Tribuna Sibiului, octombrie 1970 (Anul 3, nr. 811-837)

1970-10-25 / nr. 832

ZIUA FORŢELOR ARMATE General maior SPIREA STANESCU împreună cu întregul nostru popor, ostaşii patriei sărbătoresc ziua de 25 octombrie în condiţiile avîntului ge­neral, ale muncii creatoare a clase! muncitoare,­ ţărănimii şi intelectuali­tăţii pentru traducerea In viaţă a grandioaselor sarcini trasate de Con­gresul al X-lea al P.C.R. înscrisă la loc de cinste In calen­darul marilor noastre sărbători. In cronica luptelor purtate de poporul român pentru eliberarea sa naţională şi socială, ziua de 25 octombrie are o adîncă semnificaţie. La această dată, cu 26 de ani In urmă s-a desă­­vîrşit eliberarea întregului teritoriu al ţării de sub jugul cotropitorilor fascişti. Aniversarea Zilei Forţelor noastre Armate ne prilejuieşte evocarea unor momente glorioase din lupta poporu­lui român dusă pentru libertate na­ţională şi progres. Ea ne aminteşte de vitejia şi eroismul de care a dat dovadă armata română care, răspun­­zînd cu însufleţire chemării Parti­dului Comunist Român, a participat la înfăptuirea Insurecţiei armate din august 1944 şi mai departe, umăr la umăr cu glorioasa armată sovietică, a luptat pentru izgonirea duşmanului cotropitor de pe pămîntul nostru străbun, pentru eliberarea Ungariei şi Cehoslovaciei, pînă la victoria deplină asupra hitlerismului. In a­­ceastă luptă, prin sîngele vărsat în comun, s-a cimentat frăţia de arme româno-sovietică, s-a dezvoltat prie­tenia dintre poporul român şi popoa­rele sovietice. In înfruntarea cu duşmanul cotro­pitor, armata română a străbătut mai bine de 1 000 km în dispozitivul ina­micului, din Transilvania pînă în Boemia, eliberind peste 3 800 de lo­calităţi, dintre care 53 de oraşe, în­sufleţiţi de credinţa în dreptatea cau­zei pentru care luptau, cei peste o jumătate de milion de militari români care au participat timp de peste 260 de zile la bătălii de o amploare ne­cunoscută în istorie, au săvîrşit pil­duitoare acte de eroism pe toate fronturile de luptă, ca cele de pe Mureş, din zona Clujului, la porţile Oradei şi la Cărei, pe Tisa, la De­breţin şi Budapesta, în munţii Ceho­slovaciei. In aceste bătălii, prin vi­tejia şi faptele lor, ostaşii armatei române s-au acoperit de glorie ne­pieritoare. Expresie a recunoştinţei faptelor de arme săvîrşite de ostaşii români pe frontul antihitlerist este şi faptul că peste 300 000 de ofiţeri, subofiţeri şi soldaţi au fost decoraţi cu ordine şi medalii româneşti, so­vietice, cehoslovace şi ungare. Participarea României cu Întregul ei potenţial material, uman şi mili­tar la războiul împotriva Germaniei fasciste, alături de Uniunea Sovie­tică şi de celelalte state ale coaliţiei antihitleriste, a reprezentat expresia înaltei conştiinţe patriotice şi inter­naţionaliste a naţiunii noastre faţă de cauza popoarelor asuprite, apor­tul său la apararea civilizaţiei. Sărbătorind an de an Ziua Forţelor Armate, poporul nostru cinsteşte şi păstrează mereu vie amintirea fiilor săi care au luptat şi s-au jertfit pen­tru eliberarea patriei de sub jugul fascist, pentru obţinerea victoriei asupra Germaniei hitleriste. Victoria Insurecţiei armate, elibe­rarea de sub jugul fascist au des­chis patriei noastre calea unor a­­dinci transformări sociale, care au dus într-o perioadă istorică scurtă la lichidarea exploatării omului de că­tre om, la victoria deplină a socia­lismului în România. Part® integrantă a edificării noii orînduiri sociale, crearea armatei noastre populare s-a înfăptuit sub conducerea Partidului Comunist Ro­mân. Prin conţinutul şi funcţiile sale, armata Republicii Socialiste România reflectă trăsăturile orînduirii noastre socialiste. Ea se caracterizează prin dragoste neţărmurită faţă de glia străbună, de partid şi popor, respect faţă de jurămîntul dat patriei, prin hotărîre fermă şi neînfricată în apă­rarea suveranităţii, independenţei şi libertăţii patriei. Sărbătorirea Zilei Forţelor Armate de către naţiunea română constituie nu numai o preţuire a gloriei trecu­tului nostru, ci şi un semn distinctiv ce evidenţiază