Tribuna Sibiului, octombrie 1970 (Anul 3, nr. 811-837)
1970-10-18 / nr. 826
PROLETARI DINTOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AU COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN SEZONUL RECE A SOSIT ! Cum sunt pregătite adăposturile pentru animale ? Asigurarea condiţiilor necesare desfăşurării normale a producţiei animaliere In perioada de stabulaţie constituie la ora actuală una din principalele sarcini în sectorul zootehnic, în acest sens problema care se pune cu acuitate este pregătirea adăposturilor. Pe această temă am întreprins un raid prin cîteva cooperative agricole. Constatările făcute evidenţiază faptul că în majoritatea unităţilor factorii de conducere au acordat din timp atenţia cuvenită executării reparaţiilor, văruirii şi dezinfectării adăposturilor. Un exemplu în acest sens îl constituie cooperativa agricolă de producţie din Moşna. Consiliul de conducere şi specialiştii s-au interesat din vreme să fie asigurate materialele necesare, iar echipele de zidari şi dulgheri au fost antrenate la reparatul uşilor şi ferestrelor. S-au văruit şi dezinfectat toata adăposturile. în cele 5 grajduri pardoseala a fost înlocuită aproape în întregime şi s-au făcut reparaţiile necesare la iesle. în ziua cînd am vizitat unitatea, zidarii şi dulgherii Ioan Müller, Mihai Lutsch, Ştefan Drotleff şi alţii reparau acoperişul la unele din grajduri. De altfel, lucrările privind pregătirea adăposturilor pentru sezonul rece erau pe terminate. Aceeaşi preocupare am constatat-o şi la cooperativa agricolă de producţie din Ighişul Vechi. Demn de remarcat este şi faptul că în grajduri s-au introdus adăpători automate, într-un stagiu avansat se află lucrările şi la cooperativa agricolă de producţie din Bîrghiş. S-au întîlnit însă şi cazuri în care încă nu s-a întreprins nimic în direcţia pregătirii adăposturilor. Este de-a dreptul surprinzător să constaţi că într-un sector zootehnici puternic dezvoltat, ca cel de la Roşia, unde îşi desfăşoară activitatea patru specialişti, nu s-agăsit încă timpul necesar executării reparaţiilor. La ferma zootehnică din Roşia, cu excepţia sectorului porcin, restul adăposturilor sunt nevăruite, cu ieslele în parte distruse, duşumeaua nereparată, geamuri sparte. Lipsa de preocupare a şefilor de fermă şi a conducerii unităţii este mult prea evidentă ca să mai poată fi acoperită cu justificări, întrebîndu-1 pe inginerul şef al unităţii, Ermil Pleşca, cum îşi explică această situaţie, am primit un răspuns care ne-a mirat: „Ce să fac? — zicea interlocutorul, în acest sector îşi desfăşoară activitatea 4 cadre tehnice. Eu m-am ocupat mai mult de însămânţări“. în nici un caz faptul că „în acest sector îşi desfăşoară activitatea 4 specialişti“ nu-l scuteşte cituşi de puţin pe inginerul şef de responsabilitate. Cum îşi desfăşoară cei 4 specialişti activitatea, am văzut. Nimeni nu s-a gîndit pînă în ultimul moment la anotimpul rece. Rezultă aceasta şi din faptul că abia vineri, 16. X. a. c., s-a hotărît să se scoată grîul din grajdul unde trebuia să se adăpostească tineretul taurin. Junincile însă se găseau în tabăra de vară. Ni s-a spus că în cîteva zile totul va fi pus la punct. Discutînd cu tîmplarii și dulgherii, am aflat că aceste „cîteva zile“ ar putea să se prelungeasscă din lipsă de material. Deci deocamdată se acţionează cu ... vorbe. Şi tot în acest mod au fostpregătite" adăposturile şi la ferma nr. 1 a cooperativei agricole de producţie din Cornăţel. La primul grajd se aflau sparte nu mai puţin de 7 geamuri, iar vîntul sufla în voie prin uşile deteriorate. In grajdul nr. 2 se turna pardoseală din beton, în acest timp vitele fiind adăpostite în ... saivane. Şeful fermei, tehnicianul Zaharia Mihu, afirmă că In cel mult două zile această lucrare se va încheia. Dacă la Cooperativa agricolă de producţie din Şelimbăr în sectorul porcin adăposturile au fost pregătite, în cel al creşterii taurinelor lucrurile sunt departe de a fi rezolvate. Din relatările medicului veterinar Aron Băilă, şeful circumscripţiei veterinare Şelimbăr, am remarcat că nu s-a întreprins aproape nimic în