Tribuna Sibiului, noiembrie 1970 (Anul 3, nr. 838-862)

1970-11-21 / nr. 855

Pig, 2 ÎM DIVELE SECTOARE ZOOTEHNICE Pregătirile pentru sezonul alb sunt - deocamdată - albe Minuţiozitatea manifestată Ini unei« sectoare zootehnice cu privire la pregătirile temeinice pentru primirea sezonului alb este o dovadă a capa­cităţii actualelor forme de organizare a muncii, de a crea cadru propice valorificării cit mai intensive a re­surselor locale de sporire a produc­ţiei animaliere. Trecerea şeptelului d­e la regimul de păşunat la cel de stabulaţie reclamă o intervenţie ho­­tărîtă a cadrelor care conduc secto­rul producţiei animaliere. Echilibrul fiziologic, funcţional-productiv al a­­rnimalelor poate fi — şi este de multe ori —dereglat de trecerea bruscă de la un regim la celălalt, fără etapi­­zarea sau graduarea schimbărilor de furajare, îngrijire, adăpare etc. Exis­tenţa acestor fenomene este atestată de scăderile — mai mult sau mai puţin spectaculoase — de producţie. „Pina mai ieri noi „mergeam“ cu o producţie zilnică de 4—5 litri lapte de la fiecare vacă furajată, afirmă inginerul şef Boris Caponi, de la cooperativa agricolă din Loamneş, cu toate că şeptelul se află, încă de la 1 octombrie a. c. (cu mici excepţii), pe regim de stabulaţie. Am avut cea 80 tone furaje suculente (borhoturi de la fabrica de zahăr) şi acordarea acestora în raţie ne-a permis să men­ţinem o producţie de lapte oarecum onorabilă. Dar, de cîteva zile, de cînd am terminat acest furaj, pro­ducţia de lapte zilnică a scăzut brusc la 2,7 litri“. Din discuţia avută cu inginerul şef Boris Caponi a reieşit şi faptul că stocul existent de furaje — 750 tone finuri, din care 350 tone de leguminoase, 100 tone suculente — asigură (dar cum?) „scoaterea din iarnă“ a şeptelului (790 bovine, din care 354 vaci şi 51 juninci, 1 895 o­­vine, 95 porcine). La toate cele 7 grajduri de bovine se face cintârirea fînurilor acordate în raţie, brigadie­rii zootehnici manifestînd simţ gos­podăresc în această direcţie. La graj­dul din SădinCa insă nu este — deo­camdată — introdusă apa, dar s-au luat măsuri pentru ca in următoarele zile această lucrare să fie executată. Desigur, au fost o serie de neajun­suri in realizarea producţiei agricole a acestui an. Dar... gropile de siloz de la Sădinca şi Mîndra stau goale şi... gol va rămine şi contul veni­turi din livrarea laptelui de vacă în perioada de iarnă la Loamneş. Cu toate că sîntem de acord cu motivările întemeiate ale inginerului şef Boris Caponi (producţia submedio­cră înregistrată la porumb a cauzat „golul“ amintit în stocul de suculen­te), considerăm că preşedintele, consi­liul de conducere şi specialiştii de la Loamneş pot asigura, chiar în aceste condiţii, o sporire a actualei producţii de lapte. Le stă la îndemînă prepa­rarea furajelor, respectarea progra­mului de grajd, urmărirea perseve­rentă a realizării planului de montă şi fătări şi alte măsuri tehnico-orga­­nizatorice pe care cei amintiţi — de­sigur — le cunosc mai bine decît noi. Aceleaşi coordonate, cu ... specific local, caracterizează şi alte sectoare zootehnice. Ferma nr. 1, a cooperativei agrico­le Ocna Sibiului, dispune de canti­tăţi apreciabile de furaje. Inginerul Alexandru Dordea, șeful fermei, ad­mite însă că, de exemplu, la sucu­lente se înregistrează, încă înainte de venirea iernii, un deficit de 400 tone. „Vom mai primi 200 tone bor­hoturi, iar celelalte 200 tone le vom procura noi cumva" , afirmă șeful de fermă, vorbind despre acoperirea deficitului existent. In ceea ce priveşte deficitul exis­tent la fînuri, de 227 tone, acoperirea lui este scontată pe seama... scurtă­rii perioadei de stabulaţie. Bineînţe­les, acestui procedeu poporul îi spu­ne „furt de căciulă proprie". Econo­miile înregistrate deocamdată nu sunt atit de furaje, cît de... producţie, de la fiecare din cele 355 vaci fura­jate se înregistrează o producţie zil­nică de numai 3—3,5 litri. „Producţia actuală ar „sălta“ considerabil dacă am acorda în raţia zilnică a unei vaci şi 10 kg suculente plus 1 kg de tărîţe, admite inginerul Alexandru Dordea. Păstrăm însă silozul pentru la iarnă, iar concentratele ... sunt „firave“ încă de pe acum, aşa că ne mulţumim cu ce avem“.