia va fi mult scăzută, se va crea o flo­ră şi o faună dăunătoare care poate să cuprindă parțial sau total lanul de grîu. Tratarea seminţei cu produse or­­gano-mercurice de tipul Criptodin sau TMTD în doze de 1,5 kg la tona de boabe, la care se adaugă și 2 kg de Aldrin sau Hed­otox, constituie Sfatul specialistului procedeul sigur de combatere a dă­unătorilor. Pentru a avea un tratament com­plex, este necesară utilizarea pe scară tot mai largă a produsului ro­mânesc F.B.7 care asigură o prote­jare atît Împotriva bolilor, cît şi a insectelor. Acest produs este o com­binaţie între clorura e­l-mercurică şi Lindanul pur, prezentindu-se sub formă de pulbere cenuşiu-gălbuie. Produsul F.B.7 are acţiune asupra larvelor gîndacului ghebos atit prin contact, cit şi sistemic, acţionînd în acest mod şi asupra larvelor de diptere. Trebuie să se aibă grijă ca acest produs să fie repartizat în mod uniform pe suprafaţa bobului. Dacă unităţile nu dispun de acest produs este necesar ca in planul de apro­vizionare pentru anul viitor să fie prevăzut, împotriva dipterelor care pot pro­voca pagube de 10—15 la sută din producţie, precum si împotriva ci­­cadelor (vectorii unor boli virotice de tipul piticirii şi îngălbenită) tre­buie aplicate tratamente in toamnă cu Hed­otox, Detox sau Lindatel, în doze de 15—20 kg/ha, sub formă de pulbere. Tratamentele se aplică toamna pentru culturile care răsar devreme şi primăvara de timpuriu pentru cele care sunt semănate mai tîrziu şi care răsar peste iarnă sau în primăvară. Tratamentele trebuie să se efectueze atunci cînd plantele au răsărit, de­oarece aceasta este faza cea mai preferată de insectă pentru depune­rea ouălor. Condiţiile din acest an sunt favo­rabile unui zbor maxim al muştelor in a doua jumătate a lunii octom­brie şi începutul lui noiembrie, fapt care impune aplicarea acestor trata­mente. Tratarea seminţei trebuie să se facă în spaţii aerisite, iar a cul­turilor pe vreme liniştită. Dr. D. MUSTEA de la Staţiunea experimentală a­­gricolă Turda s" Aplicarea măsurilor fitosanitare condiţie a unei bune producţii de grîu In lumea aurului fluid (Urmare din pag. I) naşii slut dintra cele mai frumoase. De altfel, cele şase diplome obţinute la tîrguri internaţionale şi expoziţii de a­­picultură slnt o mărturie elocventă a calităţii. Pentru mierea de salcîm au fost obţinute In 1967 două medalii de aur, pentru cea de brad două de argint, iar pentru ceară şi pentru prezentarea produselor două medalii de bronz, în fiecare an, ca urmare a pre­ţuirii de care se bucură mierea ro­mânească, se organizează în Austria ,primăvara mierii româneşti". Intr-o mică expoziţie organizată într-unul din birourile întreprinderii pot fi admirate diferite sorturi de miere exportată. Etichetate frumos, trei borcănaşe cu trei sortimente diferite sunt aşezate într-o lădiţă de carton pe care scrie în limba ger­mană: .Aur lichid. Specialitate româ­nească de miere, marca .Sibiu". A­­şadar, numai laude la adresa pro­duselor întreprinderii sibiene. Preocupări de valorificare superioa­ră a mierii există şi în prezent. Pînă acum doi ani, mierea de floarea soarelui era considerată de calitate mai inferioară. Datorită unei reţete elaborate de directorul fabricii, ing. Mircea Veştemean, s-a realizat un nou sort cu calităţi superioare (mie­re cristalizată dirijat), care se vin­de la fel de bine ca şi mierea de