legătura puternic ci­mentată dintre poporul român şi forţele sale armate. Aşa cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu — se­cretar general al Partidului Comunist Român, Comandantul suprem al For­ţelor Armate­i .... spre mîndria întregii ţări, armata noastră de as­tăzi este trup din trupul poporului, formată din fii de muncitori, de ţă­rani, intelectuali, fără deosebire de naţionalitate, strîns uniţi prin devo­tamentul lor faţă de partid şi popor, prin hotărîrea lor de a fi demni apă­rători a tot ceea ce au cucerit, cu atîtea sacrificii, părinţii şi fraţii lor în luptă pentru făurirea României socialiste*. Grija şi dragostea poporului faţă de armată îşi găsesc materializarea în condiţiile de instruire şi de viaţă create militarilor, în înzestrarea lor cu tot ceea ce Ie este necesar pen­tru a se instrui In conformitate cu cerinţele războiului modern. Armata, la rindul ei, este adine pătrunsă de dragoste şi devotament faţă de po­por, aceste sentimente găsindu-şi a­­firmarea în răspunderea de care dau dovadă toţi militarii pentru slujirea patriei Plini de mîndrie pentru pre­ţuirea de care se bucură din partea conducerii de partid şi de stat, a În­tregului popor, militarii armatei noas­ (Sontinoare ta pag. a tll-a) DIN SUMAR: Aplicarea măsurilor fi­­tosanitare — condiţie a unei bune producţii de grîu S-a încheiat prima edi­ţie a Tîrgului interna­ţional Bucureşti PROGRAMUL TV pag. a II-a ACTUALITATEA INTERNAŢIONALĂ pag. a IV-a ­ PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VÂ! SS"7 ORGAN­UL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN In sala de lectură a Facultăţii de filologie-istorie din Sibiu, prin mesele compartimentate cu paravane din sticlă, studenţilor le sunt create condiţii excelente de învăţătură Foto: FRED M­SS în lumea aurului fluid Amintită încă de Herodot ca fiind una dintre ocupaţiile vechilor geţi, apicultura Îşi are şi astăzi impor­tanţa cuvenită, fiind considerată drept o Îndeletnicire nobilă care cere foarte multă pricepere. Legă­tura Sibiului cu „aurul fluid“ (cum mai este denumită mierea) este cit se poate de semnificativă: aici se află întreprinderea de omogenizare a mierii. Faţă In faţă cu cantităţile uriaşe de miere, îţi dai seama dintr-oda­­tă cită muncă a fost investită aici, îţi vin­ în minte cîmpuri sau livezi în floare iar zumzetul te ajunge parcă de undeva de departe şi te cufundă într-un mediu al laboriosu­lui. In magaziile întreprinderii, bi­doane de diferite mărimi sau butoa­ie metalice pline cu miere de toate soiurile şi venită din toate colţuri­le ţării îşi aşteaptă rindul la pre­lucrare, de altfel un proces cit se poate de simplu: mierea se termo­­fluidifică la o anumită temperatură (pentru a putea fi filtrată), se omo­genizează, i se stabilesc parametrii de calitate iar apoi se ambalează. Dar pe cît este de simplu procesul de producţie pe atît de mare este a­­tenţia cu care se lucrează. Priceperea îşi spune aici din plin cuvîntul. Una dintre operaţiile cele mai delicate şi în acelaşi timp im­portante este sortarea. S-ar putea spune că mierea este de atîtea fe­luri cîte flori există. Apicultorii cla­sifică însă mierea după cinci flore STAS (salcîm, mentă, zmeură, brad şi tei), restul fiind considerată ,po­­lifloră* (miere de fineţe, de floarea soarelui, de trandafir, de nuc etc.). In laboratorul întreprinderii, cu ajutorul aparatelor de o construcţie complicată şi de mare precizie se fac expertizele de sortare, care a­­ting un număr impresionant, ele a­­nalizînd : culoarea, mirosul, gustul, consistenţa (miere fluidă sau crista­lizată), indicele calorimetric, umidi­tatea, cenuşa, zaharoza, indicele diastazic (totalitatea enzimelor), za­hărul invertit artificial şi multe, mul­te alte probe care duc la stabilirea exactă a parametrilor de calitate. Abia după ce a trecut de bariera care-i măsoară calităţile, produsul natural atât de preţuit ia calea aşa­­zisei prelucrări. Termenul de­­pre­lucrare* este în cazul mierii cu­ se­ ri­le de reportaj poate de subiectiv, pentru că pro­dusul, prin calităţile sale