Tribuna Sibiului, ianuarie 1971 (Anul 4, nr. 890-914)

1971-01-13 / nr. 898

BIBLIOTECA,, ASTRA“] 1 S |­B I­U PROLETARI DIN TOATI^TAIESTO^ITV~: I ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN SIBIU AL P.C.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN ANUL IV nr. 898 Miercuri 13 ianuarie 1971 4 pagini 30 Bani Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la întreprinderi industriale din judeţul Prahova După cum este cunoscut, încă în­ primele zile de lucru ale anului în curs, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a întreprins o suită de vizite în între­prinderi industriale din judeţele Braşov şi Sibiu, întîlniri de lucru în cadrul cărora au avut loc largi schimburi de opinii cu factorii de răspundere din unităţile vizitate, din ministerele de resort, de la judeţe. Marţi, 12 ianuarie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu to­varăşii Gheorghe Pană, Maxim Ber­­ghianu, Manea Mănescu, Petre Bla­­jovici şi Vasile Patilineţ, s-a întîlnit din nou cu factorii de conducere şi colectivele de salariaţi, la locul lor de producţie, la Uzina de mecanică fină din Sinaia, uzina mecanică „Neptun", Întreprinderea pentru re­paraţii de utilaj electric (I.R.U.E.) şi Uzina mecanică din Cîmpina, Uzina mecanică-Plopeni, Uzina de utilaj chimic şi uzina „1 Mai" din Ploieşti. Sinaia este cunoscută nu numai ca staţiune de odihnă, ci şi prin una dintre cele mai importante întreprin­deri constructoare de maşini — Uzi­na de mecanică fină, producătoare de pompe de injecţie. Locuitorii Sinaiei au venit cu mic cu mare în întîmpinarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a celorlalţi conducători de partid şi de stat. Este, de altfel, o prelungire a atmo­sferei însufleţite ce a domnit pe în­treg traseul de la Predeal spre Si­naia, o prelungire a vibrantei primiri făcute secretarului general al parti­dului la Azuga, Buşteni, Poiana Ţapului de mii şi mii de cetăţeni. Sosirea conducătorilor de partid şi de stat în faţa noului pavilion teh­­nico-administrativ al Uzinei de meca­nică fină din Sinaia a fost intîmpi­­nată cu ropote de aplauze. Se scan­da „P.C.R.-P.C.R.", „Ceauşescu şi poporul“, „P.C.R.-Ceauşescu“. Se flu­turau, steguleţe roşii şi tricolore. Pe o mare pancartă era înscrisă urarea „Bine aţi venit, iubite tova­răşe Nicolae Ceauşescu!". Primul secretar al Comitetului judetean­ Prahova al P.C.R., preşedintele Con­siliului popular judeţean, Ilie Cîşu, rosteşte un cuvînt de bun sosit. Directorul uzinei, inginerul Aurel Boghici, prezintă oaspeţilor o expo­ziţie unde sunt înfăţişate principalele produse ale întreprinderii , aproxi­mativ 30 de tipuri de pompe de in­jecţie necesare echipării tuturor ti­purilor de motoare Diesel fabricate în ţara noastră, pompe de ulei şi distribuitoare hidraulice pentru insta­laţii de mecanizări şi automatizări. Vizitind hala de automate şi semi­­fabricate pentru aparatura de preci­zie, secretarul general al partidului se interesează de desfăşurarea pro­cesului de producţie, de modul de organizare a fluxului tehnologic. In hala prelucrărilor mecanice, la locurile de muncă ale lăcătuşului Stan Mihălcioiu, care lucrează de aproximativ 32 de ani în această uzină, controlorului tehnic de cali­tate Ion Monta, lăcătuşului ajus­­tor Georgeta Voiculescu, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se opreşte şi dis­cută cu muncitori despre preocupă­rile lor pentru creşterea producţiei şi productivităţii muncii, se intere­sează de condiţiile de lucru şi de viaţă ale acestora. Muncitorii, teh­nicienii şi inginerii, întreg colectivul uzinei aflat la acea oră în locurile de producţie, întrerup cîteva clipe activitatea şi fac oaspeţilor o caldă primire. „Bine aţi venit în mijlocul nostru, tovarăşe Nicolae Ceauşescu!1', „Să ne trăiţi ani mulţi, tovarăşe se­cretar general al partidului!" — sunt urări ce se fac pretutindeni auzite, expresie a sentimentelor de preţuire şi dragoste pe care colectivul aces­tei moderne întreprinderi industriale, ca întregul nostru popor, le nutreşte faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Uzina mecanică din Sinaia, care în ultimii ani a cunoscut o dezvoltare deosebită, va înregistra înnoiri şi mai importante în actualul plan cincinal. Se