salcîm, considerată cea mai bună. Aflind atîtea lucruri frumoase şi alăturîndu-le frumosului reprezentat de miere prin ea însăşi, pleci din acest „rai dorit al copiilor“, din lu­mea­­simbolului hărniciei", cu un sentiment, de mândrie pentru această întreprindere unde rezultatul final al harnicilor lucrători este valorifi­cat în gradul cel mai înalt. S-a încheiat prima ediţie a Tîrgului Internaţional Bucureşti P Îub­ătă seara s-a Încheiat prima ediţie a Tîrgului internaţio­nal Bucureşti, la ca­re au luat parte 27­­state cu pavilioane oficiale, precum şi 82 firme cu standuri in­dividuale. Timp de a­­proape două săptă­­mini, tîrgul a fost vi­zitat de peste 600 000 de persoane, printre care mulţi oameni de specialitate din între­prinderile industria­le şi comerciale ale Capitalei şi din prin­cipalele centre indus­triale ale ţării. Prin profilul său teh­nic — imprimat de marea varietate de maşini-unelte, produ­se electronice şi elec­trotehnice, echipa­mente pentru produc­ţia transportului şi distribuţia energiei electrice, utilaje pen­tru producţia de rul­menţi, pentru prelu­crarea lemnului, in­stalaţii şi agregate complexe pentru di­ferite alte ramuri de activitate, ap­arata­ de măsură şi control, de cercetare ştiinţifi­că şi laborator — a­­ceastă importantă ma­nifestare economică şi comercială a atras un mare număr de oaspeţi de peste ho­tare. Tîrgul a fost vizitat de numeroase delegaţii oficiale, pre­şedinţi ai camerelor de comerţ, miniştri, personalităţi proemi­nente ale vieţii eco­nomice şi comerciale din peste 60 de state de pe toate continen­tele. La tîrg şi-au desfă­­activitatea — şurat alături de reprezen­tanţ­ ai întreprinderi­lor româneşti — pes­te 5 200 de specialişti şi oameni de afaceri străini. Fructuoasa activi­tate comercială des­făşurată de către or­ganizaţiile de comerţ exterior româneşti s-a concretizat în nume­roase contracte de export şi import. De asemenea, cu o­­cazia tîrgului, între­prinderile şi organi­zaţiile de comerţ ex­terior au stabilit con­tacte cu numeroşi parteneri de peste ho­tare, care deschid perspectiva extinderii în continuare a schim­burilor comerciale in­ternaţionale, dezvol­tarea colaborării e­­conomice şi tehnico- ştiinţifice. (Agerpres) Imagine din zona industrială a Sibiului Foto: FRED M­SS La „8 Mai” Mediaş 99 slăbiciunilor, la... aprovizionare care Un lanţ porneşte Ne aflăm în ultimul trimestru al ultimului an al cincinalului. Colecti­vele de muncă din cadrul întreprin­derilor industriale ale judeţului nos­tru, printre care şi cele din Mediaş, desfăşoară o febrilă activitate pen­tru îndeplinirea sarcinilor de plan, iau măsuri de ultima urgenţă pentru ca la sfîrşitul anului să poată ra­porta realizarea integrală a planului de producţie. Şi colectivul fabricii Mai", a repurtat succese remarca­bile în perioada scursă in cei cinci ani de activitate. Demn de amintit este faptul că muncitorii, inginerii si tehnicienii acestei întreprinderi au raportat îndeplinirea sarcinilor de bază ale actualului cincinal, încă din luna august. Dacă aici au fost, obţi­nute rezultate demne de luat in seamă trebuie amintit insă că, de un timp încoace, în această fabrică se constată un oarecare declin faţă de anii anteriori. Se ştie că pentru a se putea în­deplini planul de producţie, una din condiţiile principale este asigurarea locurilor de muncă cu materiile pri­me şi materialele