Tribuna Sibiului, noiembrie 1970 (Anul 3, nr. 838-862)
1970-11-21 / nr. 855
ta«*ss*BfcMIB)»iV rr#-rr'iY-"-i"nirftinr [biblioteca«/ [ S I B i U PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNTH-VA! ORGAN AU COMITETULUI ,JUDETEAN SIBIU AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN Anul III nr. 8551 Sîmbătă, 21 noiembrie 1970 4 pagini 30 bani VIZITA ÎN BULGARIA A DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALE ROMÂNE După întîlnirile prieteneşti cu populaţia Sofiei, încheierea convorbirilor oficiale şi semnarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală româno-bulgar, delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a plecat împreună cu tovarăşul Todor Jivkov, prim-secretar al C.C. al P.C. Bulgar, preşedintele Consiliului de Miniştri, într-o scurtă călătorie prin Bulgaria. Delegaţia română formată din tovarăşii Ilie Verdeţ, Leonte Răutu, Vasile Patilineţ, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, Nicolae Blejan, este însoţită de Lîcezar Avramov, Dancio Dimitrov, Kiril Nesterov, Spas Gospodlv. După ce coloana oficială a străbătut Munţii Balcani, oaspeţii s-au oprit în frumosul oraş Botevgrad, unde mii de locuitori le-au făcut o primire plină de căldură. La intrarea in oraş, o urare încadrată de drapelele româneşti şi bulgare, înscrisă pe o mare pancartă, exprimă sentimentele locuitorilor: „Bine aţi venit tovarăşi români". Pe alte pancarte sunt înscrise urările „Bulgaria—România, prietene în veci", „Trăiască şi înflorească prietenia dintre Botevgrad şi Ploieşti", oraşe înfrăţite ale 3Cf'i'ai"a doua tari. In sunetele fanfarei, pionieri oferă oaspeţilor buchete de flori şi cravate roşii. Din mulţime se scandează: „Vecina Drujba" (Prietenie veşnică). Primul secretar al Comitetului orăşenesc al P.C. Bulgar, Vasil Tanov, adresează tovarăşului Nicolae Ceauşescu, celorlalţi oaspeţi calde urări de bun venit, exprimă bucuria cetăţenilor oraşului pen- tru prilejul de a avea în mijlocul lor pe solii poporului român. Suntem bucuroşi — a spus el — că legăturile între Botevgrad şi Ploieşti — oraşe înfrăţite — întrecomuna Pravaţ şi comuna dumneavoastră natală Scorniceşti, pe care le întreţinem de mai mulţi ani, contribuie la adincirea prieteniei tradiţionale între popoarele noastre. Preşedintele Sfatului popular orăşenesc, Ivan Nikolciovski a înmînat tovarăşului Ceauşescu Medalia de Aur de onoare a Botevgradului, conferită potrivit hotărîrii Comitetului orăşenesc al Partidului Comunist Bulgar şi a Sfatului popular orăşenesc. „Aşa cum aurul nu rugineşte — a spus vorbitorul — tot astfel dorim ca prietenia româno-bulgară să strălucească veşnic". Primit cu vii aplauze, cu ovaţiile mulţimii, a răspuns tovarăşul Nicolae Ceauşescu, mână şi bulgară cuvinte de bun venit. Preşedintele Sfatului popular al oraşului, inginer Gancio Racev, salută cordial pe distinşii oaspeţi subliniind că populaţia oraşului se simte onorată să primească pe solii poporului român în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Evocînd tradiţiile prieteniei româno-bulgare, faptul că Hristo Botev a primit ospitalitate şi sprijin din partea poporului român, el a arătat că astăzi, în condiţiile socialismului, prietenia celor două popoare de pe malul Dunării dobîndeşte noi semnificaţii, noi perspective, spre binele lor, al cauzei socialismului şi păcii. Intîmpinat cu urale şi ovaţii ia cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cuvintul tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU [ Dragi tovarăşi, Aş dori, în primul rind, să mulţumesc primului secretar al municipiului Botevgrad, dumneavoastră, tuturor locuitorilor