află în construcţie aripa nouă a actualei hale unde se execută pom­pele de injecţie şi aparatură de pre­cizie, înainte de încheierea vizitei în a­­ceastă uzină, secretarul general al partidului felicită pe muncitorii, teh­nicienii şi inginerii acestei unităţi pentru succesele obţinute pînă în prezent şi le urează noi victorii în actualul plan cincinal, care, încă din primele zile, a început sub semne de bun augur. Pe parcursul vizitei, constatînd că în unitate există încă multe resurse pentru mărirea volumului şi ridica­­rea necontenită a calităţii producţiei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu reco­mandă conducerii întreprinderii şi ministerului de resort să analizeze toate posibilităţile pentru depăşirea prevederilor iniţiale ale planului.­­ Dialogul între oaspeţi şi gazde pe această temă se soldează cu reco­mandarea ca la sfîrşitul actualului cincinal să se ajungă la o producţie de aproximativ 600 000 pompe de in­jecţie, în unităţi convenţionale, faţă de 510 000 cît era prevăzut iniţial. De asemenea, secretarul general al parti­dului adresează colectivului uzine! îndemnul mobilizator de a depune eforturi stăruitoare pe tărîmul con­cepţiei Şi realizării de maşini, atît. fcenţiu jHs®»*It§Ujcit f* eea" tru înzestrarea altor întreprinderi. Intrarea în oraşul Cîmpina este străjuită de o mare arcadă deasupra căreia stă înscrisă cu litere mari urarea: „Bine aţi venit, iubiţi condu­cători de partid şi de stat". O mare şi entuziastă mulţime de oameni —* practic întreaga urbe Cîmpina — este adunată de o parte şi de alta a prin­cipalei artere de comunicaţie. Prima întîlnire cu oamenii muncii din Cîmpina are loc la uzina meca­­nică „Neptun". O data cu grupul de tinere ce ies cu flori în întîmpinarea secretarului general al partidului, a celorlalţi oaspeţi, vine şi Ana Telegescu, cel mai vîrstnic cetăţean al Cîmpinei, care, cu emoţia firească a momentu­lui, rosteşte: „Bine­ aţi venit în mij­locul nostru, tovarăşe Ceauşescu. Am 88 de ani, dar în viaţa mea n-am cu­noscut alt conducător mai popular şi mai iubit decît dumneavoastră. Bine aţi venit!“ Directorul uzinei, Ferdinand Sancu, conduce pe oaspeţi prin această im­portantă întreprindere producătoare de reductoare de viteză — piesă componentă la o gamă largă de agre­gate şi instalaţii pentru industria constructoare de maşini — şi de tro­­lii pentru ascensoare. Se trece mai întîi prin secţia me­­canică-montaj. Numeroşi muncitori ies în calea tovarăşului Nicolaie Ceauşescu, adresindu-i cuvinte de bun venit, precum şi mulţumiri de a-l avea ca oaspete în aceste zile de început de an, de început de cincinal, cind în faţa lor stau sarcini deosebit de importante pentru mate­rializarea perspectivelor de dezvol­tare ale unităţii in care lucrează. O oprire la locul de muncă al maistrului Vasile Enache prilejuieşte un dialog între secretarul general al partidului şi muncitorii adunaţi în jurul său despre felul în care mun­citorii îşi îndeplinesc sarcinile de producţie, despre condiţiile lor de muncă şi de viaţă. Gazdele infor­mează pe oaspeţi că an de an între­prinderea a fost întregită cu noi suprafeţe de producţie. Dezvoltarea uzinei, arată secretarul general al partidului, poate cunoaşte un ritm mai accentuat şi recomandă con­ducerii ministerului de resort, co­lectivului de conducere al întreprin­derii să acorde în continuare o aten­ţie sporită acestei unităţi. Aici, la Cîmpina, — precizează tovarăşul Nicolae Ceauşescu, — sunt muncitori cu o bogată experienţă, cu o veche tradiţie, potenţial ce se cere valorifi­cat pe trepte mai înalte. Luîndu-se în discuţie necesităţile pe ansamblu ale industriei metalurgice şi construc­toare de maşini din Cîmpina, se emite ideea construirii unei turnătorii unice cu o capacitate de 35 000 tone, reali­zabilă prin colaborarea tuturor bene­ficiarilor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu adre­sează colectivului îndemnul mobili­zator de a realiza, încă în 1973, sar­cinile prevăzute pentru 1975. „Să re­­vedeţi planul, împreună cu întregul colectiv de salariaţi — spune secre­tarul general — şi pînă în februarie să prezentaţi un program de dezvol­tare care să permită ca în 1973 să produceţi 35 000 de reductoare, iar în 1975 să se