Tribuna Sibiului, octombrie 1970 (Anul 3, nr. 811-837)
1970-10-25 / nr. 832
Pag. 2 Au terminat semănatul griului Sintemn Informaţi că In unele unităţi agricole, ca urmare a eforturilor depuse, s-a terminat semănatul păioaselor. In prezent atenţia mecanizatorilor şi lucrătorilor din aceste unităţi este îndreptată spre fertilizarea solului, executarea arăturilor de toamnă şi recoltarea culturilor de pe ultimele suprafeţe. • Lucrătorii din fermele întreprinderii agricole de stat din Axente Sever au reuşit să execute semănatul culturilor de păioase în timpul optim. De asemenea aici au fost aplicate integral cantităţile de îngrăşăminte chimice şi organice, s-a pregătit patul germinativ in bune condiţiuni şi a fost însăminţat griul de toamnă pe întreaga suprafaţă prevăzută — 200 ha. • Subinginerul Boris Ţugui ne relatează că la ferma nr. 4 din Miercurea Sibiului a I.A.S. Apoldu de Sus s-a încheiat semănatul griului pe cele 80 de ha cite au fost planificate. In vederea ridicării fertilităţii solului s-au aplicat cite 2 400 tone gunoi de grajd la hectar pe o suprafaţă de 43 ha, iar pe 76 ha cite 400 kg superfosfat. Tractoriştii au executat, de asemenea, arături de toamnă pe 127 ha, iar lucrătorii din fermă recoltează porumbul pentru boabe şi sfecla furajeră de pe ultimele suprafeţe. • S-a terminat semănatul griului şi în cooperativele agricole de producţie din Mediaş şi Tîrnava. Trebuie cunoscut de la bun început că, pe lîngă regulile agrotehnice, de rotaţie a culturilor, pregătirea terenului, îngrăşăminte, epoca de semănat, măsurile fitosanitare joacă un rol important. Aceste măsuri se referă la calitatea seminţei, la modul cum aceasta este pregătită înainte de a fi introdusă în sol, la protejarea culturii de atacul unor boli şi dăunători in timpul perioadei de vegetaţie. Situaţia recoltei de griu din acest an a arătat pe deplin importanţa ce trebuie să o dea specialiştii măsurilor fitosanitare. Atacul în masă produs de fuzernoză a diminuat producţia la grîu cu 10—80 la sută, aceasta fiind în strînsă corelaţie cu factorii atmosferici, cu modul cum au fost aplicate regulile agrotehnice. In afara atacului produs de fuzarioză a fost semnalat un atac destul de intens de mătură, de muştele cerealelor, viermi-slrmă și coropişnite, care au redus numărul de plante pînă la 20—25 la sută. De aceea se impune cu foarte mare stringentă respectarea unor măsuri fitosanitare care în mod considerabil vor reduce pagubele produsa de boli și dăunători. In primul rînd, la semănat trebuie folosit un material sănătos. De asemenea, trebuie să se evite monocultura, în nici un caz să nu se cultive grâu după grîu pe aceeaşi solă şi în al treilea an. In cazul nerespectării acestei indicaţii producţia va fi mult scăzută, se va crea o floră şi o faună dăunătoare care poate să cuprindă parțial sau total lanul de grîu. Tratarea seminţei cu produse organo-mercurice de tipul Criptodin sau TMTD în doze de 1,5 kg la tona de boabe, la care se adaugă și 2 kg de Aldrin sau Hedotox, constituie Sfatul specialistului procedeul sigur de combatere a dăunătorilor. Pentru a avea un tratament complex, este necesară utilizarea pe scară tot mai largă a produsului românesc F.B.7 care asigură o protejare atît Împotriva bolilor, cît şi a insectelor. Acest produs este o combinaţie între clorura el-mercurică şi Lindanul pur, prezentindu-se sub formă de pulbere cenuşiu-gălbuie. Produsul F.B.7 are acţiune asupra larvelor gîndacului ghebos atit prin contact, cit şi sistemic, acţionînd în acest mod şi asupra larvelor de diptere. Trebuie să se aibă grijă ca acest produs să fie repartizat în mod uniform pe suprafaţa bobului. Dacă unităţile nu dispun de acest produs este necesar ca in planul de aprovizionare pentru anul viitor să fie prevăzut, împotriva dipterelor care pot