naturale înlătură intervenţia omului cu pro­cese chimice care ar putea să-l facă mai preţuit. Prelucrarea se referă deci mai mult la omogenizare, cu­răţire de impurităţi, (printr-un sis­tem de site) şi la ambalare. Cea mai mare parte a mierii astfel pre­lucrată este expediată beneficiarilor externi. Anual, întreprinderea de o­­m­ogenizare a mierii Sibiu aduce ţării milioane lei valută. Atît în R. F. a Germaniei (unde este exportată 70 la sută din cantitate) cît şi în Austria, Anglia, Franţa, El­veţia, Japonia, Libia, Liban, Cana­da, Suedia, Italia sau în alte țări, aprecierile la adresa mierii româ­ (continuare în pag a 16-a) NICOLAE PETRU I Kll md m Elffl INFORMAT lî I k4 afli iiî rCTTi ■ »Romantismul roma­nesc şi romantismul euro­pean”. Zilele acestea a intrat In librării um elegamt volum de 200 de pagini (13,50 lei), editat de Socie­tatea de Ştiinţe Filologice din Re­publica Socialistă România, intitu­lat Romantismul românesc şi ro­mantismul european. Volumul cu­prinde 19 comunicări, în majori­tate prezentate la sesiunea organi­zată anul trecut, la Sibiu, de So­cietatea de Ştiinţe Filologice, în colaborare cu Comitetul judeţean pentru cultură şi artă. Printre au­torii volumului, în majoritate nu­me de prestigiu în cultura naţio­nală (Alexandru Bălăci, Alexandru Dima, Paul Cornea, Silvian Iosi­­fescu, Vera Călin, Jean Bîvescu ş.a.), se află şi două semnături si­­biene: Emilia St. Milicescu, confe­renţiar universitar la Facultatea de filologie şi istorie din Sibiu (Viziune şi stil romantic la Geo Bogza în „Cartea Oltului“) şi Ma­ria Fanache, preşedinte al Comi­tetului judeţean pentru cultură -­ artă (Romantismul oglindit in ma­nualele de literatură română). ■ Al VI-lea concurs de muzică populară Sibiu 70. In organizarea Consiliului munici­pal al sindicatelor Sibiu s-a desfă­şurat, în aceste zile, faza munici­pală (la muzică populară) a unui concurs deja tradiţional, „Concur­sul de muzică populară şi uşoară Sibiu ’70“. Cele două tarafuri şi cei 24 de tineri solişti care s-au perindat pe scena clubului „Independenţa", au oferit unei numeroase asistenţe un buchet de melodii, cîntece şi jocuri populare culese din zestrea inepui­zabilă a acestei zone folclorice. Juriul concursului a apreciat în final că ediţia din acest an, cea de-a Vl-a ediţie a concursului, s-a situat la un nivel meritoriu, re­­marcînd apariţia multor talente noi, tineri şi tinere care au do­vedit o acurateţe a timbrului vo­cal şi o bună ţinută interpretativă. la 28 şi 29 octombrie va avea Ioc aceeaşi fază a concursului, de astădată la muzică uşoară, urmînd ca in ziua de 4 noiembrie juriul să comunice cîştigătorii primelor 3 locuri, cei care vor participa a­­poi la faza judeţeană a concursu­lui. ■ Staţie automată de compresare. In cadrul secţiei IV Mediaş a C.I.R. Blaj a fost proiectată o staţie automată de compresare a aerului. Ea este o­­pera inginerului Nicolae Mărgi­­neanu şi a fost executată în cadrul atelierului de întreţinere al sec­ţiei. De menţionat că noul sistem de automatizare introdus la compreso­rul de tip U.P. 23 cu două­ trepte de compresare permite obţinerea unui debit corespunzător consumu­lui de aer impus de noile produse introduse în fabricaţie. A. ZSOMBORI ANUL III nr. 832 Duminică 25 octombrie 1970 4 pagini 30 bani Umanismul politicii noastre doctor docent CAROL GÖLLNER, membru al Prezidiului Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice a R.S. România Ampla şi cuprinzătoarea cuvîntare ţinută de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la sesiunea jubiliară a Adunării Ge­nerale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, care se distinge prin realismul şi res­ponsabilitatea cu care abordează pro­blemele majore ale omenirii, a avut şi are un larg ecou internaţional. A­­cest fenomen e urmarea firească a conţinutului de idei şi poziţiei expri­mate în cuvîntare, o dată mai mult, de la o înaltă tribună internaţională, făcîndu-se cunoscute opiniei publice mondiale punctele de vedere ferme şi juste ale partidului şi statului nos­tru în problemele fundamentale