­­ Am reţinut şi faptul că la Ocna Si­biului nu s-au cumpărat furaje în primăvara 1970 (ceea ce e de presu­pus că se va repeta şi în 1971), dar am consemnat şi faptul că produc­ţia secundară de porumb de pe 10 hectare din hotarul „Smiţă“ se „însi­­lozează“ prin ... păşunare, din cauză că — acum — tractoarele nu mai pot intra în acel teren. Grajdurile de la Ocna Sibiului sunt menţinute într-o curăţenie demnă de toată lauda. Ventilaţia însă... este foarte bună, dar... nu există. Fu­rajele sînt date în raţie după cîntă­­rire. Dar... parcul de furaje nu este împrejmuit. Deci în sectorul zooteh­nic la Ocna Sibiului — lumini şi um­bre. Este de datoria şefului de fermă să acţioneze ferm , pentru a restrînge — şi chiar elimina — sfera de acţiu­ne a „umbrelor“, pentru ca producţia animalieră să se realizeze în condiţii optime. O vizită la grajdurile fermei zoo­tehnice a cooperativei agricole din Şura Mică, ne lasă o impresie de­zolantă. In unul din grajduri, unde sînt „cazaţi“ viţeii pînă la înţărcare, este o mizerie greu de descris, deşi ora de curăţenie a trecut de mult. .Şi în grajd '1— nici urmă de îngrijitori. Viţeii tuşesc şi au o stare fiziologică nesatisfăcătoare. Tehnicianul operator de însămînţări artificiale, Virgil Popa, arată că la Şura Mică nu toţi lucră­torii din zootehnie sunt deosebit de conştiincioşi. Starea generală a şep­telului văzut atestă însă necesitatea unei intervenţii hotăr­îte a organelor agricole judeţene, pentru a preveni posibila surpriză neplăcută de a se înregistra mortalităţi mari în această fermă, care se pare nu și-a găsit în­că ritmul normal de activitate. GH. VALEANU • • • Centrul de conservare a sîngelui. Imagine din activitatea de steri­lizare a sîngelui La M Mediaş »în perspectivă Importante lucrări edilitare Pe lingă dezvoltarea industrială a municipiului Mediaş, o amplă trans­formare se observă şi în ce priveşte ridicarea nivelului urbanistic. Blocu­rile noi, construite în ultimii ani, completează armonios arhitectura noului cartier Gura Cîmpului. Şi în viitor aici vor fi construite noi a­­partamente confortabile. După cum ne informează tovarăşii de la secţia de sistematizare şi ar­hitectură a municipiului, în viitorul cincinal se vor construi 2 290 apar­tamente pentru care vor fi alocate fonduri de investiţii în valoare de 118,5 milioane lei. Numai în anul 1971 blocurilor din acest cartier şi din alte părţi ale municipiului vor fi aliniate altele noi care însumează 550 apartamente pentru care vor fi alocate fonduri în valoare de 26,9­ milioane lei. De asemenea, se vor construi două blocuri turn cu cite 11 nivele a cîte 80 apartamente, din­tre care unul va fi terminat în cursul anului viitor. Fonduri importante, în valoare de 4 milioane lei, vor fi destinate lu­crărilor de canalizare a municipiu­lui, iar pentru îndiguiri — 8 milioa­ne lei. In ce privește lucrările de îndigui­re, există două proiecte. Unul din­tre acestea se referă la partea din amonte de podul ce traversează rîul Tirnava, unde se va construi un dig de 12 m lăţime, dig ce se va întinde pînă la podul de lingă stadion. De aici el se va abate pe strada Tîr­­navei, pentru ca să continue paralel cu rîul pînă în apropiere de uzina „Automecanica” Digul (care, de fapt, este şi şosea), se va îndrepta