provoca pagube de 10—15 la sută din producţie, precum si împotriva cicadelor (vectorii unor boli virotice de tipul piticirii şi îngălbenită) trebuie aplicate tratamente in toamnă cu Hedotox, Detox sau Lindatel, în doze de 15—20 kg/ha, sub formă de pulbere. Tratamentele se aplică toamna pentru culturile care răsar devreme şi primăvara de timpuriu pentru cele care sunt semănate mai tîrziu şi care răsar peste iarnă sau în primăvară. Tratamentele trebuie să se efectueze atunci cînd plantele au răsărit, deoarece aceasta este faza cea mai preferată de insectă pentru depunerea ouălor. Condiţiile din acest an sunt favorabile unui zbor maxim al muştelor in a doua jumătate a lunii octombrie şi începutul lui noiembrie, fapt care impune aplicarea acestor tratamente. Tratarea seminţei trebuie să se facă în spaţii aerisite, iar a culturilor pe vreme liniştită. Dr. D. MUSTEA de la Staţiunea experimentală agricolă Turda s" Aplicarea măsurilor fitosanitare condiţie a unei bune producţii de grîu In lumea aurului fluid (Urmare din pag. I) naşii slut dintra cele mai frumoase. De altfel, cele şase diplome obţinute la tîrguri internaţionale şi expoziţii de apicultură slnt o mărturie elocventă a calităţii. Pentru mierea de salcîm au fost obţinute In 1967 două medalii de aur, pentru cea de brad două de argint, iar pentru ceară şi pentru prezentarea produselor două medalii de bronz, în fiecare an, ca urmare a preţuirii de care se bucură mierea românească, se organizează în Austria ,primăvara mierii româneşti". Intr-o mică expoziţie organizată într-unul din birourile întreprinderii pot fi admirate diferite sorturi de miere exportată. Etichetate frumos, trei borcănaşe cu trei sortimente diferite sunt aşezate într-o lădiţă de carton pe care scrie în limba germană: .Aur lichid. Specialitate românească de miere, marca .Sibiu". Aşadar, numai laude la adresa produselor întreprinderii sibiene. Preocupări de valorificare superioară a mierii există şi în prezent. Pînă acum doi ani, mierea de floarea soarelui era considerată de calitate mai inferioară. Datorită unei reţete elaborate de directorul fabricii, ing. Mircea Veştemean, s-a realizat un nou sort cu calităţi superioare (miere cristalizată dirijat), care se vinde la fel de bine ca şi mierea de salcîm, considerată cea mai bună. Aflind atîtea lucruri frumoase şi alăturîndu-le frumosului reprezentat de miere prin ea însăşi, pleci din acest „rai dorit al copiilor“, din lumeasimbolului hărniciei", cu un sentiment, de mândrie pentru această întreprindere unde rezultatul final al harnicilor lucrători este valorificat în gradul cel mai înalt. S-a încheiat prima ediţie a Tîrgului Internaţional Bucureşti P Îubătă seara s-a Încheiat prima ediţie a Tîrgului internaţional Bucureşti, la care au luat parte 27state cu pavilioane oficiale, precum şi 82 firme cu standuri individuale. Timp de aproape două săptămini, tîrgul a fost vizitat de peste 600 000 de persoane, printre care mulţi oameni de specialitate din întreprinderile industriale şi comerciale ale Capitalei şi din principalele centre industriale ale ţării. Prin profilul său tehnic — imprimat de marea varietate de maşini-unelte, produse electronice şi electrotehnice, echipamente pentru producţia transportului şi distribuţia energiei electrice, utilaje pentru producţia de rulmenţi, pentru prelucrarea lemnului, instalaţii şi agregate complexe pentru diferite alte ramuri de activitate, aparata de măsură şi control, de cercetare ştiinţifică şi laborator — această importantă manifestare economică şi comercială a atras un mare număr de oaspeţi de peste hotare. Tîrgul a fost vizitat de numeroase delegaţii oficiale, preşedinţi ai camerelor de comerţ, miniştri, personalităţi proeminente ale vieţii economice şi comerciale din peste 60 de state de pe toate