privinţa reparaţiilor la uşi, ferestre, acoperiş. Adăposturile nu sunt văruite. Ce se mai aşteaptă? O întrebare firească ce ar putea fi adresată şi altor conducători de unităţi care întîrzie să întreprindă măsurile cuvenite pentru a asigura cele mai bune condiţii de iernare animalelor. Timpul, şi aşa destul de înaintat, reclamă urgentarea lucrărilor pentru iarnă. P. BADEA Toate forţele mobilizate in cîmp, la efectuarea lucrărilor de campanie ! Timpul ploios şi rece a dat un prim avertisment cooperatorilor, mecanizatorilor şi celorlalţi lucrători din agricultură. Stadiul înregistrat la recoltarea culturilor tirzii şi la insăminţări este nesatisfăcător In marea majoritate a cooperativelor agricole. Avîndu-se în vedere şi faptul că epoca optimă pentru semănat este aproape de final, se impune ca in cooperativele agricole să se mobilizeze toate forţele de lucru existente la recoltarea cartofilor, sfeclei de zahăr, porumbului, la însilozări, la pregătirea terenurilor şi insăminţări. în acest sens, consiliile de conducere trebuie să-şi intensifice activitatea, punînd un accent deosebit pe organizarea exemplară a muncii pe brigăzi, echipe, familii şi braţe de muncă. Toţi oamenii de la sate, apţi de muncă, să fie mobilizaţi la recoltarea cartofilor, a sfeclei de zahăr şi a porumbului; atelajele, remorcile şi autocamioanele vor fi folosite intens la transportul NOIOSITC intens la transportul taine de lucuri ai a recoltelor din cimp, pentru a crea front de lucru tractoarelor. Aplicarea cantităţilor de îngrăşăminte prevăzute pentru Insăminţări este condiţionată de funcţionarea permanentă a grefierelor, a maşinilor de aplicat Îngrăşăminte chimice. Conducerile I.M.A. trebuie să asigure tuturor secţiilor cantităţile necesare de carburanţi şi lubrifianţi, piese de schimb etc., pentru ca activitatea in cimp să nu cunoască nici un moment de stagnare. Fiecare oră prielnică lucrului in cimp trebuie folosită cit mai intens. Maşinile, utilajele agricole să funcţioneze permanent, cu randament maxim, iar membrii cooperatori să folosească din plin fiecare moment în care se poate lucra. Soarta producţiei anului viitor depinde în cel mai înalt grad de modul cum lucrătorii din agricultură vor şti să acţioneze cit mai operativ pentru ca în cel mai scurt timp să se încheie insămînţările de toamnă! 50 de ani de la greva generală din octombrie 1920 Un bogat izvor de învăţăminte pentru dezvoltarea mişcării muncitoreşti din România Mişcarea muncitorească din România a cunoscut în perioada anilor 1918—1921 un puternic avînt revoluţionar, determinat de situaţia social- economică de atunci, consecinţă nefastă a războiului, precum şi de tendinţa claselor exploatatoare de a arunca tot greul pe seama maselor populare. Greva generală din octombrie 1928 — de la desfăşurarea căreia se împlinesc 50 de ani — a reprezentat punctul cel mai înalt atins de valul luptelor revoluţionare din acei ani, ea reunind intr-o singură acţiune forţele proletariatului din toate colţurile României. In fruntea luptelor s-au aflat militanţi şi activişti ai organizaţiilor socialiste şi sindicale, printre care: C-tin Ivănuş, Alecu Constantinescu, M. Gh. Bujor, C-tin Popovici, Gh. M. Vasilescu-Vasia, Theodor Iordăchescu, Pandele Becheanu, Gh. Cristescu, Gh. Niculescu-Mizil, Leonte Filipescu, Eugen Rozvany, Gh. Tănase, Coloman Müller, Carol Bartha, Zaharia Tănase, Ion Elena, C-tin Neniţă, Allettescu şi mulţi alţi, în focul acestor lupte, la care au participat înfrăţiţi, alături de muncitorii români, muncitorii naţionalităţilor conlocuitoare, s-a făurit unitatea de acţiune a proletariatului de pe întreg cuprinsul ţării. Pentru a infringe avîntul revoluţionar al maselor muncitoare, exponenţii claselor exploatatoare au început să adopte o serie de măsuri pentru consolidarea poziţiilor lor politice, al căror semnal l-a constituit aducerea la putere, în martie 1920, a guvernului condus de generalul Al. Averescu. Acest guvern a utilizat pe scară largă armata împotriva grevelor, şi demonstraţiilor muncitoreşti. O legiuire adoptată de acest guvern — legea Trancu-Iaşi — interzicea