ale lumii contemporane, necesitatea unei şi mai strînse colaborări pe bază de egalitate şi respect reciproc între toate naţiunile, o mai rodnică conlu­crare a acestora în interesul păcii şi libertăţii, înlăturarea grabnică a ulti­melor rămăşiţe ale sistemului colonial şi a focarelor de război existente, asi­gurarea securităţii Europei şi a creş­terii rolului şi eficienţei Organizaţiei Naţiunilor Unite. La baza poziţiei po­porului şi partidului nostru faţă de aceste cerinţe stringente ale actualită­ţii stă, aşa cum s-a afirmat prin gla­sul autorizat al tovarăşului Ceauşescu, o atitudine profund umanitară. Do­rinţa de a se ajunge la o lume „în care oamenii să se bucure pe deplin de roadele civilizaţiei moderne, să fie eliberaţi de perspectiva războaielor" însufleţeşte pe plan extern politica Partidului Comunist Român şi a sta­tului nostru. Astfel, „România va mi­lita întotdeauna neobosit şi ferm pen­tru înfăptuirea idealurilor de pace, progres şi colaborare ale umanităţii, pentru afirmarea şi respectarea tutu­ror principiilor care stau la baza bu­nei convieţuiri internaţionale", iar năzuinţa nobilă ca Europa, leagăn al civilizaţiei, care a dat omenirii mari valori materiale şi spirituale să de­vină o zonă a păcii şi cooperării, ex­primată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a făcut să vibreze inimile tuturor oamenilor cinstiţi de pe glob. Este concepţia cea mai înaintată despre om, expresie concretă a unui stat socialist în multilaterală dezvoltare! Aşa cum pe plan intern totul e con­sacrat necontenitei înfloriri a ţării, fericirii şi liberei dezvoltări a aptitu­dinilor creatoare ale întregului popor în ansamblu şi ale fiecărui cetăţean în parte, tot astfel pe plan mondial România socialistă militează neobosit pentru victoria deplină a principiilor umanitare. Puternicul răsunet şi im­presionanta adeziune de care se bu­cură cuvîntarea tovarăşului Ceauşescu dovedesc justeţea acestei politici, profundul ei realism. Sîntem mîndri cu toţii, noi, cei din domeniul ştiinţei, români, germani şi Cu prilejul prezenţei la New York Recepţie in onoarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu în onoarea preşedintelui Consiliu­lui de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu, re­prezentantul ţării noastre la Naţiu­nile Unite, Gheorghe Diaconescu, a oferit vineri seara o recepţie în sa­loanele misiunii permanente a Ro­mâniei la O.N.U. Au luat parte conducători de de­legaţii la sesiunea jubiliară a O.N.U., miniştri ai afacerilor externe, amba­sadori şi şefi de misiuni permanente acreditaţi la Naţiunile Unite, sena­tori şi alţi reprezentanţi ai vieţii po­litice americane, precum şi ai cercu­rilor de afaceri, ziarişti. Au fost prezenţi Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, se­cretar al C.C al P.CTC, deputat in Marea Adunare Naţională, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor exter­ne, membri ai delegaţiei României la lucrările Adunării Generale a O.N.U., precum şi Corneliu Bogdan, ambasadorul ţării noastre la Was­hington. Preşedintele Nicolae Ceauşescu s-a întreţinut cordial cu personalităţile prezente la recepţie. încheierea sesiunii jubiliare a Naţiunilor Unite P­reşedintele a luat parte la şedinţa festivă a sesiunii jubiliare NEW YORK 24 . De la trimişii speciali. Sîmbătă, 24 octombrie, s-a­ încheiat la New York sesiunea jubi­liară consacrată celebrării unui sfert de secol de existenţă a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Sesiunea jubiliară s-a desfăşurat, după cum se ştie, timp de zece zile, între 34 şi 24 octombrie, sub deviza :pace, justiţie, progres". La ora 10,45 (ora New York-ului), cînd delegaţiile celor 127 de ţări membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite au intrat in sala Adunării Generale, la pupitrul rezervat Româ­niei au luat loc Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al ţării noastre, Dumitru Popescu, mem­bru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat In Marea Adunare Naţională, Corneliu Mănes­cu, ministrul afacerilor externe, Ni­colae