Tribuna Sibiului, noiembrie 1970 (Anul 3, nr. 838-862)

1970-11-21 / nr. 855

ta«*ss*BfcMIB)»iV rr#-rr'iY-"-i"nirftinr [biblioteca«/ [ S I B i U PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNTH-VA! ORGAN AU COMITETULUI ,JUDETEAN SIBIU AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN Anul III nr. 8551 Sîmbătă, 21 noiembrie 1970 4 pagini 30 bani VIZITA ÎN BULGARIA A DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALE ROMÂNE După întîlnirile prieteneşti cu populaţia Sofiei, încheierea convor­birilor oficiale şi semnarea Tratatu­lui de prietenie, colaborare şi asis­tenţă mutuală româno-bulgar,­­ dele­gaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, con­dusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a plecat împreună cu tova­răşul Todor Jivkov, prim-secretar al C.C. al P.C. Bulgar, preşedintele Consiliului de Miniştri, într-o scur­tă călătorie prin Bulgaria. Delegaţia română formată din to­varăşii Ilie Verdeţ, Leonte Răutu, Vasile Patilineţ, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, Nicolae Blejan, este însoţită de Lîcezar Avramov, Dan­­cio Dimitrov, Kiril Nesterov, Spas Gospodlv. După ce coloana oficială a stră­bătut Munţii Balcani, oaspeţii s-au oprit în frumosul oraş Botevgrad, unde mii de locuitori le-au făcut o primire plină de căldură. La intrarea in oraş, o urare încadrată de dra­pelele româneşti şi bulgare, înscrisă pe o mare pancartă, exprimă senti­mentele locuitorilor: „Bine aţi venit tovarăşi români". Pe alte pancarte sunt înscrise urările „Bulgaria—Ro­mânia, prietene în­­ veci", „Trăiască şi înflorească prietenia dintre Botev­grad şi Ploieşti", oraşe înfrăţite ale 3Cf'i'ai"a doua tari. In sunetele fanfarei, pionieri oferă oaspeţilor buchete de flori şi crava­te roşii. Din mulţime se scandează: „Vecina Drujba" (Prietenie veşnică). Primul secretar al Comitetului o­­răşenesc al P.C. Bulgar, Vasil Tanov, adresează tovarăşului Nicolae Ceauşescu, celorlalţi oaspeţi calde urări de bun venit, exprimă bucuria cetăţenilor oraşului pen- tru prilejul de a avea în mijlo­cul lor pe solii poporului român. Suntem­ bucuroşi — a spus el — că legăturile între Botevgrad şi Ploieşti — oraşe înfrăţite — între­­comuna Pravaţ şi comuna dumneavoastră natală Scorniceşti, pe care le între­ţinem de mai mulţi ani, contribuie la adincirea prieteniei tradiţionale între popoarele noastre. Preşedintele Sfatului popular oră­şenesc, Ivan Nikolciovski a înmînat tovarăşului Ceauşescu Medalia de Aur de onoare a Botevgradului, con­ferită potrivit hotărîrii Comitetului orăşenesc al Partidului Comunist Bulgar şi a Sfatului­ popular orăşe­nesc. „Aşa cum aurul nu rugineşte — a spus vorbitorul — tot astfel do­rim ca prietenia româno-bulgară să strălucească veşnic". Primit cu vii aplauze, cu ovaţiile mulţimii, a răspuns tovarăşul Nicolae Ceauşescu, mână şi bulgară cuvinte de bun ve­nit. Preşedintele Sfatului popular al o­­raşului, inginer Gancio Racev, salută cordial pe distinşii oaspeţi subliniind că populaţia oraşului se simte ono­rată să primească pe solii poporului român în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Evocînd tradiţiile prieteniei româ­­no-bulgare, faptul că Hristo Botev a primit ospitalitate şi sprijin din par­tea poporului român, el a arătat că astăzi, în condiţiile socialismului, prietenia celor două popoare de pe malul Dunării dobîndeşte noi sem­nificaţii, noi perspective, spre bine­le lor, al cauzei socialismului şi păcii. Intîmpinat cu urale şi ovaţii ia cu­­vîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cuvintul tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU [ Dragi tovarăşi,­­ Aş dori, în primul rind, să mulţumesc primului secretar al municipiului Botevgrad, dumnea­voastră, tuturor