greva politică, precum şi grevele economice în întreprinderile de stat. Ca urmare a cererilor tot mai insistente ale maselor muncitoare, la 10 octombrie 1920 s-a întrunit la Bucureşti şedinţa Consiliului General al partidului socialist şi al mişcării sindicale, care a consfinţit unirea organizatorică pe plan naţional a mişcării muncitoreşti din întreaga ţară. La 11 octombrie 1920, sub presiunea majorităţii delegaţiilor, Consiliul General a adoptat şi înaintat guvernului un memoriu în care au fost (Continuare in pag a III-a) DRAGUŞIN CONSTANTIN cercetător ştiinţific la Muzeul de istorie a partidului comunist, a mişcării revoluţionare şi democratice din România , j.», i &A-'Vtt*,: .-« ... «A~ ' " ^ I - ” •• .• ANULA nr. 826 Duminica 18 octombrie 1970 4 pagini , 30 bani Fizica se învaţă in laborator. Secvenţă de la Liceul teoretic din Cisnădie Foto: Fred MSS h pag. //.* magazin Vizita tovarăşului ncoul mmm in California La sistemul de irigaţii In continuarea vizitei neoficiale pe care o întreprinde pe coasta de vest a Statelor Unite, preşedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, împreună cu persoanele care-l însoţesc, a plecat vineri de la San Francisco spre oraşul Fresno din California. Distinşii oaspeţi români sunt însoţiţi de reprezentanţi ai întreprinderii pentru echipament destinat industriei alimentare şi irigaţiilor „Food Machinery Corporation", ale cărei uzine se află în localitatea Fresno. Hubier Byrd, prim-vicepreşedinte al F.M.C., Jack Ratjens şi Elmer Anderson, vicepreşedinţi. Oficiile de gazdă sunt îndeplinite de doamna Shirley Temple Black, vicepreşedinta agenţiei pentru protejarea mediului înconjurător, fostă membră în delegaţia S.U.A. la O.N.U., fostă actriţă de film cunoscută şi în România. Avionul special pus la dispoziţia şefului statului român de Casa Albă zboară deasupra unei regiuni brăzdate de o reţea de canale de irigaţii şi lacuri de acumulare. Pînă nu de mult, această zonă era în general aridă. Datorită irigaţiilor, pămîntul sterp a devenit roditor. Există acum, aici, plantaţii de citrice, în special portocali, de viţă de vie, de bumbac, livezi de pomi fructiferi, lanuri de cereale. Preşedintele Nicolae Ceauşescu se interesează îndeaproape de caracteristicile acestui sistem, primeşte explicaţii amănunţite din partea proiectantului principal al sistemului de irigaţii şi de control al regimului apelor. După ce survolează regiunea Island Valley, avionul aterizează pe aeroportul din Fresno, în întîmpinarea preşedintelui Ceauşescu au venit primarul ad-interim al oraşului, Paul Wasemiller, şi alţi reprezentanţi ai autorităţilor locale. în semn de omagiu, primarul înmînează şefului statului român o diplomă prin care i se conferă titlul de cetăţean de onoare al oraşului Fresno, precum şi cheia oraşului. Numeroşi ziarişti înregistrează aceste momente semnificative pentru stima şi consideraţia de care se bucură peste hotare ţara noastră, preşedintele Consiliului de Stat personal. Oaspeţii sunt invitaţi apoi să ia loc în automobile care se îndreaptă spre plantaţiile de portocali irigate. Se dau explicaţii asupra sistemului de aducţiune, pompare şi distribuire a apei. Apa vine aici prin conducte subterane şi apoi se reîntoarce prin canale la suprafaţă, încheind un circuit complet. Următorul popas se face la barajul friant de pe rîul San Joaquin. Apa acumulată în lacul artificial permite irigarea a 350 000 ha. Preşedintele Nicolae Ceauşescu se interesează îndeaproape de unele aspecte concrete ale sistemului de irigaţie folosit: debitul de apă distribuită anual pentru fiecare ha, eficienţa economică a sistemului în ansamblu etc. Specialiştii prezenţi dau răspunsurile solicitate. în încheierea vizitei la baraj, preşedintele Nicolae Ceauşescu semnează în cartea de onoare. După o călătorie de o oră cu avionul, oaspeţii poposesc în localitatea San Jose, unde se află centrala întreprinderii vizitate, în întîmpinare au venit primarul oraşului, James Ron, şi preşedintele întreprinderilor „Food Machinery Corporation", James Hall. îndată după sosire, este prezentat un interesant film despre