ajungă la 45—50 000 bucăţi*. De la „Neptun“, conducătorii de partid şi de stat se îndreaptă spre o unitate alăturată — întreprinderea de reparat utilaj electric (I.R.U.E.), aparţinind Ministerului Petrolului. întreprinderea este creaţia socialis­mului, s-a născut dintr-un mic atelier şi aniversează anul acesta 20 de ani de existenţă. Pe drept cuvînt, despre uzină se spune că este un fel de mecanic-şef al economiei naţionale, deoarece în materie de reparaţii de utilaje şi motoare electrice satisface necesităţile mai tuturor ramurilor economiei noastre naţionale. Discutînd cu conducerea întreprin­derii, cu adjunctul ministrului petro­lului, Ion Nicolae, prezent în uzină, tovarăşul Nicolae Ceauşescu subli­niază necesitatea extinderii perma­nente a producţiei întreprinderii, în cooperare cu alte unităţi similare din ţară şi locale. Se arată că pro­ducţia întreprinderii poate şi tre­buie să crească substanţial în actua­lul cincinal şi se recomandă ca, în acord cu salariaţii, planul să fie re­evaluat, aşezat pe bazele de care realmente dispune întreprinderea. Ca şi în întreprinderile vizitate anterior, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se opreşte în dreptul mai multor locuri de muncă, stă de vorbă cu nu­meroşi muncitori, cărora le solicită părerea asupra condiţiilor de muncă, asupra posibilităţilor de extindere a producţiei şi îmbunătăţire a calităţii produselor. Ultimul obiectiv vizitat în Cîmpina este Uzina mecanică, profilată pe fabricaţia pompelor de extracţie, tijelor de pompaj şi a altor piese aferente instalaţiilor de extracţie şi foraj. Răspunzînd întrebărilor oaspeţilor, directorul unităţii, Florin Ditulescu, arată­ că în ultimul timp unitatea şi-a sporit sortimentul produselor fabri­cate, că prin produsele sale, uzina este cunoscută şi peste hotare, în încheierea vizitei la această întreprindere, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a recomandat utilizarea intensivă a suuprafeţelor de producţie, arătând că sunt condiţii ca uzina cîm­­pineană să fabrice toată gama de pompe de extracţie, scule de foraj şi prăjini de pompare din oţeluri româ­neşti superioare, pentru acoperirea atît a nevoilor interne, cît şi a soli­citărilor la export. Discuţiile dintre oaspeţi şi gazde au dus la concluzia că pe baza unor studii aprofundate producţia globală a uzinei poate să se dubleze în actualul cincinal şi poate să se diversifice, îndeosebi, prin autoutilare şi autodotare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a re­comandat primarului oraşului Cîm­pina, Ion Rusan, altor reprezentanţi ai organelor de partid şi de stat cu care s-a întîlnit să ia măsuri pentru înfrumuseţarea continuă a localităţi­lor judeţului, pentru crearea unor noi unităţi comerciale în vederea re­zolvării operative a problemelor de aprovizionare a populaţiei. Următoarea etapă înscrisă pe itine­rarul vizitei de lucru în judeţul­ Pr­ahova este Plopeniul, reşedinţa u­­nei importante întreprinderi construc­toare de maşini. Directorul Uzinei mecanice Plo­­peni, Gheorghe Silaev, referindu-se la activitatea şi la realizările harni­cului colectiv, a cărui medie de vîrstă este de 24 de ani, arată că elementele şi instalaţiile hidraulice produse aici ajung la 30—35 la sută din totalul produselor componente în construcţia de tractoare, că ele îşi găsesc utilizarea la locomotivele fa­bricate la „Electroputere*­—Craiova şi „23 August"—Bucureşti. Totodată, u­­zina realizează o gamă variată de maşini-unelte, utilaje pentru indus­tria petrolieră şi minieră, precum şi pluguri pentru agricultura. în timpul vizitării principalelor secţii de producţie, oaspeţii au prile­jul să ia cunoştinţă de modul de or­ganizare a muncii, de măiestria pro­fesională a muncitorilor, din mîinile cărora ies maşini şi utilaje de înaltă calitate. Peste tot, oaspeţii sînt întîmpinaţi de muncitori cu deosebită însufleţire. Maistrul Ion Ciolacu îi spune se­cretarului general:­ — Partidul se poate bizui pe boi, aşa cum noi ne bizuim întotdeauna pe partid şi la bine şi la greu. Vom face tot ce stă în puterile noastre pentru a spori producţia de maşini­­unelte. Vom discuta la apropiata a­­dunare generală a salariaţilor şi vom stabili măsurile privind bunul mers al muncii în