continentele. La tîrg şi-au desfăactivitatea — şurat alături de reprezentanţ ai întreprinderilor româneşti — peste 5 200 de specialişti şi oameni de afaceri străini. Fructuoasa activitate comercială desfăşurată de către organizaţiile de comerţ exterior româneşti s-a concretizat în numeroase contracte de export şi import. De asemenea, cu ocazia tîrgului, întreprinderile şi organizaţiile de comerţ exterior au stabilit contacte cu numeroşi parteneri de peste hotare, care deschid perspectiva extinderii în continuare a schimburilor comerciale internaţionale, dezvoltarea colaborării economice şi tehnico- ştiinţifice. (Agerpres) Imagine din zona industrială a Sibiului Foto: FRED MSS La „8 Mai” Mediaş 99 slăbiciunilor, la... aprovizionare care Un lanţ porneşte Ne aflăm în ultimul trimestru al ultimului an al cincinalului. Colectivele de muncă din cadrul întreprinderilor industriale ale judeţului nostru, printre care şi cele din Mediaş, desfăşoară o febrilă activitate pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, iau măsuri de ultima urgenţă pentru ca la sfîrşitul anului să poată raporta realizarea integrală a planului de producţie. Şi colectivul fabricii Mai", a repurtat succese remarcabile în perioada scursă in cei cinci ani de activitate. Demn de amintit este faptul că muncitorii, inginerii si tehnicienii acestei întreprinderi au raportat îndeplinirea sarcinilor de bază ale actualului cincinal, încă din luna august. Dacă aici au fost, obţinute rezultate demne de luat in seamă trebuie amintit insă că, de un timp încoace, în această fabrică se constată un oarecare declin faţă de anii anteriori. Se ştie că pentru a se putea îndeplini planul de producţie, una din condiţiile principale este asigurarea locurilor de muncă cu materiile prime şi materialele necesare bunei desfăşurări a procesului tehnologic. Aprovizionarea deci, fiind una din condiţiile de bază ale unei activităţi economice eficiente, se cere a fi privită cu mult simţ de răspundere, iar atunci cînd se constată unele dereglări se impune luarea de măsuri energice pentru redresarea situaţiei. Oare la „8 Mai" compartimentul de aprovizionare funcţionează corespunzător? Iată rezultatul investigaţiilor noastre făcute zilele trecute pe această temă. Am ales sectorul de Încălţăminte, care, după cum am fost informaţi de tovarăşii din conducerea fabricii, „înghite" o parte din realizările celorlalte sectoare, şi care, în consecinţă, a devenit „problemă" pentru întregul colectiv de muncă al acestei întreprinderi. Trebuie spus de la bun început, că, din cauza lipsei unor materiale activitatea acestui sector s-a întrerupt în repetate rînduri parțial sau chiar total. Numai în luna septembrie, de pildă, stagnările datorate lipsei de materiale au dus la pierderea a circa 13 600 om ore. „Din lipsa fermoarelor s-a stagnat aproape opt zile — ne spune tovarășul Virgil Borcoman, seiful serviciului O.N.M. al fabricii. Este adevărat că au lipsit fermoarele pentru un anumit sortiment de cisme pentru femei, dar oare nu se putea trece la alt model? De fapt motivul „lipsa fermoarelor" s-a răspîndit cu atîta uşurinţă în fabrică incit şi cei de la aprovizionare, de la magazie, şi chiar conducerea fabricii şi conducătorii producţiei s-au „consolat". Cu prea multă uşurinţă au fost semnate procesele verbale de stagnare, pentru care, după cum s-a dovedit, nu existau temeiuri valabile. De ce? La un control amănunţit, organele competente au constatat că totuşi... fermoarele existau în fabrică. „Slaba aprovizionare este una din principalele cauze ale unei activităţi reeficace. Uneori sunt lansate în fabricație sortimente la care aprovizionarea este incompletă. Aproape că nu există zi în care să nu apelăm la serviciul de aprovizionare, la magazie, la conducerea fabricii pentru a ne