apoi spre şoseaua naţională (DN 14), traversînd calea ferată printr-un via­duct. O dată cu terminarea acestei lucrări, o mare parte a circulaţiei va fi dirijată pe această rută. Cel de-al doilea proiect se referă la îndiguirile ce se vor executa în aval de pod, spre cartierul Gura Cîmpului. Cu ocazia executării lucrărilor a­­mintite va fi regularizat și cursul riului Tîrnava Mare. nformaţii Faza judeţeană a Festiva­lului cultural-artistic al pionierilor şi şcolarilor La clubul „Independenţa“ şi la Şcoala generală nr. 1 din Sibiu va avea loc, duminică, începînd cu ora 9, faza judeţeană a Festivalu­lui cultural-artistic al pionierilor şi şcolarilor. La sala clubului .Independenţa“ se vor întrece cele 10 coruri, 10 formaţii de dansuri tematice şi populare româneşti, germane şi maghiare, precum şi orchestrele mixte. Sala festivă a Şcolii gene­rale nr. 1 va găzdui fanfarele, grupurile instrumentale, grupurile vocale, recitatorii, soliştii vocali, soliştii dansatori şi soliştii instru­mentişti care s-au calificat pentru faza respectivă. Pentru desfacerea produselor din peşte De la I.C.S Alimentara sîntem informaţi că în Sibiu, pe strada Tribunei nr. 18, se va deschide, în curînd, un magazin special pentru desfacerea peştelui şi a produselor din peşte. în acest sens, la ora actuală, se lucrează la realizarea unui bazin pentru peştele viu. Noua unitate se va deschide la începutul lunii de­cembrie. Două curse pe zi Satul Topîrcea aparţine de o­­raşul Ocna Sibiului. Pe distanţa de cei 8 km care leagă cele două localităţi s-au încheiat, în aceas­tă toamnă, lucrările de impie­­truire şi balastare a drumului (mai devreme decit erau preve­derile), astfel că circulaţia se face acum în condiţii bune. Tocmai datorită acestui fapt s-a îmbună­tăţit considerabil legătura intre cele două localităţi. De la înce­putul acestei luni topîrcenii au la dispoziţie autobuz care face cîte două curse pe zi. Prin a­­ceasta, elevii care urmează cursu­rile Liceului teoretic din Ocna nu mai sunt nevoiţi să mai stea la internat, ei fac zilnic naveta. IE imsMrr. mmmmmm­mmmmmmmmmmm­ CONCURSUL TELOR SATIRICE Secţia de propagandă a Co­mitetului judeţean de partid or­ganizează un concurs al gazete­lor satirice din întreprinderile industriale şi de transporturi, de pe şantiere, din exploatări forestiere, din I.A.S. şi I.M.A., şcoli şi instituţii. Concursul îşi propune spori­rea eficienţei educative a gaze­telor satirice şi permanentizarea activităţii acestora, crearea de gazete noi în principalele locuri de muncă (secţii, sectoare etc.). Concursul se va desfăşura pe perioada 15 noiembrie 1970 — 31 martie 1971, in trei etape: — etapa pe întreprindere, in­stituţie, comună (15 XI 1970 — 31 I 1971); — etapa pe centre (Sibiu, Mediaş, Agnita — 1—28 fe­bruarie); — etapa judeţeană (martie 1971 — se va finaliza cu expo­ziţia judeţeană a celor mai bu­ne gazete satirice). Colectivelor de redacţie ale celor mai bune gazete satirice li se vor acorda următoarele premii: — două premii I a 3 000 lei fiecare — două premii II a 2 000 lei fiecare — două premii HI a 1 500 lei fiecare — şase menţiuni a 500 lei fiecare. PANORAMIC COMPETIŢIONAL SIMBATA FOTBAL — Copşa Mică, stadion 1 Mai, ora 14,30, Vitrometan Mediaş — Chimia Făgăraş (divizia C), Sibiu: teren Independenţa (Obor), ora 14, Construcţii Sibiu — Automecanica Mediaş şi teren Voinţa, ora 14,30, Metalul I.O.S. — C.F.R. Sibiu (am­bele campionat judeţean de seniori). DUMINICA VOLEI — Sibiu: sala Armata (str. Ştefan cel Mare), ora 9, Drapelul ro­şu Sibiu — Medicina Cluj (f) şi ora 10,30, A.S.A. Sibiu — C.F.R. Cluj (m) — ambele divizia B. FOTBAL — Sibiu: stadion Meta­lul, ora 11, C.S.M. Sibiu — Crişul Oradea (divizia B), avînd în deschi­dere (ora 