Tribuna Sibiului, octombrie 1970 (Anul 3, nr. 811-837)
1970-10-25 / nr. 832
ZIUA FORŢELOR ARMATE General maior SPIREA STANESCU împreună cu întregul nostru popor, ostaşii patriei sărbătoresc ziua de 25 octombrie în condiţiile avîntului general, ale muncii creatoare a clase! muncitoare, ţărănimii şi intelectualităţii pentru traducerea In viaţă a grandioaselor sarcini trasate de Congresul al X-lea al P.C.R. înscrisă la loc de cinste In calendarul marilor noastre sărbători. In cronica luptelor purtate de poporul român pentru eliberarea sa naţională şi socială, ziua de 25 octombrie are o adîncă semnificaţie. La această dată, cu 26 de ani In urmă s-a desăvîrşit eliberarea întregului teritoriu al ţării de sub jugul cotropitorilor fascişti. Aniversarea Zilei Forţelor noastre Armate ne prilejuieşte evocarea unor momente glorioase din lupta poporului român dusă pentru libertate naţională şi progres. Ea ne aminteşte de vitejia şi eroismul de care a dat dovadă armata română care, răspunzînd cu însufleţire chemării Partidului Comunist Român, a participat la înfăptuirea Insurecţiei armate din august 1944 şi mai departe, umăr la umăr cu glorioasa armată sovietică, a luptat pentru izgonirea duşmanului cotropitor de pe pămîntul nostru străbun, pentru eliberarea Ungariei şi Cehoslovaciei, pînă la victoria deplină asupra hitlerismului. In această luptă, prin sîngele vărsat în comun, s-a cimentat frăţia de arme româno-sovietică, s-a dezvoltat prietenia dintre poporul român şi popoarele sovietice. In înfruntarea cu duşmanul cotropitor, armata română a străbătut mai bine de 1 000 km în dispozitivul inamicului, din Transilvania pînă în Boemia, eliberind peste 3 800 de localităţi, dintre care 53 de oraşe, însufleţiţi de credinţa în dreptatea cauzei pentru care luptau, cei peste o jumătate de milion de militari români care au participat timp de peste 260 de zile la bătălii de o amploare necunoscută în istorie, au săvîrşit pilduitoare acte de eroism pe toate fronturile de luptă, ca cele de pe Mureş, din zona Clujului, la porţile Oradei şi la Cărei, pe Tisa, la Debreţin şi Budapesta, în munţii Cehoslovaciei. In aceste bătălii, prin vitejia şi faptele lor, ostaşii armatei române s-au acoperit de glorie nepieritoare. Expresie a recunoştinţei faptelor de arme săvîrşite de ostaşii români pe frontul antihitlerist este şi faptul că peste 300 000 de ofiţeri, subofiţeri şi soldaţi au fost decoraţi cu ordine şi medalii româneşti, sovietice, cehoslovace şi ungare. Participarea României cu Întregul ei potenţial material, uman şi militar la războiul împotriva Germaniei fasciste, alături de Uniunea Sovietică şi de celelalte state ale coaliţiei antihitleriste, a reprezentat expresia înaltei conştiinţe patriotice şi internaţionaliste a naţiunii noastre faţă de cauza popoarelor asuprite, aportul său la apararea civilizaţiei. Sărbătorind an de an Ziua Forţelor Armate, poporul nostru cinsteşte şi păstrează mereu vie amintirea fiilor săi care au luptat şi s-au jertfit pentru eliberarea patriei de sub jugul fascist, pentru obţinerea victoriei asupra Germaniei hitleriste. Victoria Insurecţiei armate, eliberarea de sub jugul fascist au deschis patriei noastre calea unor adinci transformări sociale, care au dus într-o perioadă istorică scurtă la lichidarea exploatării omului de către om, la victoria deplină a socialismului în România. Part® integrantă a edificării noii orînduiri sociale, crearea armatei noastre populare s-a înfăptuit sub conducerea Partidului Comunist Român. Prin conţinutul şi funcţiile sale, armata Republicii Socialiste România reflectă trăsăturile orînduirii noastre socialiste. Ea se caracterizează prin dragoste neţărmurită faţă de glia străbună, de partid şi popor, respect faţă de jurămîntul dat patriei, prin hotărîre fermă şi neînfricată în apărarea suveranităţii, independenţei şi libertăţii patriei. Sărbătorirea Zilei Forţelor Armate de către naţiunea română constituie nu numai o preţuire a gloriei trecutului nostru, ci