activitatea întreprinderilor care au legături de afaceri şi cu ţara noastră, despre diverse tipuri de maşini şi instalaţii. Are loc apoi un dejun oferit de conducerea întreprinderilor. în cadrul discuţiilor avute cu acest prilej au fost evocate posibilităţile de extindere in continuare a relaţiilor de colaborare dintre firmele americane şi firmele din ţara noastră — inclusiv cooperarea în producţie — şi, în general, de intensificare a raporturilor economice dintre România şi S.U.A. , (Continuare Sn pag a IV-a) La I.I.L. AMET Este nevoie de o mai bună organizare Timp de 8 luni I.I.L. AMET şi-a realizat sarcinile de plan, în ultima lună a trimestrului III însă au ieşit la iveală o serie de deficienţe care au făcut să se înregistreze nerealizări care au influenţat nefavorabil întreaga activitate de pînă acum. Cu alte cuvinte, atît producţia globală şi marfă, cît şi ceilalţi indicatori de plan economici şi financiari apar la sfirşitul perioadei la care ne-am referit la restanţe apreciabile. Ca urmare, investigaţiile noastre au fost îndreptate spre depistarea cauzelor care au generat această stare de lucruri. După cum ne aşteptam, s-a început cu... plîngerile. Calul de bătaie a fost greutăţile în aprovizionare. „Ne lipseşte tablă neagră de 6 mm, din care cauză s-a oprit fabricarea produsului „elementi de consiloz" pentru export, fiind nevoiţi să începem alte construcţii metalice, dar pe care nu le-am putut finaliza, ne spune inginerul şef Ioan Jiu. Am intervenit la toate nivelele pentru procurarea acestor materiale. Chiar şi acum avem 3 delegaţi la Galaţi". (De ce 3 delegaţi?! Să aducă tabla în spate?), în felul acesta am aflat de lipsa zincului, a tablei de aluminiu, a placajului de fag etc. „Este o neconcordanţă între calitatea pe care trebuie să o aibă mobila realizată de noi şi una Aspect de la procesul muncitorilor din Sibiu judecaţi pentru participarea la greva generală terialele care ni se repartizează" intervine directorul adjunct, ing. Iosif Bica. Cunoaştem greutăţile industriei locale în ce priveşte aprovizionarea cu materii prime. Este, de asemenea, cunoscut că, în mare parte, repartiţiile reprezintă doar 30—40 la sută din necesar. Acest lucru îl cunoaşte şi conducerea întreprinderii AMET dar, sperăm că noi, mai cunoaşte şi faptul că industria locală a fost creată tocmai pentru a valorifica rezervele locale, a valorifica anumite deşeuri. Despre felul in care aceste aspecte sunt luate în considerare ni s-a vorbit mai puţin. Şi apoi, multe din „necazurile" de aprovizionare se refereau la sectorul construcţii metalice, sector care de altfel şi-a făcut planul, a contribuit chiar la recuperarea unei părţi din rămînerile în urmă ale celorlalte secţii. Urmărind cauzele care au dus la neîndeplinirea indicatorilor de plan, amţinut să consemnăm drept un prim neajuns tocmai problema aprovizionării. In general, din acest punct de vedere atît colectivul fabricii cit şi al Direcţiei de industrie locală au depus eforturi deosebite. S-a reuşit să se procure importante cantităţi de materiale, fapt demonstrat de altfel şi de îndeplinirea integrală a sarcinilor de plan în primele 8 luni ale anului, iar în luna septembrie nu acesta a fost motivul principal al rămînerilor în urmă. Din discuţiile purtate atît cu specialiştii întreprinderii cît şi la Direcţia de industrie locală, s-a conturat mai clar principal cauză a insuccesului (sau cum îl numesc tovarăşii de la AMET — al accidentului!?). Este vorba de o slabă organizare a producţiei şi a muncii, o defectuoasă colaborare intre compartimentele întreprinderii. Bineînţeles, de pe poziţia interlocutorilor, aceste deficienţe îmbracă diferite forme. Bunăoară, inginerul şef I. Jiu arată tot sub forma justificărilor: „Sunt insuficiente suprafeţele productive, se lucrează în curte, ne lipsesc mijloacele de transport, de manipulare — avem doar o macara, nu avem suficiente agregate de sudură. Am făcut destul de multe mici mecanizări, dar nu totdeauna putem să ne procurăm utilajele necesare". Din nou s-au făcut referiri la sectorul care într-adevăr lucrează în condiţii grele, dar la