acestui frumos oraş, pentru primirea călduroasă pe care ne-aţi făcut-o, pentru cuvintele exprimate la adresa prieteniei dintre România şi Bulgaria. Doresc, totodată,să vă adresez un salut frăţesc din partea delegaţiei noastre, a populaţiei oraşului Ploieşti cu care sînteţi înfrăţiţi, din partea locuitorilor comunei mele natale. Ne bucură mult faptul că vizita pe care o facem în Bulgaria şi semnarea Tratatului de prietenie şi colaborare între România şi Bulgaria s-au transformat într-o adevărată sărbătoare a prieteniei dintre ţările noastre. (Aplauze). în discuţiile pe care le-am avut cu tovarăşul Jivkov şi cu ceilalţi membri ai delegaţiei bulgare am convenit să acţionăm continuu pentru întărirea prieteniei şi colaborării între partidele şi popoarele noastre, considerînd că aceasta corespunde atit voinţei tuturor locuitorilor ţărilor noastre, intereselor făuririi noii orinduiri la România şi Bulgaria, cit şi cauzei socialismului şi păcii în întreaga lume. (Aplauze). Cunoaştem că poporul bulgar este în preajma Congresului al X- lea şi ştim, de asemenea, că oraşul dumneavoastră lucrează pentru a întimpină cu rezultate cit mai bune acest eveniment. De aceea, doresc, în încheiere, să urez organizației de partid, tuturor oamenilor muncii din Botevgrad succese tot mai mari in întîmpinarea Congresului al X-lea al Partidului Comunist Bulgar. Vă doresc multă fericire și multă sănătate. (Aplauze). Cuvintele conducătorului partidului şi statului nostru au fost primite cu un deosebit entuziasm de miile de cetăţeni care aclamă îndelung pentru prietenia româno-bulgară. Tinere fete oferă oaspeţilor pline şi sare, frumoase obiecte de artă populară. Străbătînd oraşul într-o maşină deschisă, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Todor Jivkov răspund aclamaţiilor îndelungi ale locuitorilor. In localităţile de pe întregul traseu pînă la Vraţa — Skravena, Novacene, Mezdra —, sute şi sute de locuitori întimpină cu deosebită căldură pe oaspeţi. Peisajul este dominat de stînci semeţe, pavăze naturale în atîtea momente grele din frămîntata istorie a poporului bulgar, locuri de adăpost pentru numeroasele grupuri de partizani în timpul războiului de eliberare antifascist. La intrarea în oraşul Vraţa, în întîmpinare au venit reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, în frunte cu Ivan Abadjiev, membru supleant al Biroului Politic al C.C al P.C. Bulgar, prim-secretar al Comitetului judeţean al P.C.R. In faţă ne apare silueta noului oraş modern, în plină dezvoltare. Este ora 10,30. Mii de cetăţeni fluturînd steguleţe româneşti şi bulgare, au ieşit în întîmpinarea oaspeţilor. Cuvintele de bun venit pe care le citim pe un mare panou îa intrarea în oraş sînt reluate în valuri, multipli Cuvintul NICOLAE cîndu-se în ovaţiile şi uralele mulţimii. Pe întreg traseul flutură drapelele de stat ale României şi Bulgariei. In acest frumos oraş asistăm la o vibrantă manifestare a sentimentelor de stimă şi preţuire faţă de conducătorul partidului şi statului nostru, expresia prieteniei trainice care uneşte popoarele român şi bulgar, satisfacţia pentru dezvoltarea continuă a relaţiilor dintre cele două ţări, în aplauzele şi uralele mulţimii, oaspeţii români se îndreaptă spre piaţa centrală a oraşului care poartă numele cunoscutului revoluţionar bulgar Hristo Botev. Coloana de maşini străbate principalele străzi ale acestei citadele de la poalele Munţilor Stara Planina. Orăşelul de provincie de odinioară, numărînd doar 16000 de locuitori, cu cele cîteva ateliere meşteşugăreşti, desfăşoară astăzi panorama unui oraş industrial, în continuă expansiune: blocuri moderne, integrate