uzina noastră. — E bine spus uzina noastră, deoarece dumneavoastră, în calitate dublă de producători şi proprietari ai mijloacelor de producţie aveţi cu­­vîntul hotărîtor. De altfel, adunarea salariaţilor trebuie să fie forul care să aprecieze în ce măsură comitetul de direcţie şi-a făcut sau nu dato­ria. Aşa înţelegem noi democraţia socialistă, spune secretarul general. In discuţia avută cu cadrele de conducere, cu ministrul industriei construcţiilor de maşini, tovarăşul Nicolae Ceauşescu cere să se întoc­mească un program cu privire la dezvoltarea uzinei, în aşa fel încît pînă la sfîrşitul cincinalului uzina să realizeze un volum de producţie în valoare de un miliard şi jumătate, în comuna Păuleşti localnicii fac conducătorilor de partid şi de stat o călduroasă primire. — Aveţi o cooperativă bună? — întreabă tovarăşul Nicolae Ceauşescu. — Rezultatele din ultimul an sint mulţumitoare şi ne-am străduit să pregătim cît mai bine recolta din vara ce vine, răspunde primarul Gheorghe Stoica. Pentru noi şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R. din noiembrie, măsurile adoptate pentru îmbunătăţirea activităţii în agricul­tură, mărirea retribuţiilor şi a pen­siilor au însemnat un puternic spri­jin în muncă, un îndemn de a ne spori eforturile pentru a culege roade mai bogate. Secretarul general al partidului urează cooperatorilor succese, sănă­tate, fericire luîndu-şi rămas bun de la cei prezenţi. ... Este ora prînzului. Din noul cartier Nord şi pînă în centrul ora­şului mii şi mii de ploieşteni au ve­nit în întîmpinarea conducătorilor de partid şi de stat, în piaţa centrală a oraşului, con­ducătorilor de partid şi de stat li se oferă tradiţionala pline şi sare. Se intonează Imnul de stat, după care tovarăşul Nicolae Ceauşescu trece în revistă garda de onoare. Pruna vizită de lucru în municipiul Ploieşti are loc la Uzina de utilaj chimic. Directorul general, ing. Eu­gen Tom­a, prezintă oaspeţilor cîteva din cele mai recente realizări ale co­lectivului de aici, printre care com­pensatorul lenticular, un dispozitiv adus pînă nu de mult din import, valorînd cît două autoturisme. Uzina produce acum anual 1 000 de com­pensatoare de acest gen. In hala cazangeriei tovarăşului Nicolae Ceauşescu îi sunt prezentate procedeele moderne cu care sunt rea­lizate imensele recipiente cilindrice şi steroidale. Maistrul Paul Kaulis, mun­citorii Cornel Caranfil şi Ion Vîsian răspund la întrebările tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi se angajează în faţa secretarului general al partidu­lui să depună eforturi sporite pentru Îndeplinire«» exemplară a­ planului anual. Se vizitează apoi secţia de rulmenţi nestandardizaţi — prima fabrică de rulmenţi din ţară — a cărei produc­ţie e destinată instalaţiilor de foraj, laminoarelor etc. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu dă indicaţia să se accentueze profilarea uzinei pe utilaj chimic şi rulmenţi speciali. — Avînd în vedere experienţa pe care o aveţi, spune secretarul gene­ral al partidului, vă propun să reali­zaţi în colaborare cu Fabrica de ma­­şini-unelte şi agregate-Bucureşti o maşină de rectificat inele pentru rul­menţi. De asemenea, este absolut ne­cesar să asiguraţi aici, pe standuri de probă, funcţionarea utilajelor în condiţii similare cu cele din exploa­­tare pentru a se evita orice defi­cienţe calitative. „ Avem unele dificultăţi în apro­vizionarea ritmică cu laminate şi oţel, spune directorul întreprinderii. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu dis­cută pe loc cu tovarăşul Maxim Ber­­ghianu, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării, cu ministrul in­dustriei construcţiilor de maşini, Ioan Avram, asupra măsurilor opera­tive necesare pentru rezolvarea aces­tei situaţii. Aflînd că în acest an în uzină se vor realiza prin autodotare 40 de noi utilaje, secretarul general al partidu­lui consideră că acesta e doar un în­ceput, şi indică să se alcă­tuiască un sector special pentru proiectarea şi realizarea în întreprin­dere a unor maşini, pentru sporirea eficienţei acţiunii de autoutilare. Străbătînd un culoar viu, in aplau­zele a mii şi mii de ploieşteni, co­loana de maşini se îndreaptă spre uzine „1 Mai", unde s-a născut o bună