locuitorilor a­­cestui frumos oraş, pentru primi­rea călduroasă pe care ne-aţi fă­cut-o, pentru cuvintele exprimate la adresa prieteniei dintre Româ­nia şi Bulgaria. Doresc, totodată,­­să vă adresez un salut frăţesc din partea delegaţiei noastre, a popu­laţiei oraşului Ploieşti cu care sînteţi înfrăţiţi, din partea locui­torilor comunei mele natale. Ne bucură mult faptul că vizita pe care o facem în Bulgaria şi semnarea Tratatului de prietenie şi colaborare între România şi Bulgaria s-au transformat într-o adevărată sărbătoare a prieteniei dintre ţările noastre. (Aplauze). în discuţiile pe care le-am avut cu tovarăşul Jivkov şi cu ceilalţi membri ai delegaţiei bulgare am convenit să acţionăm continuu pentru întărirea prieteniei şi cola­borării între partidele şi popoarele noastre, considerînd că aceasta co­respunde atit voinţei tuturor lo­cuitorilor ţărilor noastre, intere­selor făuririi noii orinduiri la România şi Bulgaria, cit şi cauzei socialismului şi păcii în întreaga lu­me. (Aplauze). Cunoaştem că poporul bulgar este în preajma Congresului al X- lea şi ştim, de asemenea, că ora­şul dumneavoastră lucrează pentru a întimpină cu rezultate cit mai bune acest eveniment. De aceea, doresc, în încheiere, să urez orga­nizației de partid, tuturor oame­nilor muncii din Botevgrad suc­cese tot mai mari in întîmpinarea Congresului al X-lea al Partidu­lui Comunist Bulgar. Vă doresc multă fericire și multă sănătate. (Aplauze). ­ Cuvintele conducătorului partidu­lui şi statului nostru au fost primite cu un deosebit entuziasm de miile de cetăţeni care aclamă îndelung pentru prietenia româno-bulgară. Tinere fete oferă oaspeţilor pline şi sare, frumoase obiecte de artă popu­lară. Străbătînd oraşul într-o maşină deschisă, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Todor Jivkov răspund aclamaţiilor îndelungi ale locuitori­lor. In localităţile de pe întregul tra­seu pînă la Vraţa — Skravena, No­­vacene, Mezdra —, sute şi sute de locuitori întimpină cu deosebită căl­dură pe oaspeţi. Peisajul este dominat de stînci semeţe, pavăze naturale în atîtea momente grele din frămîntata istorie a poporului bulgar, locuri de adă­post pentru numeroasele grupuri de partizani în timpul războiului de e­­liberare antifascist. La intrarea în oraşul Vraţa, în în­­tîmpinare au venit reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, în frunte cu Ivan Abadjiev, membru supleant al Biroului Politic al C.C al P.C. Bulgar, prim-secretar al Co­mitetului judeţean al P.C.R. In faţă ne apare silueta noului o­­raş modern, în plină dezvoltare. Este ora 10,30. Mii de cetăţeni fluturînd steguleţe româneşti şi bulgare, au ieşit în întîmpinarea oaspeţilor. Cu­vintele de bun venit pe care le ci­tim pe un mare panou îa intrarea în oraş sînt reluate în valuri, multipli­ Cuvintul NICOLAE cîndu-se în ovaţiile şi uralele mul­ţimii. Pe întreg traseul flutură dra­pelele de stat ale României şi Bul­gariei. In acest frumos oraş asistăm la o vibrantă­ manifestare a sentimen­telor de stimă şi preţuire faţă de conducătorul partidului şi statului nostru, expresia prieteniei trainice care uneşte popoarele român şi bul­gar, satisfacţia pentru dezvoltarea continuă a relaţiilor dintre cele două ţări, în aplauzele şi uralele mulţimii, oaspeţii români se îndreaptă spre piaţa centrală a oraşului care poar­tă numele cunoscutului revoluţionar bulgar Hristo­ Botev. Coloana de ma­şini străbate principalele străzi ale acestei citadele de la poalele Mun­ţilor Stara Planina. Orăşelul de pro­vincie de odinioară, numărînd doar 16000 de locuitori, cu cele cîteva ateliere meşteşugăreşti, desfăşoară astăzi panorama unui oraş industrial, în continuă expansiune: blocuri mo­derne, integrate armonios în peisa­jul montan, vile cochete înconjura­te de grădini, parcuri, turle­ de fa­brici şi uzine, edificii moderne de cultură. Viaţa are astăzi 55000 de locuitori, fiind unul din cele mai înfloritoare centre ale industriei bul­gare. In piaţa centrală a oraşului, domi­nată de monumentala statuie a lui Hristo Botev, o mare mulţime aş­teaptă pe oaspeţii dragi.