armonios în peisajul montan, vile cochete înconjurate de grădini, parcuri, turle de fabrici şi uzine, edificii moderne de cultură. Viaţa are astăzi 55000 de locuitori, fiind unul din cele mai înfloritoare centre ale industriei bulgare. In piaţa centrală a oraşului, dominată de monumentala statuie a lui Hristo Botev, o mare mulţime aşteaptă pe oaspeţii dragi. Pe mari pancarte sunt scrise în limbile *0 Dragi tovarăşi, Doresc să vă mulţumesc pentru primirea făcută, pentru cuvintele rostite aici la adresa prieteniei dintre popoarele şi partidele noastre. Vreau, totodată, să vă adresez în numele delegaţiei de partid şi guvernamentale din România un salut cordial dumneavoastră, tuturor locuitorilor oraşului Vraţa. într-adevăr, judeţul dumneavoastră este vecin cu unul din judeţele noastre care, ca şi Vraţa, se află în plină dezvoltare. Ne bucură faptul că între conducătorii judeţelor şi oraşelor noastre există relaţii bune, că se vizitează reciproc. Aceasta contribuie la întărirea prieteniei dintre popoarele şi partidele noastre şi, totodată, prilejuieşte un schimb util de experienţă în edificarea societăţii socialiste. După cum ştiţi, ieri s-a semnat Tratatul de prietenie şi colaborare dintre România şi Bulgaria. El nu face, de fapt, decât să consfinţească realitatea prieteniei de veacuri dintre popoarele noastre. Şi dacă Botev a putut să-şi organizeze forţele de luptă împotriva stăpinirii otomane pe teritoriul românesc aceasta se datoreşte faptului că întotdeauna popoarele noastre s-au întrajutorat şi au înţeles Delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România depune o coroană de flori la Monumentul lui Hristo Botev, în semn de omagiu adus marelui revoluţionar bulgar. După depunerea coroanei, cei prezenţi au păstrat un moment de reculegere. Din Piaţa Hristo Botev, oaspeţii români şi persoanele care-i însoţesc s-au îndreptat spre sediul Comitetului judeţean al P.C. Bulgar, unde a avut loc o întîlnire cu reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Cu acest prilej, Ivan Abadjiev, prim-secretar al Comitetului judeţean al P.C Bulgar, a prezentat o larga informare cu privire la dezvoltarea economică şi social-culturală a judeţului Vraţa. Vorbitorul a arătat că acest judeţ a cunoscut în ultimii ani, ca de altfel toate regiunile ţării, o puternică dezvoltare. Pe harta judeţului Vraţa, în care producţia agricolă era preponderentă cu ani în urma, au apărut o serie de întreprinderi industriale, printre care, la loc de frunte, se află marele combinat chimic, considerat pe bună dreptate cetate a chimiei bulgare, întreprinderi textile, o fabrică de ciment, un combinat de hîrtie și celuloză, o uzină de electrocare. La începutul acestui an, în localitatea Kozlodui s-a deschis șantierul unei centrale atomoelectrice, care va intra in funcţiune în 1974. Judeţul Vraţa continuă să rămînă principala zonă agricolă a ţării. Activitatea în acest domeniu se desfăşoară însă pe baze noi, preocuparea de bază fiind organizarea ştiinţifică a producţiei şi dotarea tehnică superioară a unităţilor agricole. Judeţul Vraţa, a arătat primul secretar, urmează să fie împărţit în şase zone agricole în care vor funcţiona mari complexe agro-industriale, două din, aceste tovarăşului CEAUŞESCU că numai unite pot să-şi asigure independenţa, bunăstarea şi fericirea (Aplauze). Botev se bucură şi în România de o adincă cinstire, deoarece el a militat pentru prietenia dintre români şi bulgari, şi-a dat viaţa pentru eliberarea patriei sale, pentru fericirea poporului. Noi suntem convinşi că prietenia dintre România şi Bulgaria, prietenia cu toate ţările socialiste