necesare bunei des­făşurări a procesului tehnologic. Aprovizionarea deci, fiind una din condiţiile de bază ale unei activităţi economice eficiente, se cere a fi privită cu mult simţ de răspundere, iar atunci cînd se constată unele de­reglări se impune luarea de măsuri energice pentru redresarea situaţiei. Oare la „8 Mai" compartimentul de aprovizionare funcţionează corespun­zător? Iată rezultatul investigaţiilor noastre făcute zilele trecute pe a­­ceastă temă. Am ales sectorul de Încălţăminte, care, după cum am fost informaţi de tovarăşii din conducerea fabricii, „înghite" o parte din realizările ce­lorlalte sectoare, şi care, în conse­cinţă, a devenit „problemă" pentru întregul colectiv de muncă al acestei întreprinderi. Trebuie spus de la bun început, că, din cauza lipsei unor materiale acti­vitatea acestui sector s-a întrerupt în repetate rînduri parțial sau chiar total. Numai în luna septembrie, de pildă, stagnările datorate lipsei de materiale au dus la pierderea a circa 13 600 om­ ore. „Din lipsa fermoarelor s-a stagnat aproape opt zile — ne spune tovară­șul Virgil Borcoman, seiful serviciu­lui O.N.M. al fabricii. Este adevărat că au lipsit fermoarele pentru un anumit sortiment de cisme pentru fe­mei, dar oare nu se putea trece la alt model? De fapt motivul „lipsa fer­­moarelor" s-a răspîndit cu atîta uşu­rinţă în fabrică incit şi cei de la aprovizionare, de la magazie, şi chiar conducerea fabricii­ şi conducătorii producţiei s-au „consolat". Cu prea multă uşurinţă au fost semnate pro­cesele verbale de stagnare, pentru care, după cum s-a dovedit, nu exis­tau temeiuri valabile. De ce? La un control amănunţit, organele compe­tente au constatat că totuşi... fer­­moarele existau în fabrică. „Slaba aprovizionare este una din principalele cauze ale unei activităţi r­eeficace. Uneori sunt lansate în fa­bricație sortimente la care aprovi­zionarea este incompletă. Aproape că nu există zi în care să nu apelăm la serviciul de aprovizionare, la maga­zie, la conducerea fabricii pentru a ne pune la dispoziţie materialele şi piesele necesare. Aceasta nu ar fi nimic dacă am primi ce cerem, d­ar de multe ori dăm cu toţii din colţ în colţ. Faptul că nu cunoaştem ce vom lucra mîine sau peste citeva zile se datoreşte tot neaprovizionării cu ma­teriale. Uitaţi — şi ne arată un gra­fic de lansare a producţiei pentru, trimestrul patru — aici sînt trecute exact zilele cînd trebuie să se ter­mine un sortiment, şi să trecem un altul, dar nu se poate respecta" — ne spune I. Pîrlea, şef de secţie. In momentul de faţă lansările s-au îndilcit în aşa fel încît aproape că nimeni nu mai poate şti ce va avea de făcut unei» sortiment« de cisme, pentru care deocamdată nu există materialele necesare, au fost înlo­cuite cu altele, sau chiar cu papuci de casă ce trebuiau produşi la sfir­­şitul anului. Un lucru trebuie reţi­nut şi anume că, datorită acestui stil de a lucra, în cadrul sectorului nu se pot lua măsuri eficiente de am­plasare a utilajelor, de repartizare judicioasă a forţei de muncă şi deci intervin şi inevitabilele stagnări sau zile cu o productivitate scăzută. „Aprovizionarea locului de muncă este una din condiţiile de bază ale îndeplinirii ritmice a planului de producţie. Dar, fiindcă la noi sunt o serie de lipsuri, in cadrul acestui compartiment avem multe necazuri şi în ce priveşte îndeplinirea norme­lor