şi un semn distinctiv ce evidenţiază legătura puternic cimentată dintre poporul român şi forţele sale armate. Aşa cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu — secretar general al Partidului Comunist Român, Comandantul suprem al Forţelor Armatei .... spre mîndria întregii ţări, armata noastră de astăzi este trup din trupul poporului, formată din fii de muncitori, de ţărani, intelectuali, fără deosebire de naţionalitate, strîns uniţi prin devotamentul lor faţă de partid şi popor, prin hotărîrea lor de a fi demni apărători a tot ceea ce au cucerit, cu atîtea sacrificii, părinţii şi fraţii lor în luptă pentru făurirea României socialiste*. Grija şi dragostea poporului faţă de armată îşi găsesc materializarea în condiţiile de instruire şi de viaţă create militarilor, în înzestrarea lor cu tot ceea ce Ie este necesar pentru a se instrui In conformitate cu cerinţele războiului modern. Armata, la rindul ei, este adine pătrunsă de dragoste şi devotament faţă de popor, aceste sentimente găsindu-şi afirmarea în răspunderea de care dau dovadă toţi militarii pentru slujirea patriei Plini de mîndrie pentru preţuirea de care se bucură din partea conducerii de partid şi de stat, a Întregului popor, militarii armatei noas (Sontinoare ta pag. a tll-a) DIN SUMAR: Aplicarea măsurilor fitosanitare — condiţie a unei bune producţii de grîu S-a încheiat prima ediţie a Tîrgului internaţional Bucureşti PROGRAMUL TV pag. a II-a ACTUALITATEA INTERNAŢIONALĂ pag. a IV-a PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VÂ! SS"7 ORGANUL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN In sala de lectură a Facultăţii de filologie-istorie din Sibiu, prin mesele compartimentate cu paravane din sticlă, studenţilor le sunt create condiţii excelente de învăţătură Foto: FRED MSS în lumea aurului fluid Amintită încă de Herodot ca fiind una dintre ocupaţiile vechilor geţi, apicultura Îşi are şi astăzi importanţa cuvenită, fiind considerată drept o Îndeletnicire nobilă care cere foarte multă pricepere. Legătura Sibiului cu „aurul fluid“ (cum mai este denumită mierea) este cit se poate de semnificativă: aici se află întreprinderea de omogenizare a mierii. Faţă In faţă cu cantităţile uriaşe de miere, îţi dai seama dintr-odată cită muncă a fost investită aici, îţi vin în minte cîmpuri sau livezi în floare iar zumzetul te ajunge parcă de undeva de departe şi te cufundă într-un mediu al laboriosului. In magaziile întreprinderii, bidoane de diferite mărimi sau butoaie metalice pline cu miere de toate soiurile şi venită din toate colţurile ţării îşi aşteaptă rindul la prelucrare, de altfel un proces cit se poate de simplu: mierea se termofluidifică la o anumită temperatură (pentru a putea fi filtrată), se omogenizează, i se stabilesc parametrii de calitate iar apoi se ambalează. Dar pe cît este de simplu procesul de producţie pe atît de mare este atenţia cu care se lucrează. Priceperea îşi spune aici din plin cuvîntul. Una dintre operaţiile cele mai delicate şi în acelaşi timp importante este sortarea. S-ar putea spune că mierea este de atîtea feluri cîte flori există. Apicultorii clasifică însă mierea după cinci flore STAS (salcîm, mentă, zmeură, brad şi tei), restul fiind considerată ,polifloră* (miere de fineţe, de floarea soarelui, de trandafir, de nuc etc.). In laboratorul întreprinderii, cu ajutorul aparatelor de o construcţie complicată şi de mare precizie se fac expertizele de sortare, care ating un număr impresionant, ele analizînd : culoarea, mirosul, gustul, consistenţa (miere fluidă sau cristalizată), indicele calorimetric, umiditatea, cenuşa, zaharoza, indicele diastazic (totalitatea enzimelor), zahărul invertit artificial şi multe, multe alte probe care duc la stabilirea exactă a parametrilor de calitate. Abia după ce a trecut de bariera care-i măsoară calităţile, produsul natural atât de preţuit ia calea aşazisei prelucrări. Termenul deprelucrare* este în cazul mierii cu se rile de reportaj poate