contribuie la bunăstarea popoarelor noastre, la cauza socialismului şi păcii în lume. dori să exprim încă o dată mulţumirea noastră Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar şi tovarăşului Jivkov pentru că ne-a organizat această vizită plăcută în judeţul şi oraşul Vraţa. Ne bucură faptul că oraşul dumneavoastră cunoaşte o rapidă dezvoltare şi înflorire, aceasta fiind o expresie vie a rolului conducător al partidului comunist. Vă urez multe succese în activitatea dumneavoastră de îndeplinire a hotărîrilor Congresului al X-lea al Partidului Comunist Bulgar, care va avea loc în curînd. Vă doresc multă sănătate și multă fericire. (Aplauze) complexe sunt în stadiu de experimentare. In continuare, el s-a referit la pregătirile pe care le fac (Continuare in pag a IV-a) hizita in Republica Socialistă România a delegaţiei de partid şi de stat a Republicii Democrate Germane La invitaţia Comitetului Central, al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România, o delegaţie de partid, şi de stat a Republicii Democrate Germane, condusă de Walter ■ Ulbricht, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Democrate Germane, şi Willi Stoph, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, președintele Consiliului de Miniştri al Republicii Democrate Germane, va face la începutul lunii decembrie a.c., o vizită oficială de prietenie în Republica Socialistă România. Cu prilejul vizitei va fi semnat Tratatul de prietenie,colaborare și asistență mutuală între Republica Socialistă România și Republica Democrată Germană. Noi măsuri pentru ajutorarea judeţelor care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor Consiliul de Miniştri a aprobat suplimentarea cu 150 milioane lei a bugetelor judeţelor care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor. Din această suplimentare, fonduri mai mari au fost acordate judeţelor Satu Mare, Bistriţa-Năsăud, Iaşi, Galaţi, Mureş şi Sălaj. Ele sunt destinate acoperirii cheltuielilor pe care organele locale le-au făcut şi le vor mai face pînă la finele anului în vederea refacerii drumurilor, podurilor, a fondului de locuit, proprietate de stat, a construcţiilor social-culturale — şcoli, grădiniţe, cămine culturale şi altele — cit şi a reţelei edilitare. Concomitent, organele locale sunt sprijinite în realizarea acestor lucrări şi cu diverse materiale şi utilaje. Aceste noi măsuri se adaugă celor luate anterior pentru construirea din fonduri de stat peste prevederile de plan a 5 000 de apartamente, precum şi sprijinului în bani şi materiale acordat populaţiei sinistrate. (Agerpres) INFORMAŢII „Decada cărţii româneşti" • După cum am mai anunţat, astăzi va avea loc prima acţiune publică de amploare a „Decadei cărţii româneşti“. Este vorba de întîlnirea cititorilor şi iubitorilor de literatură sibieni, cu un grup de scriitori, în fruntea cărora se află prestigiosul nume al academicianului Zaharia Stancu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Socialistă România. La întîlnirea de astăzi, care va avea loc în sala „Astra“, la ora 18, participă şi un grup de scriitori clujeni, format din Mircea Zaciu, Alexandru Căprariu şi Mircea Tomuş. Sunt invitaţi să participe toţi iubitorii de literatură din Sibiu, frecventatori ai librăriilor şi bibliotecilor, cititori. • In cadrul acţiunilor înscrise în agenda „Decadei cărţii româneşti“, va avea loc luni, 23 noiembrie 1970, la ora 18, în sala „Astra“, o întîlnire cu scriitorii: Nicolae Balotă, Eta Boieriu, Ştefan Augustin Doinaş, Radu Enescu, Ion Maxim, Ilie Măduţă, Ion Negoiţescu, Ioanichie Olteanu, Cornel Regman, Dominic Stanca şi Eugen Todoran. Cu