zilnice" — ne spune Helmuth Gündisch, preşedintele comitetului sindicatului. Intr-adevăr, consultînd situaţia îndeplinirii normelor pe luna august a. c. am constatat că un nu­măr de 759 muncitori nu au reuşit să-şi realizeze norma (la data cînd am vizitat fabrica situaţia pe septem­brie încă nu era încheiată). Că lipsa de materiale au condus și la alte neajunsuri o dovedesc și ur­mătoarele fapte: nu se pot lichida si trimite beneficiarilor 5 200 perechi cisme bizon în valoare de 1 150 mii lei din cauza a 2 300 perechi la care lipsesc ornamentele metalice. Stau imobilizate în stocuri supranorma­­tive 11 800 perechi cisme pentru ado­lescenţi datorită celor 3 310 perechi la care lipsesc cataramele M3. 6 700 perechi cisme din P.V.C., avînd înăl­țimea carîmbului de 24—26 cm., în valoare de 630 mii lei, sunt nelivrate pe motivul că 1 140 perechi nu au aplicate cataramele G 23 și M5. Din cele relatate se desprinde con­cluzia că la „8 Mai" în loc ca lipsu­rile arătate să fie lichidate, ele se adîncesc. Lipsa materialelor a deve­nit ceva obişnuit aici. Oare acestei situaţii nu i se poate pune capăt? Se poate. Numai că pentru aceasta se cere mai Înt­îi o analiză profundă a principalelor cauze care duc la crearea unor atari situaţii şi stabili­rea de măsuri eficiente atît din par­tea conducerii fabricii, cît şi din par­tea Combinatului de pielărie şi în­călţăminte Sibiu. M. ADRIAN al­de Vizitînd Muzeul tehnicii populare din Dumbrava Sibiului TIMPUL Centrul meteorologic Sibiu co­munică: Vreme rece cu cerul tem­porar noros. Vor cădea precipita­ţii slabe sub formă de ploaie, la­­poviţă şi ninsoare. Vratul va sufla slab pînă la potrivit din vest şi sud-vest. Minimele vor fi cuprin­se între minus 2 şi plus 4 grade, iar maximele vor oscila între plus 3 şi 9 grade. Dimineaţa ceaţă lo­cală. CINEMA SIBIU: PACEA: Intilnirea (ore­le 9,00; 11,30; 14,30; 18,00; 21,00); ARTA: Canarul şi viscolul (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); TINERETULUI: Departe in apus (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,S0)| INDEPENDENTA! Acţiunea .Vulturul“ (orele 11,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). 7 NOIEM­BRIE: Simpaticul domn „R" (ore­le 10,00; 14,00; 16,00; 18,00 ŞI 20,00). MEDIAŞ: PROGRESUL! Dragoste şi viteză (orele 9,00; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15). TINERETULUI: Comedianţii (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30). UNIREA: Omul pe care-l iubesc (orele 10,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). CISNĂDIE: POPULAR: Argoman superdiabolicul (orele 11,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). AGNITA: 8 MAI: Noapte cu cea­­ţă (orele 10,00; 16,00 şi 18,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE. Cei 1 000 de och­i ai dr. Mabuse (orele 16,00; 18,00 şi 20,00). COPSA MICA: POPULAR: Bă­nuiala (orele 17,00 şi 19,00). BAZNA-BAI: Fredy si cîntecul preriei (orele 17,00 şi 19,00). OCNA SIBIULUI! Singurătate in doi (orele 17,00 şi 19,00). APOLDO DE SUS: 23 AUGUST1 .Toc dublu în serviciul secret (o­­rele 17,00 şi 19,00). TELEVIZIUNE drăgiţi de muzică uşoară: Rita Pavone, Connie Francis, Denise Constantinescu, Hanja Pazek­ova, Cliff Richard, Ja­cques Hustin, Florin Bogardo. 13.30 Emisiune în limba maghiară. 15.00 Fotbal: Dinamo Bucureşti — Steaua. Transmisiune de la stadionul „23 August". 