­­ Pe­­ mari pancarte sunt­ scrise în limbile *0 Dragi tovarăşi, Doresc să vă mulţumesc pentru primirea făcută, pentru cuvintele rostite aici la adresa prieteniei dintre popoarele şi partidele noas­tre. Vreau, totodată, să vă adre­sez în numele delegaţiei de partid şi guvernamentale din România un salut cordial dumneavoastră, tuturor locuitorilor oraşului Vraţa. într-adevăr, judeţul dumnea­voastră este vecin cu unul din ju­deţele noastre care, ca şi Vraţa, se află în plină dezvoltare. Ne bucură faptul că între conducăto­rii judeţelor şi oraşelor noastre există relaţii bune, că se vizitează reciproc. Aceasta contribuie la în­tărirea prieteniei dintre popoarele şi partidele noastre şi, totodată, prilejuieşte un schimb util de ex­perienţă în edificarea societăţii so­cialiste. După cum ştiţi, ieri s-a semnat Tratatul de prietenie şi colabora­re dintre România şi Bulgaria. El nu face, de fapt, decât să consfin­ţească realitatea prieteniei de veacuri dintre popoarele noastre. Şi dacă Botev a putut să-şi orga­nizeze forţele de luptă împotriva stăpinirii otomane pe teritoriul ro­mânesc aceasta se datoreşte faptu­lui că întotdeauna popoarele noas­tre s-au întrajutorat şi au înţeles Delegaţia de partid şi guverna­mentală a Republicii Socialiste România depune o coroană de flori la Monumentul lui Hristo Botev, în semn de omagiu adus marelui revo­luţionar bulgar. După depunerea coroanei, cei pre­zenţi au păstrat un moment de re­culegere. Din Piaţa Hristo Botev, oaspeţii români şi persoanele care-i însoţesc s-au îndreptat spre sediul Comite­tului judeţean al P.C. Bulgar, unde a avut loc o întîlnire cu­ reprezen­tanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Cu acest prilej, Ivan A­­badjiev, prim-secretar al Comitetului judeţean al P.C Bulgar, a prezentat o larga informare cu privire la dez­voltarea economică şi social-cultura­­lă a judeţului Vraţa. Vorbitorul a arătat că acest judeţ a cunoscut în ultimii ani, ca de altfel toate regiu­nile ţării, o puternică dezvoltare. Pe harta judeţului Vraţa, în care pro­ducţia agricolă era preponderentă cu ani în urma, au apărut o serie de întreprinderi industriale, printre ca­re, la loc de frunte, se află marele combinat chimic, considerat pe bu­nă dreptate cetate a chimiei bulga­re, întreprinderi textile, o fabrică de ciment, un combinat de hîrtie și ce­luloză, o uzină de electrocare. La începutul acestui an, în localitatea Kozlodui s-a deschis șantierul unei centrale atomoelectrice, care va in­tra in funcţiune în 1974. Judeţul Vraţa continuă să rămînă principala zonă agricolă a ţării. Ac­tivitatea în acest domeniu se des­făşoară însă pe baze noi, preocupa­rea de bază fiind organizarea ştiin­ţifică a producţiei şi do­tarea tehnică superioară a unităţilor agricole. Judeţul Vraţa, a arătat primul secretar, urmează să fie împărţit în şase zone agricole în care vor funcţiona mari complexe agro-industriale­, două din, aceste tovarăşului CEAUŞESCU că numai unite pot să-şi asigure independenţa, bunăstarea şi feri­cirea (Aplauze). Botev se bucură şi în România de o adincă cinsti­re, deoarece el a militat pentru prietenia dintre români şi bulgari, şi-a dat viaţa pentru eliberarea patriei sale, pentru fericirea po­porului. Noi suntem­ convinşi că prietenia dintre România şi Bulgaria, prie­tenia cu toate ţările socialiste con­tribuie la bunăstarea