care, după cum se vede, elementul om-organizare a avut o mare influenţă. Dacă aici activitatea este supravegheată, dacă există asistenţă tehnică, şi rezultatele sunt pozitive. Nu acelaşi lucru se poate spune despre sectorul de mobilă. Lună de lună, întreprinderea justifica nerealizarea planului la acest sortiment prin lipsa forţei de muncă calificată. Nu s-a întreprins nimic însă, nici pentru realizarea unui curs de calificare la locul de muncă şi nici pentru mai buna folosire a timpului de muncă a muncitorilor existenţi. Doar acum se încearcă recrutarea unor ucenici pentru calificare la locul de muncă, la care s-au şi găsit justificări (nu sunt amatori!) în caz că nu se va mai organiza. S-ar putea să nu fie solicitanţi din afara întreprinderii, dar aici există destulă forţă de muncă auxiliară, necalificată, care într-un timp suficient de scurt ar putea să fie utilă procesului de producţie, în urma şcolarizării. De asemenea, o influenţă destul de mare asupra realizării ritmice a sarcinilor de plan, a realizării productivităţii muncii, o are fluctuaţia (Continuare in pag a lll-aî CORNELIU DAN Agendă culturală Concert simfonic Marţi, 20 octombrie, la orele 10 şi 20:30, va avea loc, în sala Teatrului de stat, concertul orchestrei simfonice a Filarmonicii din Sibiu, în program: Cantata jubiliară de Gh. Dima, la care îşi dau concursul corurile reunite „Gh. Dima“ şi Sindicatului învăţămînt (dirijorii corurilor: I. Arsin, I. Sandu, Gh. Şoima şi V. Fîntînă); Beethoven: Concertul pentru pian nr. 1 (solistă Florela Geantă, Bucureşti); F. Mendelssohn-Bartholdy — Simfonia a IV-a „Italiana“. Dirijorul concertului: Henry Selbing, artist emerit. Simpozion metodico-stuntific Organizat de Filiala Sibiu a Societăţii de ştiinţe istorice din R.S. România, luni, 19 octombrie, la ora 18, în sala de festivităţi a Liceului nr. 1 din Mediaş, va avea loc un simpozion metodico-ştiinţific pentru profesorii din municipiul Mediaş, oraşele Dumbrăveni şi Copşa Mică şi din localităţile din jur. Vor fi prezentate teme din istoricul mişcării muncitoreşti locale, din cultura secolelor XVI— XVIII şi din metodica istoriei. Expoziţie la Casa de cultură a municipiului Mediaş a fost deschisă expoziţia „Formele muncii politice de masă". Aici sunt expuse gazete satirice, fotomontaje, foi volante şi alte materiale. Ea va fi deschisă timp de 10 Pregătiri pentru „SĂPTĂMÎNA ECONOMIEI“ Recent a avut loc, la Consiliul popular al judeţului, şedinţa Comisiei judeţene pentru sprijinirea acţiunii de economisire consacrată pregătirilor pentru organizarea şi desfăşurarea pe plan judeţean a „Săptămînii economiei“. După cum se ştie, între 25 şi 31 octombrie, în întreaga ţară se vor desfăşura acţiuni menite a stimula acţiunea de economisire la C.E.C., întreaga activitate a acestei „bănci a populaţiei“. In cadrul şedinţei de care pomeneam, a fost prezentată o informare privind realizările obţinute de unităţile C.E.C. din judeţ pînă acum, aportul comisiei la dezvoltarea acţiunii de economisire precum şi un plan de măsuri pentru organizarea „Săptăminii economiei“. Dintre acţiunile care vor avea loc în această săptămină notăm: un concurs de vitrine tematic cu premii vizînd popularizarea ideii de economisire la C.E.C. pentru procurarea unor bunuri de folosinţă îndelungată, la care vor participa cîteva mari unităţi comerciale, stabilirea unor măsuri pentru intensificarea economisirii în şcoli, la sate, în întreprinderi , polarizind in acest sens interesul conducerilor şcolilor, căminelor culturale, al unităţilor P.T.T.R., al organizaţiilor sindicale, al conducerilor unităţilor economice. In acest sens au fost şi vor fi difuzate diverse materiale popularizatoare, conferinţe, planşe, filme tematice, broşuri, în şcoli vor fi organizate, începînd din 26 octombrie, „Ziua elevului econom“, „Colţul şcolarului econom", precum şi întreceri între clase privind cel mai mare număr de elevi depunători pe librete sau cecuri de economii şcolare. Nu mai puţin importante sunt măsurile luate pentru ca, în această perioadă, unităţile C.E.C. să-şi îmbunătăţească modul de deservire a populaţiei.