de subiectiv, pentru că produsul, prin calităţile sale naturale înlătură intervenţia omului cu procese chimice care ar putea să-l facă mai preţuit. Prelucrarea se referă deci mai mult la omogenizare, curăţire de impurităţi, (printr-un sistem de site) şi la ambalare. Cea mai mare parte a mierii astfel prelucrată este expediată beneficiarilor externi. Anual, întreprinderea de omogenizare a mierii Sibiu aduce ţării milioane lei valută. Atît în R. F. a Germaniei (unde este exportată 70 la sută din cantitate) cît şi în Austria, Anglia, Franţa, Elveţia, Japonia, Libia, Liban, Canada, Suedia, Italia sau în alte țări, aprecierile la adresa mierii româ (continuare în pag a 16-a) NICOLAE PETRU I Kll md m Elffl INFORMAT lî I k4 afli iiî rCTTi ■ »Romantismul romanesc şi romantismul european”. Zilele acestea a intrat In librării um elegamt volum de 200 de pagini (13,50 lei), editat de Societatea de Ştiinţe Filologice din Republica Socialistă România, intitulat Romantismul românesc şi romantismul european. Volumul cuprinde 19 comunicări, în majoritate prezentate la sesiunea organizată anul trecut, la Sibiu, de Societatea de Ştiinţe Filologice, în colaborare cu Comitetul judeţean pentru cultură şi artă. Printre autorii volumului, în majoritate nume de prestigiu în cultura naţională (Alexandru Bălăci, Alexandru Dima, Paul Cornea, Silvian Iosifescu, Vera Călin, Jean Bîvescu ş.a.), se află şi două semnături sibiene: Emilia St. Milicescu, conferenţiar universitar la Facultatea de filologie şi istorie din Sibiu (Viziune şi stil romantic la Geo Bogza în „Cartea Oltului“) şi Maria Fanache, preşedinte al Comitetului judeţean pentru cultură - artă (Romantismul oglindit in manualele de literatură română). ■ Al VI-lea concurs de muzică populară Sibiu 70. In organizarea Consiliului municipal al sindicatelor Sibiu s-a desfăşurat, în aceste zile, faza municipală (la muzică populară) a unui concurs deja tradiţional, „Concursul de muzică populară şi uşoară Sibiu ’70“. Cele două tarafuri şi cei 24 de tineri solişti care s-au perindat pe scena clubului „Independenţa", au oferit unei numeroase asistenţe un buchet de melodii, cîntece şi jocuri populare culese din zestrea inepuizabilă a acestei zone folclorice. Juriul concursului a apreciat în final că ediţia din acest an, cea de-a Vl-a ediţie a concursului, s-a situat la un nivel meritoriu, remarcînd apariţia multor talente noi, tineri şi tinere care au dovedit o acurateţe a timbrului vocal şi o bună ţinută interpretativă. la 28 şi 29 octombrie va avea Ioc aceeaşi fază a concursului, de astădată la muzică uşoară, urmînd ca in ziua de 4 noiembrie juriul să comunice cîştigătorii primelor 3 locuri, cei care vor participa apoi la faza judeţeană a concursului. ■ Staţie automată de compresare. In cadrul secţiei IV Mediaş a C.I.R. Blaj a fost proiectată o staţie automată de compresare a aerului. Ea este opera inginerului Nicolae Mărgineanu şi a fost executată în cadrul atelierului de întreţinere al secţiei. De menţionat că noul sistem de automatizare introdus la compresorul de tip U.P. 23 cu două trepte de compresare permite obţinerea unui debit corespunzător consumului de aer impus de noile produse introduse în fabricaţie. A. ZSOMBORI ANUL III nr. 832 Duminică 25 octombrie 1970 4 pagini 30 bani Umanismul politicii noastre doctor docent CAROL GÖLLNER, membru al Prezidiului Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice a R.S. România Ampla şi cuprinzătoarea cuvîntare ţinută de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la sesiunea jubiliară a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, care se distinge prin realismul şi responsabilitatea cu care abordează problemele majore ale omenirii, a avut şi are un larg ecou internaţional. Acest fenomen e urmarea firească a conţinutului de idei şi poziţiei exprimate în cuvîntare, o dată mai mult, de la o înaltă tribună internaţională, făcîndu-se cunoscute opiniei publice mondiale punctele de vedere ferme şi juste ale