9), Independenţa Sibiu — Unirea Alba Iulia (divizia C); Copşa Mică, stadion 1 Mai, ora 11, Metalul C. Mică — Soda Ocna Mureş (divi­zia C); Cisnădie: teren Tineretului, or­a 11, Textila Cisnădie — Progresul Agnita (campionat judeţean de se­niori). azi... azi. Centrul meteorologic Sibiu comu­nică: vreme relativ călduroasă cu cerul variabil. Vintul va sufla slab pînă la potrivit din sud şi sud-vest. Temperaturile minime vor fi cuprin­se între minus 1 şi plus 3 grade, iar cele maxime vor oscila între plus 8 şi 14 grade. SIBIU: PACEA: Ultimul mohican (orele 8,00; 11,30; 14,00; 16,30; 19,00; 21,00); ARTA: Singurătate In doi le­rel( 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) ; TINERETULUI: Alia Romeo și Julieta (orele 10,00; 12,00; 14,30; 18,30; 18,30; 20,30); 7 NOIEMBRIE: D-ale carnavalului (orele 10,00; 14,00; 18,00; 18,00; 20,00); INDEPENDENȚA: Noile aventuri ale răzbunătorilor (orele 11,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) . MEDIAȘ: PROGRESUL: Degetul de fier (orele 9,00; 11,15; 14,00; 10,30; 19,00; 21,15). TINERETULUI: Picioare lungi, degete lungi (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30). UNIREA: Familia noas­tră trăznită (orele 10,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). CISNĂDIE: POPULAR: Prea mic pentru un război alb­ de mare (orele 11,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). AGNITA: 8 MAI: Sub semnul lui Monte Cristo (orele 10,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE: Galileo Galilei (orele 16,00 şi 20,00). BAZNA­ BAI: Marele semn albas­tru (orele 17,00 şi 19,00). OCNA SIBIULUI: Petrecerea (ore­le 17,00 şi 19,00). Cadru din filmul Petrecerea, care rulează la cinematograful din Ocna Sibiului TRIBUNA STATULUT CITITORI! Reînnoiji-va din ti­mp abona­mentu pentru anul 1971 a ziaru ibuna EH Sibiu Din tezaurul Bibliotecii „ASTRA“ FONDUL DE PERIODICE Faima Bibliotecii „Astra“ din Sibiu a crescut progresiv de la înfiinţarea sa, o dată cu Asociaţiunea, în 1861, cîştigîndu-şi importanţa de Biblio­tecă naţională românească a Transil­vaniei. Destinele ei s-au integrat or­ganic şi stimulativ în cele mai pro­gresiste idealuri ale populaţiei tran­silvane, contribuind substanţial la consolidarea unei largi conştiinţe naţionale. Acest rol a determinat o cuprindere în fondurile de cărţi şi publicaţii, documente culturale şi manuscrise, a unui tezaur spiritual permanent îmbogăţit, care i-a sedi­mentat o incontestabilă valoare de prim rang între instituţiile similare din ţară. în acest fond de aur, un loc im­­portant îl ocupă sectorul colecţiei de periodice, poate însă prea puţin cunoscut publicului larg, de o ridi­cată valoare documentară pentru ori­cine studiază istoria culturii româ­neşti, specializat al presei sau al li­teraturii transilvănene. Este o mare cinste pentru biblioteca sibiană ce dispune, pe lingă alte tezaure spi­rituale, de această rară colecţie de periodice, care însumează peste 10 000 de titluri. Aici se găsesc ra­rităţi de la începutul presei româ­neşti, cum ar fi „Biblioteca româ­nească“, editată in 1827 la Budapesta de către Z. Carcalechi, „Foaia dumi­nicii“ din 1837, „Alăuta“, scoasă de Asachi la Iaşi în 1837, „Foaie pentru minte, inimă şi literatură“ (1838), „Ga­zeta Transilvaniei“, scoasă de Ba­­riţiu la Braşov în 1838 etc. Biblio­teca are în Înzestrare colecţia com­pletă a periodicelor româneşti tran­silvănene din perioada interbelică. „Astra“ dispune şi de ziare germane apărute în sec. al XVIII-lea, precum „Siebenbürger Bote“, sau, mai tîrziu, în 1843, „Archiv des Vereins für Siebenbürgische Landeskunde“. In cele peste 10 000 de titluri se includ periodice în limbile română, germa­nă, maghiară, franceză, rusă, engleză, armeană, greacă, ebraică, sirbă, ita­liană. . Este o valoare de o excepţională importanţă documentară, care tre­buie să intre mai substanţial în a­­tenţia cercetătorilor, in special lo­cali, pentru o valorificare critică. T. P. APOLDO DE SUS. 23 AUGUST: Cei 1000 de ochi ai dr. Mabusse (orele 17,00 și 19,00). In jurul orei 8.30 — Transmisiune de la Sofia a plecării spre patrie a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Repu­blicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care a făcut o vi­zită oficială de prietenie în Republica Populară Bulgaria. 