pune la dispoziţie materialele şi piesele necesare. Aceasta nu ar fi nimic dacă am primi ce cerem, dar de multe ori dăm cu toţii din colţ în colţ. Faptul că nu cunoaştem ce vom lucra mîine sau peste citeva zile se datoreşte tot neaprovizionării cu materiale. Uitaţi — şi ne arată un grafic de lansare a producţiei pentru, trimestrul patru — aici sînt trecute exact zilele cînd trebuie să se termine un sortiment, şi să trecem un altul, dar nu se poate respecta" — ne spune I. Pîrlea, şef de secţie. In momentul de faţă lansările s-au îndilcit în aşa fel încît aproape că nimeni nu mai poate şti ce va avea de făcut unei» sortiment« de cisme, pentru care deocamdată nu există materialele necesare, au fost înlocuite cu altele, sau chiar cu papuci de casă ce trebuiau produşi la sfirşitul anului. Un lucru trebuie reţinut şi anume că, datorită acestui stil de a lucra, în cadrul sectorului nu se pot lua măsuri eficiente de amplasare a utilajelor, de repartizare judicioasă a forţei de muncă şi deci intervin şi inevitabilele stagnări sau zile cu o productivitate scăzută. „Aprovizionarea locului de muncă este una din condiţiile de bază ale îndeplinirii ritmice a planului de producţie. Dar, fiindcă la noi sunt o serie de lipsuri, in cadrul acestui compartiment avem multe necazuri şi în ce priveşte îndeplinirea normelor zilnice" — ne spune Helmuth Gündisch, preşedintele comitetului sindicatului. Intr-adevăr, consultînd situaţia îndeplinirii normelor pe luna august a. c. am constatat că un număr de 759 muncitori nu au reuşit să-şi realizeze norma (la data cînd am vizitat fabrica situaţia pe septembrie încă nu era încheiată). Că lipsa de materiale au condus și la alte neajunsuri o dovedesc și următoarele fapte: nu se pot lichida si trimite beneficiarilor 5 200 perechi cisme bizon în valoare de 1 150 mii lei din cauza a 2 300 perechi la care lipsesc ornamentele metalice. Stau imobilizate în stocuri supranormative 11 800 perechi cisme pentru adolescenţi datorită celor 3 310 perechi la care lipsesc cataramele M3. 6 700 perechi cisme din P.V.C., avînd înălțimea carîmbului de 24—26 cm., în valoare de 630 mii lei, sunt nelivrate pe motivul că 1 140 perechi nu au aplicate cataramele G 23 și M5. Din cele relatate se desprinde concluzia că la „8 Mai" în loc ca lipsurile arătate să fie lichidate, ele se adîncesc. Lipsa materialelor a devenit ceva obişnuit aici. Oare acestei situaţii nu i se poate pune capăt? Se poate. Numai că pentru aceasta se cere mai Întîi o analiză profundă a principalelor cauze care duc la crearea unor atari situaţii şi stabilirea de măsuri eficiente atît din partea conducerii fabricii, cît şi din partea Combinatului de pielărie şi încălţăminte Sibiu. M. ADRIAN alde Vizitînd Muzeul tehnicii populare din Dumbrava Sibiului TIMPUL Centrul meteorologic Sibiu comunică: Vreme rece cu cerul temporar noros. Vor cădea precipitaţii slabe sub formă de ploaie, lapoviţă şi ninsoare. Vratul va sufla slab pînă la potrivit din vest şi sud-vest. Minimele vor fi cuprinse între minus 2 şi plus 4 grade, iar maximele vor oscila între plus 3 şi 9 grade. Dimineaţa ceaţă locală. CINEMA SIBIU: PACEA: Intilnirea (orele 9,00; 11,30; 14,30; 18,00; 21,00); ARTA: Canarul şi viscolul (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); TINERETULUI: Departe in apus (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,S0)| INDEPENDENTA! Acţiunea .Vulturul“ (orele 11,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). 