partidului şi statului nostru în problemele fundamentale ale lumii contemporane, necesitatea unei şi mai strînse colaborări pe bază de egalitate şi respect reciproc între toate naţiunile, o mai rodnică conlucrare a acestora în interesul păcii şi libertăţii, înlăturarea grabnică a ultimelor rămăşiţe ale sistemului colonial şi a focarelor de război existente, asigurarea securităţii Europei şi a creşterii rolului şi eficienţei Organizaţiei Naţiunilor Unite. La baza poziţiei poporului şi partidului nostru faţă de aceste cerinţe stringente ale actualităţii stă, aşa cum s-a afirmat prin glasul autorizat al tovarăşului Ceauşescu, o atitudine profund umanitară. Dorinţa de a se ajunge la o lume „în care oamenii să se bucure pe deplin de roadele civilizaţiei moderne, să fie eliberaţi de perspectiva războaielor" însufleţeşte pe plan extern politica Partidului Comunist Român şi a statului nostru. Astfel, „România va milita întotdeauna neobosit şi ferm pentru înfăptuirea idealurilor de pace, progres şi colaborare ale umanităţii, pentru afirmarea şi respectarea tuturor principiilor care stau la baza bunei convieţuiri internaţionale", iar năzuinţa nobilă ca Europa, leagăn al civilizaţiei, care a dat omenirii mari valori materiale şi spirituale să devină o zonă a păcii şi cooperării, exprimată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a făcut să vibreze inimile tuturor oamenilor cinstiţi de pe glob. Este concepţia cea mai înaintată despre om, expresie concretă a unui stat socialist în multilaterală dezvoltare! Aşa cum pe plan intern totul e consacrat necontenitei înfloriri a ţării, fericirii şi liberei dezvoltări a aptitudinilor creatoare ale întregului popor în ansamblu şi ale fiecărui cetăţean în parte, tot astfel pe plan mondial România socialistă militează neobosit pentru victoria deplină a principiilor umanitare. Puternicul răsunet şi impresionanta adeziune de care se bucură cuvîntarea tovarăşului Ceauşescu dovedesc justeţea acestei politici, profundul ei realism. Sîntem mîndri cu toţii, noi, cei din domeniul ştiinţei, români, germani şi Cu prilejul prezenţei la New York Recepţie in onoarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu în onoarea preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu, reprezentantul ţării noastre la Naţiunile Unite, Gheorghe Diaconescu, a oferit vineri seara o recepţie în saloanele misiunii permanente a României la O.N.U. Au luat parte conducători de delegaţii la sesiunea jubiliară a O.N.U., miniştri ai afacerilor externe, ambasadori şi şefi de misiuni permanente acreditaţi la Naţiunile Unite, senatori şi alţi reprezentanţi ai vieţii politice americane, precum şi ai cercurilor de afaceri, ziarişti. Au fost prezenţi Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C al P.CTC, deputat in Marea Adunare Naţională, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, membri ai delegaţiei României la lucrările Adunării Generale a O.N.U., precum şi Corneliu Bogdan, ambasadorul ţării noastre la Washington. Preşedintele Nicolae Ceauşescu s-a întreţinut cordial cu personalităţile prezente la recepţie. încheierea sesiunii jubiliare a Naţiunilor Unite Preşedintele a luat parte la şedinţa festivă a sesiunii jubiliare NEW YORK 24 . De la trimişii speciali. Sîmbătă, 24 octombrie, s-a încheiat la New York sesiunea jubiliară consacrată celebrării unui sfert de secol de existenţă a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Sesiunea jubiliară s-a desfăşurat, după cum se ştie, timp de zece zile, între 34 şi 24 octombrie, sub deviza :pace, justiţie, progres". La ora 10,45 (ora New York-ului), cînd delegaţiile celor 127 de ţări membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite au intrat in sala Adunării Generale, la pupitrul rezervat României au luat loc Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al ţării noastre, Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat In Marea Adunare Naţională, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Gheorghe