17.00 Deschiderea emisiunii. Emi­siune în limba germană. 18.10 Publicitate. 18.15 Bună seara, fete! Bună sea­ra, băieţii 19.15 Publicitate. 19.20 1001 de seri. Emisiune pen­tru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Handbal masculini România — Iugoslavia (repriza a I1-a). Transmisiune de la Cluj. 20.30 Tele-enciclopedia. 21.30 Film serial. Incoruptibilii. Coniacul de Bouverais. 22.30 Comici vestiţi ai ecranului. 22.50 Telejurnalul de noapte. Chariot. 23.00 Cîntec de dor. Transmisiune de la restau­rantul „Bucur“. 23.30 închiderea emisiunii. Anul III nr. 855 X­­­I Şantierul de drumuri şi poduri Sibiu| I ANGAJEAZĂ PRIN CONCURS: | — 1 maistru construcţii drumuri, pentru şantie- | rul Sibiu şi loturile în subordine. $ Informaţii suplimentare, la telefon 1 10 75. § % ^mmnmmnminumtutrinirtnturmmummnumnumtnitiiirtntttiirnunni^ întreprinderea de transporturi Sibiu ANGAJEAZĂ: — conducători auto, posesori ai permisului de con­ducere pentru categoria C, cu o activitate efecti­vă mai mare de un an de conducător de auto­vehicul de categoria C, cu stagiul militar satis­făcut, pentru specializare de 3 luni pe autovehi­cule de categoria D (respectiv pentru obţinerea dreptului de a conduce autobuze). — şofer autorizat pentru macara de 5 tone — şoferi autobuze şi revizori tehnici — mecanici auto — taxatori — zidari. Direcţia judeţeană de poştă şi telecomunicaţii Sibiu ntr. 1 Mai nr. 14 angajează de urgenţă. — CONSILIER JURIDIC — CONTABIL REVIZOR. Condiţiile de angajare sunt cele prevăzute de H.C.M. nr. 914/1968. Alte informaţii suplimentare se pot obţine de la biroul personal, telefon 1­37­77. metalurgici de metale neferoase Copşa Mică ANGAJEAZĂ URGENT:­­­ 1 artificier la suprafaţă, cu condiţia în­deplinirii prevederilor I.T.C. în vigoare. Informaţii suplimentare la sediul uzinei din Copşa Mică, sau telefon 32, interior 114. Uzina «Independenţa» Sibiu ANGAJEAZĂ DE URGENȚĂ: — ECONOMIȘTI — STRUNGARI — MACARAGII — TURNĂTORI — MUNCITORI NECALIFICAȚI. Muzeul judeţean din Mediaş JUDEŢUL SIBIU CUMPĂRĂ COSTUME DE PORT POPULAR NAŢIONAL­ ROMÂNESC din judeţul Sibiu şi din zona celor două Tîrnave. Ofertele se primesc la sediul muzeului, str. Viitorului nr. 46, telefon 12­99. T.A.P.L. MEDIAŞ ANUNŢĂ VÎNZAREA LA LICITAŢIE a unui APARTAMENT, în oraşul Mediaş, str. Kogălniceanu nr. 2, compus din: 1 cameră, bu­cătărie, cămară, verandă, boxă, pivniţă şi hol, în stare bună. Licitaţia va avea loc în ziua de 5 decembrie 1970, ora 9, la sediul organizaţiei. La licitaţie poate participa orice persoană. Direcţia agricolă judeţeană Centrul coordonator de protecţia plantelor Sibiu ANGAJEAZĂ PRIN CONCURS:­­­­­4 tehnicieni pentru subcentrele de protecţia plan­telor Sălişte şi Avrig. Studii şi vechime conform H.C.M. 1053/1960 cap. II, anexa IV. Salarizarea se face conform H.C.M. 914/1968. Cererile se primesc pînă la 25 noiembrie 1970. Informaţii suplimentare se pot solicita de la Centrul de protecţia plantelor, Piaţa Unirii nr. 4, etaj II, ca­mera 107, Sibiu, telefon 1 31 82. Mica publicitate Vînd tuburi fîntină, scoase din pămînt de către cumpărător. Sibiu te­lefon 1­23 78. __ gtnd mașină de tricotat rectilinie Knittax, Sibiu, str. Negoi 62.

Next