7 NOIEMBRIE: Simpaticul domn „R" (orele 10,00; 14,00; 16,00; 18,00 ŞI 20,00). MEDIAŞ: PROGRESUL! Dragoste şi viteză (orele 9,00; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15). TINERETULUI: Comedianţii (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30). UNIREA: Omul pe care-l iubesc (orele 10,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). CISNĂDIE: POPULAR: Argoman superdiabolicul (orele 11,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). AGNITA: 8 MAI: Noapte cu ceaţă (orele 10,00; 16,00 şi 18,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE. Cei 1 000 de ochi ai dr. Mabuse (orele 16,00; 18,00 şi 20,00). COPSA MICA: POPULAR: Bănuiala (orele 17,00 şi 19,00). BAZNA-BAI: Fredy si cîntecul preriei (orele 17,00 şi 19,00). OCNA SIBIULUI! Singurătate in doi (orele 17,00 şi 19,00). APOLDO DE SUS: 23 AUGUST1 .Toc dublu în serviciul secret (orele 17,00 şi 19,00). TELEVIZIUNE drăgiţi de muzică uşoară: Rita Pavone, Connie Francis, Denise Constantinescu, Hanja Pazekova, Cliff Richard, Jacques Hustin, Florin Bogardo. 13.30 Emisiune în limba maghiară. 15.00 Fotbal: Dinamo Bucureşti — Steaua. Transmisiune de la stadionul „23 August". 17.00 Campionatul mondial de erdobal. Transmisiune de la Praga. 18.00 Cîntare patriei. Concurs coral interjudeţean. Participă judeţele: Braşov, Suceava şi municipiul Bucureşti. 19,15 Desene animate. 19,30 20,00 20.30 21,20 21,35 22.30 Telejurnalul de seară. Baletul La Piaţă de Mihail Jóra (Interviziune) Telex-varietăţi. Reportaj TV. 80 de bărbaţi. Telex-varietăţi. Partea a II-a. Campionatele mondiale de gimnastică. Exerciţii liber alese, femei. Transmisiune de la Ljubljana. Telejurnalul de noapte, închiderea emisiunii. Deschiderea emisiunii. Matineu duminical pentru copii şi şcolari. Noile aventuri ale echipajului Val-Vîrtej: — pe urmele argonauţilor. Desene animate. Viaţa satului. Amfiteatru muzical. Din creaţia lui W. A. Mozart. De strajă patriei. Emisiune consacrată Zilei Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România. In reluare la cererea telespectatorilor. Interpreţi în9,00 9,45 10,00 11,15 12,00 13,00, 23,00 23,15 TRTBÜTO STETÜLUT Panoramic competiţional FOTBAL — Sibiu, stadion Metalul, ora 11, C.S.M. Sibiu—C.S.M. Reşiţa (divizia B), în deschidere (ora 9), Independenta Sibiu—Metalul Copşa Mică (divizia C); teren Voinţa, ora 9, Voinţa Sibiu—Carpati Mîrşa; teren Independenta (Obor), ora 9, Construcţii Sibiu—Progresul Agnita; teren C.F.R., ora 11, Metalurgica Sibiu—Textila Mediaş; Mediaş; teren Record, ora 10,30, Sparta Mediaş— Textila Cisnădie (toate în cadrul campionatului judeţean de seniori); Copşa Mică, stadion 1 Mai, ora II, Vitrometan Mediaş—Caraimanul Buşteni (divizia C), HANDBAL — Sibiu, teren Luceafărul, ora 13, Independenţa Sibiu— Universitatea Craiova (ro) — divizia B; teren Şcoala sportivă, ora 10, Şcoala sportivă Sibiu—Şcoala sportivă Cluj (f) — divizia şcolară; teren Voinţa, ora 11, Voinţa Sibiu—Automecanica Mediaş (m) — campionat judeţean; Mediaş: teren Record, ora 11, Sparta Mediaş—Constructorul Baia Mare (f) — divizia B; Cisnădie: terenul Tineretului, ora 10, Textila II Cisnădie—Voinţa Mediaş (m) — campionat judeţean, ora 11,15, Textila Cisnădie—C.S.M. Reşiţa (m) — divizia B; Agnita, ora 10, Voinţa Agnita—Liceul nr. 3 Braşov (m) —divizia şcolară: ora 11,15, Voinţa Agnita—A.S.A. II Sibiu (m) — campionat judeţean: Copşa Mică, ora 11. Metalul C. Mică—Timişul Lugoj (m) — divizia B. VOLEI— Sibiu: teren Şcoala sportivă, ora 9, Şcoala sportivă Sibiu— Liceul agricol Sibiu (f); ora 10, Şcoala sportivă Sibiu—Liceul C. Lung (m); ora 11,30, Liceul Miercurea—Liceul nr. 2 Rm. Vîlcea (f) — toate în cadrul diviziei şcolare; Mediaş: teren Şcoala sportivă, ora 10, Ştiinţa Mediaş — Tricotajul Agnita (f); ora 12, Vitrometan Mediaş—Victoria Agnita (m); Copşa Mică, ora 11, Şcoala profesională Copşa Mică—Progresul Sibiu (m) — toate în campionatul judeţean. anul Hl, nr. 832 ■Mm» 'T 4 A : 18,00 3 18,05 ; 18,30 ; 19,15 3 19,20 19,30 3 20,00 20,15 22,05 22,30 23,00 23,15 17,30 18,00 13,25 13,30 19,20 19,30 20,00 20,30 21,00 21,30 22,05 22,25 22,50 23,00 18,20 19,15 19,20 21,50 L T.V LUNI, *8 OCTOMBRIE ; Vizita președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ronmânia, Nicolae Ceauşescu, in 3 S.U.A. în jurul orei 17,00, trans- 5 misiune directă la posturile noastre de radio şi televiziune de la Casa Albă — Washington. 