popoarelor noastre, la cauza socialismului şi păcii în lume. dori să exprim încă o dată mulţumirea noastră Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar şi tovarăşului Jivkov pen­tru că ne-a organizat această vi­zită plăcută în judeţul şi oraşul Vraţa. Ne bucură faptul că oraşul dumneavoastră cunoaşte o rapidă dezvoltare şi înflorire, aceasta fiind o expresie vie a ro­lului conducător al partidului co­munist. Vă urez multe succese în activi­tatea dumneavoastră de îndeplini­re­ a hotărîrilor Congresului al X-lea al Partidului Comunist Bul­gar, care va avea loc în curînd. Vă doresc multă sănătate și mul­tă fericire. (Aplauze) complexe sunt în stadiu de experi­mentare. In continuare, el s-a re­ferit la pregătirile pe care le fac (Continuare in pag a IV-a) h­izita in Republica Socialistă România a delegaţiei de partid şi de stat a Republicii Democrate Germane La invitaţia­­ Comitetului­­ Central, al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat­ şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Socia­liste România, o delegaţie de par­tid, şi de stat a Republicii Demo­crate Germane, condusă de Wal­ter ■ Ulbricht, prim-secretar al Co­mitetului Central al Partidului So­cialist Unit din Germania, preşe­dintele Consiliului de Stat al Re­publicii Democrate Germane, şi Willi Stoph, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Ger­mania, președintele Consiliului de Miniştri al Republicii Democrate Germane, va face la începutul lu­nii decembrie a.c., o vizită oficia­lă de prietenie în­ Republica So­cialistă România. Cu prilejul vizitei va fi semnat Tratatul de prietenie,­­colaborare și asistență mutuală între Republi­ca Socialistă România și Republi­ca Democrată Germană. Noi măsuri pentru ajutorarea judeţe­lor care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor Consiliul de Miniştri a aprobat suplimentarea cu 150 milioane lei a bugetelor judeţelor care au a­­vut de suferit de pe urma inun­daţiilor. Din această suplimentare, fonduri mai mari au fost acordate judeţelor Satu Mare, Bistriţa-Nă­­săud, Iaşi, Galaţi, Mureş şi Sălaj. Ele sunt destinate acoperirii chel­tuielilor pe care organele locale le-au făcut şi le vor mai face pînă la finele anului în vederea refa­cerii drumurilor, podurilor, a fon­dului de locuit, proprietate de stat, a construcţiilor social-culturale — şcoli, grădiniţe, cămine culturale şi altele — cit şi a reţelei edilitare. Concomitent, organele locale sunt sprijinite în realizarea acestor lu­crări şi cu diverse materiale şi u­­tilaje. Aceste noi măsuri se adaugă ce­lor­ luate anterior pentru construi­rea­ din fonduri de stat peste pre­vederile de plan a 5 000 de apar­tamente, precum şi sprijinului în bani şi materiale acordat popu­laţiei sinistrate. (Agerpres) INFORMAŢII „Decada cărţii româneşti" • După cum am mai anunţat, astăzi va avea loc prima acţiu­ne publică de amploare a „De­cadei cărţii româneşti“. Este vorba de întîlnirea cititorilor şi iubitorilor de literatură si­­bieni, cu un grup de scriitori, în fruntea cărora se află pres­tigiosul nume al academicianu­lui Zaharia Stancu, preşedin­tele Uniunii Scriitorilor din Re­publica Socialistă România. La întîlnirea de astăzi, care va a­­vea loc în sala „Astra“, la ora 18, participă şi un grup de scri­itori clujeni, format din Mircea Zaciu, Alexandru Căprariu şi Mircea Tomuş. Sunt invitaţi să participe toţi iubitorii de literatură din Si­biu, frecventatori ai librăriilor şi bibliotecilor, cititori. • In cadrul acţiunilor înscri­se în agenda „Decadei cărţii româneşti“, va avea loc luni, 23 noiembrie 1970, la ora 18, în sala „Astra“, o întîlnire cu scriitorii: Nicolae Balotă, Eta Boieriu, Ştefan Augustin Doinaş, Radu Enescu, Ion Maxim, Ilie Măduţă, Ion