această ocazie, scriitorii vor acorda autografe. Sp.ejitae.6L de estradă Astăzi, la ora 18:30, ansamblul de estradă al Casei armatei din Sibiu va susţine în sala de spectacole a Căminului cultural din Miercurea Sibiului, spectacolul muzical-distractiv ilustrate muzicale“. Acest spectacol se înscrie în cadrul schimburilor de experienţă pe care Casa armatei din Sibiu se efectuează cu formațiile artistice ale căminelor culturale din județ. Festivalul „SIBIU ’70“ In cadrul Festivalului concurs „Sibiu ’70“, duminică, la ora 18, la Casa de cultură din Cisnădie va avea loc faza orăşenească la muzică uşoară. Printre , alţii vor concurat Margareta Neagu, Ilie Andreşoiu, Ştefan Oskar, Adam Stoica, Mihai Hartmann. Acompaniază orchestra Casei de cultură,, condusă de Simion Müller. Pregătirea practică multilaterală a elevilor constituie una dintre preocupările majore ale cadrelor didactice. In fotografie, un aspect din timpul unei ore de instruire practică la cusături manuale, în atelierul Grupului școlar „7 Noiembrie“ din Sibiu Orientarea şcolară şi profesională,mai aproape de profilul economic al judeţului Ca urmare a recomandărilor Ministerului Muncii, Ministerului Invăţămîntului şi C.C. al U.T.C., în anul acesta a luat fiinţă la nivelul fiecărui judeţ cite un colectiv de lucru pentru Orientarea şcolară şi profesională a absolvenţilor şcolilor generale şi liceelor de cultură generală. In urma acţiunii desfăşurate de colectivul constituit în judeţul nostru, de la începutul lunii mai pînă în prezent, s-au conturat o serie de concluzii privitoare la problema in chestiune. In legătură cu activitatea desfăşurată în această direcţie ne-am interesat la Oficiul forţelor de muncă Sibiu, unde am avut o discuţie cu tovarăşul Ioan Hilea, şeful oficiului, şi cu tovarăşul Eugen Niculescu, economist, membri ai colectivului judeţean de orientare şcolară şi profesională. — Desigur, în activitatea dv. în ce priveşte orientarea şcolară şi profesională, s-a ţinut seama de un anumit plan de muncă, cuprinzînd îndatoririle ce revin colectivului în perioada la care ne referim. Ce sarcini au ghidat munica dv.? I. Hilea: In planul de muncă s-au prevăzut acţiuni ca: stabilirea numărului de absolvenţi ai clasei a VIII-a din promoţia anului curent, precum şi din promoţiile anterioare (cu defalcarea pe medii — rural, urban — şi sexe), în scopul aflării proporţiilor care vor determina afluenţa spre diverse unităţi şcolare sau locuri de muncă; precizarea numărului de locuri pentru anul I, prevăzute în planul de şcolarizare la toate tipurile de şcoli din judeţ, cu defalcarea pe meserii şi specialităţi; popularizarea profilului economic al judeţului pe sfere şi ramuri de activitate, precum şi pe meserii şi profesiuni; indicarea posibilităţilor de calificare spre care vor fi orientaţi o parte din absolvenţii liceelor de cultură generală etc. — Pentru atingerea obiectivelor fixate în planul de muncă aţi realizat o lucrare complexă, sintetică, pe întreg judeţul? E. Niculescu: Se înţelege din capul locului că fără o privire de ansamblu asupra situaţiei din întreg judeţul nu e de conceput o muncă ale cărei proiecţii se îndreaptă din prezent spre viitor. Orientarea şcolară şi profesională este, în bună măsură, o muncă de anticipare a unor direcţii spre care trebuie să se îndrepte preferinţele anumitor categorii de absolvenţi. De aceea amîntocmit o balanţă în care urmărim uşor şi precis cuprinderea absolvenţilor şcolilor generale şi ai liceelor de cultură generală în diverse forme de învăţămînt şi producţie. La fel, am realizat o situaţie ce se referă la prezentarea şi admiterea candidaţilor