18,09 Microgrampremiera. 18,05 Rampa. 18,25 Pamoramie ştiinţific. 18,50 Actualitatea în economie. 19,05 Cu automobilul prin Austria. Reportaj filmat. 19,20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19,30 Telejurnalul de seară. 20,00 Teatru foileton. Războiul celor două roze. 20,55 Unul din doi — emisiuneconcurs. Transmisiune din Brăila. Tema. Legendă și geo- 3rafie. ■ 21,55 Teleglob. Călătorie prin Iran. ; 22,20 Campionatele mondiale de gimnastică. Exerciţii liber ale de bărbaţi. Transmisiune de la Ljubljana. ■ 23,00 Telejurnalul de noapte. S 23,10 Închiderea emisiunii. I MARŢI, 27 OCTOMBRIE 55I 18,00 Deschiderea emisiunii. • 18,05 Campionatele mondiale de gimnastică. Finala feminină pe aparate. Transmisiune de la Ljubljana. 3 18,35 Bastonul de mareşal. Emisiune pentru tineret. 3 19,15 Anunțuri-publicitate. 3 19,20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 3 19,30 Telejurnalul de seară. S 20,00 Reflector. I 20,15 Seară de teatru. O scrisoare pierdută, de Ion Luca Caragiale. Spectacol al Teatrului National „I. L. Caragiale“, înregistrat în anul 1960. • 22,15 Prim plan. Dumitru Dumitru, Erou al Muncii Socialiste, directorul I.A.S. Pietroiu, jud. • Ialomița. • 22,45 Telejurnalul de noapte. • 23,00 închiderea emisiunii. 5 MIERCURI, 28 OCTOMBRIE ! VINERI, 30 OCTOMBRIE • 18,00 Deschiderea emisiunii. La volan — emisiune pentru conducătorii auto. Căminul. Anunţuri-publicitate. 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. Telejurnalul de seară. Reflector. Film Artistier Roşu şi auriu. Producţie a studiourilor poloneze. Mai aveţi o întrebare? Homeopatia şi Acupunctura —a pro şi contra. Telejurnalul de noapte, închiderea emisiunii. 19,30 20,00 : 20,15 22,50 23,00 SIMBATA, 31 OCTOMBRIE 14,30—16,15 Fotbal Dinamo Bucureşti — U.T.A. Transmisiune de la stadionul Dinamo. 17:00 18:15 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba germană. Ocolul ţării în opt luni. Se vor întrece echipele judeţelor Brăila, Constanţa, Ialomiţa şi Tulcea. Transmisiune din Constanţa. Anunţuri-publicitate. 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. Telejurnalul de seară. Tele-enciclopedia. Tineri poeţi cîntă patria. Film serial. Incoruptibilii. Deschiderea emisiunii. Universal Şotron — enciclopedie pentru copii. Cabinetul economic TV. Sistemul de preţuri — instrument al conducerii şi planificării economiei naţionale. Anunţuri-publicitate, 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. Telejurnalul de seară. Reflector. Tele-cinematecai Aventurii® lui Don Juan, cu Errol Flynn. Idei contemporane. Filozofie şi cultură. Gala marilor interpreţi români. Magdalena Popa. Telejurnalul de noapte, închiderea emisiunii. Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. Mult e dulce şi frumoasă. Emisiune de prof. dr. Sorin Stati. Anunţuri-publicitate. Cadran internaţional. 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. Telejurnalul de seară. „La Obreja-ntr-o grădina"... Emisiune muzical-coregrafică susţinută de echipa Casei de cultură din Caransebeş, judeţul Caraş-Severin. Film serial. Noile aventuri ale lui Huckleberry Finn. Trei destine. Teatru TV. De viaţă, de dragoste, de moarte. Recital de poezie populară susţinut de Irina Răchiţeanu. Poşta TV de Ion Bucheru. Ankara — reportaj de Toma George Maiorescu. Telejurnalul de noapte, închiderea emisiunii. Contrastul. Tele recital Gică Petrescu. Telejurnalul de noapte. Sport. închiderea emisiunii. JOI, 29 OCTOMBRIE 19,15 19,20 , 19,30 , 20,oo I 20,55 I 21,10 22,00 22,50 23,05 I 23,30 I : 3