Ne­­goiţescu, Ioanichie Olteanu, Cor­nel­ Regman, Dominic Stanca şi Eugen Todoran. Cu această o­­cazie, scriitorii vor acorda­ au­tografe. Sp.ejitae.6L de estradă Astăzi, la ora 18:30, ansam­blul de estradă al Casei armatei din Sibiu va susţine în sala de spectacole a Căminului cultural din Miercurea Sibiului, spec­tacolul muzical-distractiv ilus­trate muzicale“. Acest spectacol se înscrie în cadrul schimburilor de expe­rienţă pe care Casa armatei din Sibiu se efectuează cu forma­țiile artistice ale căminelor cul­turale din județ. Festivalul „SIBIU ’70“ In cadrul Festivalului concurs „Sibiu ’70“, duminică, la ora 18, la Casa de cultură din Cis­­nădie va avea­ loc faza orăşe­nească la muzică uşoară. Printre , alţii­­ vor concurat Margareta Neagu, Ilie Andre­­şoiu, Ştefan Oskar, Adam Stoi­ca, Mihai Hartmann. Acompaniază orchestra Casei de cultură,, condusă de Simion Müller. Pregătirea practică multilaterală a elevilor constituie una dintre preocupările majore ale cadrelor didactice. In fotografie, un aspect din timpul unei ore de instruire practică la cusături manuale, în atelierul Grupului școlar „7 Noiembrie“ din Sibiu Orientarea şcolară şi profesională,mai aproape de profilul economic al judeţului Ca urmare a recomandărilor Ministerului Mun­cii, Ministerului Invăţămîntului şi C.C. al U.T.C., în anul acesta a luat fiinţă la nivelul fiecărui judeţ cite un colectiv de lucru pentru Orientarea şcolară şi profesională a absolvenţilor şcolilor ge­nerale şi liceelor de cultură generală. In urma acţiunii desfăşurate de colectivul constituit în ju­deţul nostru, de la începutul lunii mai pînă în prezent, s-au conturat o serie de concluzii privi­toare la problema in chestiune. In legătură cu activitatea desfăşurată în această direcţie ne-am interesat la Oficiul forţelor de muncă Sibiu, unde am avut o discuţie cu tovarăşul Ioan Hilea, şeful oficiului, şi cu tovarăşul Eugen Niculescu, eco­nomist, membri ai colectivului judeţean de orien­tare şcolară şi profesională. — Desigur, în activitatea dv. în ce priveşte orientarea şcolară şi profesională, s-a ţinut sea­ma de un anumit plan de muncă, cuprinzînd îndatoririle ce revin colectivului în perioada la care ne referim. Ce sarcini au ghidat muni­ca dv.? I. Hilea: In planul de muncă s-au prevăzut ac­ţiuni ca: stabilirea numărului de absolvenţi ai cla­sei a VIII-a din promoţia anului curent, precum şi din promoţiile anterioare (cu defalcarea pe me­dii — rural, urban — şi sexe), în scopul aflării proporţiilor care vor determina afluenţa spre di­verse unităţi şcolare sau locuri de muncă; pre­cizarea numărului de locuri pentru anul I, pre­văzute în planul de şcolarizare la toate tipurile de şcoli din judeţ, cu defalcarea pe meserii şi specialităţi; popularizarea profilului economic al judeţului pe sfere şi ramuri de activitate, precum şi pe meserii şi profesiuni; indicarea posibilităţi­lor de calificare spre care vor fi orientaţi o par­te din absolvenţii liceelor de cultură generală etc. — Pentru atingerea obiectivelor fixate în planul de muncă aţi realizat o lucrare com­plexă, sintetică, pe întreg judeţul? E. Niculescu: Se înţelege din capul locului că fără o privire de ansamblu asupra situaţiei din întreg judeţul nu e de conceput o muncă ale că­rei proiecţii se îndreaptă din prezent spre viitor. Orientarea şcolară şi profesională este, în bună măsură, o muncă de anticipare a unor direcţii spre care trebuie să se îndrepte preferinţele anu­mitor categorii de absolvenţi. De aceea am­­în­tocmit o balanţă în care urmărim uşor şi precis cuprinderea absolvenţilor şcolilor generale şi ai liceelor de cultură generală în diverse forme de învăţămînt şi producţie. La fel, am realizat o situaţie ce se referă la