pentru anul şcolar 1970—1971 în licee de cultură generală, licee, industriale şi şcoli profesionale. — Pornind de la necesităţile reale ale judeţului nostru, ce aspecte vi se relevă ca fiind deficitare? I. Hilea: Alegerea unei profesiuni adecvate prezintă o mare importanţă, deoarece de aceasta depinde în primul rind adaptarea rapidă a omului Interviul nostru la munca sa, randamentul în muncă, satisfacţia muncii, echilibrul psihic şi moral. In schimb, alegerea profesiunii în mod greşit implică o pierdere considerabilă, atit de timp cit şi de energie. Din punctul de vedere al societăţii, abandonarea unei meserii pentru care statul a investit o anumită sumă de bani, reprezintă, de asemenea o pierdere considerabilă. Din analiza efectuată de comisia noastră rezultă că, din totalul de absolvenţi ai clasei a VIII-a promoţia 1970, 92 la sută au fost cuprinşi în învăţămîntul liceal, profesional, clasa a IX-a a şcolii generale sau în producţie. S-a observat, însă, că afluenţa candidaţilor spre diferite forme de învăţămînt n-a fost în toate cazurile conformă cu necesităţile profilului economic al judeţului. Astfel, în timp ce la licee de specialitate şi de cultură generală numărul candidaţilor pe un loc s-a situat între 1—2 şi 3—6, la şcolile profesionale şi ucenicie la locul de muncă nu s-a depăşit proporţia de 1/1. De aici colectivul nostru a desprins o concluzie interesantă: numărul de locuri din şcolile profesionale — stabilit exact la nivelul necesităţilor judeţului nostru — se completeazăşi cu tineri proveniţi din alte judeţe. Dar, după însuşirea meseriei şi repartizarea lor în unităţile de producţie din judeţul Sibiu, aceştia manifestă tendinţa de nerespectare a contractului încheiat încercînd — şi de foarte multe ori reuşind — să se angajeze în judeţele de origine. Această concluzie şi celelalte aspecte care au rezultat în urma activităţii dv. au rămas în stadiul pur constatativ ori s-a trecut la elaborarea şi aplicarea unor măsuri eficiente? E. Niculescu: Din iniţiativa Ministerului Muncii s-au întocmit micromonografii profesionale pentru principalele meserii care deţin o pondere însemnată în economia ţării, necunoscute în suficientă măsură de absolvenţi, părinţi, cadre didactice. Este în studiu elaborarea unui act normativ privind organizarea activităţii de orientare şi selecţie profesională, prin crearea unui organism de specialitate, care să poată aplica metode ştiinţifice, moderne de testare a aptitudinilor şi înclinaţiilor profesionale ale tinerilor absolvenţi. Ţinînd seama de faptul că locurile în institutele de învăţămînt superior sunt limitate, aşa incit nu toţi absolvenţii liceelor de cultură generală pot fi cuprinşi în aceste forme de învăţămînt, ce s-a întreprins de către Oficiul forţelor de muncă Sibiu în scopul repartizării acestora în producţie? I. Hilea: Zilnic la oficiul nostru se prezintă absolvenţi de liceu în căutarea unui loc de muncă Combatem tendinţa unora de a ocupa numai funcţii administrative, de birou, care nu se asigură nici o perspectivă de calificare, şi nici nu răspunde cerinţelor celor mai stringente ale economiei judeţului. Acestora noi le oferim, de fiecare dată, o alternativă pozitivă, în sensul , că le dăm posibilitatea să se califice în cadrul cursurilor postliceale în diferite meserii ce pretind un volum ridicat de cunoştinţe teoretice. Aş aminti că recent la U.P.A. Sibiu au fost repartizaţi un număr de 120 absolvenţi — băieţi şi fete — care se vor califica în diferite meserii. Asemenea cursuri se vor organiza în curînd şi la „Independenţa“, C.E.I.L., precum şi în alte întreprinderi din Sibiu, Mediaş, G. SHORES