Diaconescu, reprezentantul permanent al României la O.N.U. La şedinţa plenară au luat parte numeroşi şefi de state şi guverne, miniştri de externe, precum şi alte personalităţi ale vieţii politice in(Continuare ’ în pag. a IV-a) Vibrantă expresie a gîndurilor şi năzuinţelor noastre de pace, progres şi bună înţelegere cu toate popoarele lumii împreună cu întregul nostru popor, oamenii muncii români, germani şi maghiari din judeţul Sibiu, strîns uniţi în jurul partidului şi guvernului, au primit cu sentimente de fierbinte aprobare cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, rostită la sesiunea jubiliară a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Pătrunşi de înalta mîndrie patriotică, ei îşi exprimă satisfacţia deplină pentru felul magistral în care şeful statului nostru a dat expresie gîndurilor şi năzuinţelor lor de pace, progres şi bunăînţelegere cu toate popoarele lumii, maghiari, că gîndurile şi crezurile noastre au cunoscut prin această cuvîntare o asemenea strălucită şi răspicată afirmare şi că tradiţionalul umanism al poporului nostru îşi aduce o contribuţie mereu mai activă şi cu mai largi recunoaşteri în viaţa lumii de azi. Stăpîni pe soartă, o năzuinţă de veacuri GHEORGHE SASU, muncitor lăcătuş la uzina „Independenţa“ Sibiu Cu viu interes am ascultat la televizor cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la sesiunea jubiliară a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Abordînd problemele vitale ale vieţii politice internaţionale, preşedintele Consiliului de Stat, vorbind în numele nostru, a expus principiile care călăuzesc politica externă a României, principii conforme cu dreptul internaţional Dată fiind complexitatea problemelor ridicate, m-aş referi doar la necesitatea respectării depline a dreptului popoarelor la autodeterminare. In cuvîntare se subliniază faptul că: „se cere ca toate statele să-şi asume obligaţia solemnă de a renunţa la folosirea forţei sau la ameninţarea cu forţa în rezolvarea problemelor litigioase, de a acţiona pentru soluţionarea conflictelor dintre ele exclusiv prin mijloace politice, pe cale paşnică, prin intermediul tratativelor“. Dezvoltarea nestînjenită a relaţiilor economice cu toate ţările nu se poate face decit prin respectarea reciprocă a independenţei şi suveranităţii naţionale. Neamestecul în treburile interne, respectarea avantajului reciproc simt condiţii primordiale în întemeierea unei depline egalităţi in drepturi, în crearea unui climat peextern favorabil tuturor naţiuliti anilor. Fiecare popor poate să-şi ducă contribuţia la cauza progresului şi civilizaţiei mondiale. Tocmai de aceea e necesar să se creeze condiţii pentru rezolvarea problemelor dezvoltării lor atît materiale cît şi spirituale, pe plan intern, fără nici un amestec din afară. Aceasta este o necesitate obiectivă, o cerinţă a însuşi mersului înainte al umanităţii. Lucrez de un sfert de veac în această uzină. De nenumărate ori, în pauza de lucru ne stringent mai mulţi muncitori şi discutăm aspecte din politica internaţională. Ca şi în alte rînduri, şi acum conducătorul partidului nostru a exprimat propriile noastre gînduri şi năzuinţe. Răsunetul puternic de care s-a bucurat cuvîntarea rostită la înalta tribună a Organizaţiei Naţiunilor Unite a avut un larg ecou în rindul tovarăşilor mei de muncă. Analiza profundă făcută, poziţia constructivă adoptată de România ne-au trezit numai sentimente de mîndrie şi deplină încredere. Ca cetăţean şi comunist îmi exprim totala adeziune la cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, ea constituind o sinteză a aspiraţiilor întregului nostru popor. Un legitim sentiment de mîndrie ELISABETA LAZAR, judecător Am urmărit cu deosebită atenţie cuvîntarea rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la sesiunea jubiliară a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite şi-mi exprim totala adeziune faţă de politica ştiinţifică a (Continuare în pag. a ill-a)