prezentarea şi admiterea candidaţilor pentru anul şcolar 1970—1971 în licee de cultură generală, licee, industriale şi şcoli pro­fesionale. — Pornind de la necesităţile reale ale ju­deţului nostru, ce aspecte vi se relevă ca fiind deficitare? I. Hilea: Alegerea unei profesiuni adecvate pre­zintă o mare importanţă, deoarece de aceasta de­pinde în primul rind adaptarea rapidă a omului Interviul nostru la munca sa, randamentul în muncă, satisfacţia muncii, echilibrul psihic şi moral. In schimb, ale­gerea profesiunii în mod greşit implică o pier­dere considerabilă, atit de timp cit şi de energie. Din punctul de vedere al societăţii, abandonarea unei meserii pentru care statul a investit o anu­mită sumă de bani, reprezintă, de asemenea o pier­dere considerabilă. Din analiza efectuată de co­misia noastră rezultă că, din totalul de absolvenţi ai clasei a VIII-a promoţia 1970, 92 la sută au fost cuprinşi în învăţămîntul liceal, profesional, clasa a IX-a a şcolii generale sau în producţie. S-a observat, însă, că afluenţa candidaţilor spre diferite forme de­ învăţămînt n-a fost în toate ca­zurile conformă cu necesităţile profilului econo­mic al­­ judeţului. Astfel, în timp ce la licee de specialitate şi de cultură generală numărul can­didaţilor pe un loc s-a situat între 1—2 şi 3—6, la şcolile profesionale şi ucenicie la locul de muncă nu s-a depăşit proporţia de 1/1. De aici colecti­vul nostru a desprins­ o concluzie interesantă: nu­mărul de locuri din şcolile profesionale — stabilit exact la nivelul necesităţilor judeţului nostru — se completează­­şi cu­­ tineri proveniţi din alte ju­deţe. Dar, după însuşirea meseriei şi repartizarea lor în unităţile de producţie din judeţul Sibiu, aceştia manifestă tendinţa de nerespectare a con­tractului încheiat încercînd — şi de foarte multe ori reuşind — să se angajeze în judeţele de ori­gine.­­ Această concluzie şi celelalte aspecte care au rezultat în urma activităţii dv. au rămas în stadiul pur constatativ ori s-a trecut la ela­­borarea şi aplicarea unor măsuri eficiente? E. Niculescu: Din iniţiativa Ministerului Muncii s-au întocmit micromonografii profesionale pentru principalele meserii care deţin o pondere însem­nată în economia ţării, necunoscute în suficientă măsură de absolvenţi, părinţi, cadre didactice. Este în studiu elaborarea unui act normativ privind organizarea activităţii de orientare şi selecţie pro­fesională, prin crearea unui organism de specia­litate, care să poată aplica metode ştiinţifice, mo­derne de testare a aptitudinilor şi înclinaţiilor­ profesionale ale tinerilor absolvenţi. Ţinînd seama de faptul că locurile în institutele de învăţămînt superior sunt limi­tate, aşa incit nu toţi absolvenţii liceelor de cultură generală pot fi cuprinşi în aceste for­me de învăţămînt, ce s-a întreprins de către Oficiul forţelor de muncă Sibiu în scopul re­partizării acestora în producţie? I. Hilea: Zilnic la oficiul nostru se prezintă ab­solvenţi de liceu în căutarea unui loc de muncă­ Combatem tendinţa unora de a ocupa numai func­ţii administrative, de birou, care nu se asigură nici o perspectivă de calificare, şi nici nu răspun­de cerinţelor celor mai stringente ale economiei judeţului. Acestora noi le oferim, de fiecare dată, o alternativă pozitivă, în sensul , că le dăm posi­bilitatea să se califice în cadrul cursurilor post­­liceale în diferite meserii ce pretind un volum ridicat de cunoştinţe teoretice. Aş aminti că re­cent la U.P.A. Sibiu au fost repartizaţi un număr de 1­20 absolvenţi — băieţi şi fete — care se vor califica în diferite meserii. Asemenea cursuri se vor organiza în curînd şi la „Independenţa“, C.E.I.L., precum şi în alte întreprinderi din Sibiu,­ Mediaş, G. SHORES

Next