17.00 Campionatul mondial de er­dobal. Transmisiune de la Praga. 18.00 Cîntare patriei. Concurs co­ral interjudeţean. Participă judeţele: Braşov, Suceava şi municipiul Bucureşti. 19,15 Desene animate. 19,30 20,00 20.30 21,20 21,35 22.30 Telejurnalul de seară. Baletul La Piaţă de Mihail Jóra (Interviziune) Telex-varietăţi. Reportaj TV. 80 de bărbaţi. Telex-varietăţi. Partea a II-a. Campionatele mondiale de gimnastică. Exerciţii liber a­­lese, femei. Transmisiune de la Ljubljana. Telejurnalul de noapte, închiderea emisiunii. Deschiderea emisiunii. Matineu duminical pentru co­pii şi şcolari. Noile aventuri ale echipajului Val-Vîrtej: — pe urmele argonauţilor. Desene animate. Viaţa satului. Amfiteatru muzical. Din crea­ţia lui W. A. Mozart. De strajă patriei. Emisiune consacrată Zilei Forţelor Ar­mate ale Republicii Socialiste România. In reluare la cererea tele­spectatorilor. Interpreţi în­9,00 9,45 10,00 11,15 12,00 13,00, 23,00 23,15 TRTBÜTO STETÜLUT Panoramic competiţional FOTBAL — Sibiu, stadion Metalul, ora 11, C.S.M. Sibiu—C.S.M. Reşiţa (divizia B), în deschidere (ora 9), In­dependenta Sibiu—Metalul Copşa Mică (divizia C); teren Voinţa, ora 9, Voinţa Sibiu—Carpati Mîrşa; teren Independenta (Obor), ora 9, Con­strucţii Sibiu—Progresul Agnita; te­ren C.F.R., ora 11, Metalurgica Si­biu—Textila Mediaş; Mediaş; teren Record, ora 10,30, Sparta Mediaş— Textila Cisnădie (toate în cadrul campionatului judeţean de seniori); Copşa Mică, stadion 1 Mai, ora II, Vitrometan Mediaş—Caraimanul Buş­teni (divizia C), HANDBAL — Sibiu, teren Lucea­fărul, ora 13, Independenţa Sibiu— Universitatea Craiova (ro) — divi­zia B; teren Şcoala sportivă, ora 10, Şcoala sportivă Sibiu—Şcoala spor­tivă Cluj (f) — divizia şcolară; teren Voinţa, ora 11, Voinţa Sibiu—Auto­­mecanica Mediaş (m) — campionat judeţean; Mediaş: teren Record, ora 11, Sparta Mediaş—Constructorul Baia Mare (f) — divizia B; Cisnă­­die: terenul Tineretului, ora 10, Tex­tila II Cisnădie—Voinţa Mediaş (m) — campionat judeţean, ora 11,15, Textila Cisnădie—C.S.M. Reşiţa (m) — divizia B; Agnita, ora 10, Voinţa Agnita—Liceul nr. 3 Braşov (m) —­­divizia şcolară: ora 11,15, Voinţa Ag­nita—A.S.A. II Sibiu (m) — campio­nat judeţean: Copşa Mică, ora 11. Metalul C. Mică—Timişul Lugoj (m) — divizia B. VOLEI­­— Sibiu: teren Şcoala spor­tivă, ora 9, Şcoala sportivă Sibiu— Liceul agricol Sibiu (f); ora 10, Şcoala sportivă Sibiu—Liceul C. Lung (m); ora 11,30, Liceul Miercurea—Liceul nr. 2 Rm. Vîlcea (f) — toate în ca­drul diviziei şcolare; Mediaş: teren Şcoala sportivă, ora 10, Ştiinţa Me­diaş — Tricotajul Agnita (f); ora 12, Vitrometan Mediaş—Victoria Agnita (m); Copşa Mică, ora 11, Şcoala pro­fesională Copşa Mică—Progresul Si­biu (m) — toate în campionatul ju­deţean. anul Hl, nr. 832 ■Mm» 'T 4 A : 18,00 3 18,05 ; 18,30 ; 19,15 3 19,20­­ 19,30 3 20,00 20,15 22,05 22,30 23,00 23,15 17,30 18,00 13,25 13,30 19,20 19,30 20,00 20,30 21,00 21,30 22,05 22,25 22,50 23,00 18,20 19,15 19,20 21,50 L T.V LUNI, *8 OCTOMBRIE ; Vizita președintelui Consiliului de­­ Stat al Republicii Socialiste Ro­n­­mânia, Nicolae Ceauşescu, in 3 S.U.A. în jurul orei 17,00, trans- 5 misiune directă la posturile noas­tre de radio şi televiziune de la Casa Albă — Washington. 18,09 Microgrampremiera. 18,05 Rampa. 18,25 Pamoramie ştiinţific. 18,50 Actualitatea în economie. 19,05 Cu automobilul prin Austria. Reportaj filmat. 