Ecobescu, adjunct al minis­trului afacerilor externe, Gheorghe Diaconescu, reprezentantul perma­nent al României la O.N.U. La şedinţa plenară au luat parte numeroşi şefi de state şi guverne, miniştri de externe, precum şi alte personalităţi ale vieţii politice in­(Continuare ’ în pag. a IV-a) Vibrantă expresie a gîndurilor şi năzuinţelor noastre de pace, progres şi bună înţelegere cu toate popoarele lumii împreună cu întregul nostru popor, oamenii muncii români, germani şi maghiari din judeţul Sibiu, strîns uniţi în jurul parti­dului şi guvernului, au primit cu sentimente de fierbinte aprobare cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, rostită la sesiunea jubi­liară a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Pătrunşi de înalta mîndrie patriotică, ei îşi exprimă satisfacţia deplină pentru felul magistral în care şeful statului nostru a dat expresie gîndurilor şi năzuinţe­lor lor de pace, progres şi bunăînţelegere cu toate popoarele lumii, maghiari, că gîndurile şi crezurile noastre au cunoscut prin această cu­­vîntare o asemenea strălucită şi răs­picată afirmare şi că tradiţionalul umanism al poporului nostru îşi aduce o contribuţie mereu mai activă şi cu mai largi recunoaşteri în viaţa lumii de azi. Stăpîni pe soartă, o năzuinţă de veacuri GHEORGHE SASU, muncitor lăcătuş la uzina „Independenţa“ Sibiu Cu viu interes am ascultat la tele­vizor cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la sesiunea jubiliară a A­­dunării Generale a Organizaţiei Na­ţiunilor Unite. Abordînd problemele vitale ale vieţii politice internaţiona­le, preşedintele Consiliului de Stat, vorbind în numele nostru, a expus principiile care călăuzesc politica ex­ternă a României, principii conforme cu dreptul internaţional Dată fiind complexitatea problemelor ridicate, m-aş referi doar la necesitatea res­pectării depline a dreptului popoa­­­­relor la autodeterminare. In cuvîn­tare se subliniază faptul că: „se ce­re ca toate statele să-şi asume obli­gaţia solemnă de a renunţa la folo­sirea forţei sau la ameninţarea cu forţa în rezolvarea problemelor liti­gioase, de a acţiona pentru soluţiona­rea conflictelor dintre ele exclusiv prin mijloace politice, pe cale paş­nică, prin intermediul tratativelor“. Dezvoltarea nestînjenită a relaţiilor economice cu toate ţările nu se poate face decit prin respectarea reciprocă a independenţei şi suveranităţii na­ţionale. Neamestecul în treburile in­terne, respectarea avantajului reci­proc simt condiţii primordiale în în­temeierea unei depline egalităţi in drepturi, în crearea unui climat pe­extern favorabil tuturor naţiu­liti a­nilor. Fiecare popor poate să-şi ducă contribuţia la cauza progresu­lui şi civilizaţiei mondiale. Tocmai de aceea e necesar să se creeze con­diţii pentru rezolvarea problemelor dezvoltării lor atît materiale cît şi spirituale, pe plan intern, fără nici un amestec din afară. Aceasta este o necesitate obiectivă, o cerinţă a în­suşi mersului înainte al umanităţii. L­ucrez de un sfert de veac în a­­ceastă uzină. De nenumărate ori, în pauza de lucru ne stringent mai mulţi muncitori şi discutăm aspecte din­ po­litica internaţională. Ca şi în alte rînduri, şi acum conducătorul parti­dului nostru a exprimat propriile noastre gînduri şi năzuinţe. Răsune­tul puternic de care s-a bucurat cu­vîntarea rostită la înalta tribună a Organizaţiei Naţiunilor Unite a avut un larg ecou în rin­dul tovarăşilor mei de muncă. Analiza profundă făcută, poziţia constructivă adoptată de Româ­nia ne-au trezit numai sentimente de mîndrie şi deplină încredere. Ca cetăţean şi comunist îmi exprim to­tala adeziune la cuvîntarea tovară­şului Nicolae Ceauşescu, ea consti­tuind o sinteză a aspiraţiilor­ între­gului nostru popor. Un legitim sentiment de mîndrie ELISABETA LAZAR, judecător Am urmărit cu deosebită atenţie cuvîntarea rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la sesiunea jubiliară a A­­dunării Generale a Organizaţiei Na­ţiunilor Unite şi-mi exprim totala a­­deziune faţă de politica ştiinţifică a (Continuare în pag. a ill-a)

Next