19,20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19,30 Telejurnalul de seară. 20,00 Teatru foileton. Războiul ce­lor două roze. 20,55 Unul din doi — emisiune­­concurs. Transmisiune din Brăila. Tema. Legendă și geo- 3­­rafie. ■ 21,55 Teleglob. Călătorie prin Iran. ; 22,20 Campionatele mondiale de gimnastică. Exerciţii liber a­­le de bărbaţi. Transmisiune de la Ljubljana. ■ 23,00 Telejurnalul de noapte. S 23,10 Închiderea emisiunii. I MARŢI, 27 OCTOMBRIE 55I 18,00 Deschiderea emisiunii. • 18,05 Campionatele mondiale­­ de gimnastică. Finala feminină pe aparate. Transmisiune de­­ la Ljubljana. 3 18,35 Bastonul de mareşal. Emisiune pentru tineret. 3 19,15 Anunțuri-publicitate. 3 19,20 1001 de seri. Emisiune pen­tru cei mici. 3 19,30 Telejurnalul de seară. S 20,00 Reflector. I 20,15 Seară de teatru. O scrisoare pierdută, de Ion Luca Cara­­giale. Spectacol al Teatrului National „I. L. Caragiale“, în­registrat în anul 1960. • 22,15 Prim plan. Dumitru Dumitru, Erou al Muncii Socialiste, di­rectorul I.A.S. Pietroiu, jud. • Ialomița. • 22,45 Telejurnalul de noapte. • 23,00 închiderea emisiunii. 5 MIERCURI, 28 OCTOMBRIE ! VINERI, 30 OCTOMBRIE • 18,00 Deschiderea emisiunii. La volan — emisiune pentru­­ conducătorii auto. Căminul. Anunţuri-publicitate. 1001 de seri. Emisiune pen­tru cei mici. Telejurnalul de seară. Reflector. Film Artistier Roşu şi auriu. Producţie a studiourilor po­loneze. Mai aveţi o întrebare? Ho­meopatia şi Acupunctura —a pro şi contra. Telejurnalul de noapte, închiderea emisiunii. 19,30­­ 20,00 : 20,15 22,50 23,00 SIMBATA, 31 OCTOMBRIE 14,30—16,15 Fotbal­ Dinamo Bucu­reşti — U.T.A. Trans­misiune de la stadionul Dinamo. 17:00 18:15 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba germană. Ocolul ţării în opt luni. Se vor întrece echipele judeţe­lor Brăila, Constanţa, Ialo­miţa şi Tulcea. Transmisiune din Constanţa. Anunţuri-publicitate. 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. Telejurnalul de seară. Tele-enciclopedia. Tineri poeţi cîntă patria. Film serial. Incoruptibilii. Deschiderea emisiunii. Universal Şotron — enciclo­pedie pentru copii. Cabinetul economic TV. Sis­temul de preţuri — instru­ment al conducerii şi planifi­cării economiei naţionale. Anunţuri-publicitate, 1001 de seri. Emisiune pen­tru cei mici. Telejurnalul de seară. Reflector. Tele-cinematecai Aventurii® lui Don Juan, cu Errol Flynn. Idei contemporane. Filozofie şi cultură. Gala marilor interpreţi ro­mâni. Magdalena Popa. Telejurnalul de noapte, închiderea emisiunii. Deschiderea emisiunii. Emi­siune în limba maghiară. Mult e dulce şi frumoasă. Emisiune de prof. dr. Sorin Stati. Anunţuri-publicitate. Cadran internaţional. 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. Telejurnalul de seară. „La Obreja-ntr-o grădina"... Emisiune muzical-coregrafică susţinută de echipa Casei de cultură din Caransebeş, jude­ţul Caraş-Severin. Film serial. Noile aventuri ale lui Huckleberry Finn. Trei destine. Teatru TV. De viaţă, de dra­goste, de moarte. Recital de poezie populară susţinut de Irina Răchiţeanu. Poşta TV de Ion Bucheru. Ankara — reportaj de Toma George Maiorescu. Telejurnalul de noapte, închiderea emisiunii.­­ Contrastul. Tele recital Gică Petrescu. Telejurnalul de noapte. Sport. închiderea emisiunii.­­ JOI, 29 OCTOMBRIE 19,15 19,20 , 19,30 , 20,oo I 20,55 I 21,10 22,00 22,50 23,05 I 23,30 I : 3

Next