parte din pădurile de sonde ale ţării. De aici au pornit spre nume­roase colţuri ale lumii zeci şi zeci de instalate de foraj, ducînd faima constructorilor ploieşteni pe multe meridiane şi impunînd firma „Upe­­trom" pe locul II în producţia mon­dială. „ La intrarea în uzină, oaspeţilor li se prezintă un grafic de exploatare din care reiese că ultimele tipuri de sape de foraj sunt comparabile cu cele mai moderne din lume. Acest salt calitativ se datorează intrării în funcţiune a unei noi linii tehnologice. — Ce preocupări aveţi în dome­niul forajului marin? — întreabă to­varăşul Nicolae Ceauşescu. — Lucrăm la proiectarea unei instalaţii pentru platou continental şi avem ambiţia de a o realiza la nivelul exigenţelor impuse pe plan mondial, răspunde directorul Insti­tutului de cercetări şi proiectări de utilaj petrolier. — Vă felicit pentru ceea ce afi realizat pînă acum şi vă doresc succese pe măsura sarcinilor planului cincinal, le urează secretarul gene­ral al partidului. Vizitind secţia de tratament ter­mic, locul unde oţelul sapelor e înnobilat căpătînd o duritate compa­rabilă cu a diamantului, secretarul general al partidului recomandă să se treacă prin autoutilare la reali­zarea celei de a treia linii de trata­ment termic. Conducătorii de partid şi de stat vizitează apoi noua platformă a uzi­nei, cu o suprafaţă de 12 000 mp, spaţiu pe care se extinde procesul de fabricaţie datorită investiţiilor din actualul cincinal. Sub vastele hale în construcţie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu propune ca aco­perişul să fie făcut din plăci de sti­clă pentru ca muncitorii să benefi­cieze de lumină naturală. în ce pri­veşte perspectivele uzinei, secretarul general al partidului cere să se ac­centueze profilarea pe utilajul pe­trolier şi metalurgic, să se elaboreze un complex de măsuri menite să ducă la echilibrarea balanţei econo­mice a uzinei, astfel ca pînă în 1972 să se reducă importul şi să crească ponderea exportului. — E bine că vă mîndriţi cu locul fruntaş în producţia mondială de u­­tilaj petrolier, dar acest prestigiu se cere consolidat printr-o muncă de calitate superioară, a spus tovarăşul Nicolae Ceauşescu adresîndu-se ca­drelor de conducere, în încheierea vizitei de lucru în întreprinderi industriale din judeţul Prahova, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a avut o discuţie cu membrii secre­tariatului Comitetului judeţean de partid, în timpul căreia a subliniat necesitatea unor analize temeinice în toate întreprinderile industriale, în scopul punerii în valoare a vas­tei experienţe a colectivelor în reali­zarea de maşini şi utilaje de înalt randament, competitive pe piaţa mondială care să intre totodată în dotarea tehnică a întreprinderilor româneşti. în felul acesta, se va re­duce importul, se vor crea resurse suplimentare pentru dezvoltarea în ritm susţinut a economiei naţionale. Pentru realizarea acestei sarcini de deosebită însemnătate, se impune extinderea cooperării, atît între uzi­nele constructoare de maşini din cadrul judeţului, precum şi între a­­cestea şi cele din judeţele vecine. Actualul cincinal, care se caracte­rizează prin ritmul înalt de creştere a industriei constructoare de maşini, prin nivelul calitativ superior al pro­ducţiei, solicită din partea cadrelor de specialişti din întreprinderi, a conducerii ministerului, a organelor locale de partid o mai mare mobili­tate în stabilirea tipurilor de pro­duse ce urmează a se realiza în ra­port direct cu cerinţele economiei naţionale şi ale partenerilor din străinătate, trecîndu-se totodată la producerea de instalaţii de mare ca­pacitate şi complexitate tehnică. Secretarul general al partidului a insistat asupra necesităţii unei infor­mări permanente a specialiştilor cu tot ce este nou în domeniul construc­ţiilor de maşini, a organizării unui schimb de experienţă pentru extin­derea celor mai bune metode folosite în autodotarea întreprinderilor. La plecarea din municipiul Ploieşti tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi cei­lalţi conducători de partid şi de stat s-au oprit din nou în centrul oraşu­lui. Secretarul general al partidului a mulţumit cetăţenilor pentru primi­rea ce i s-a făcut adresîndu-le u­­rarea de noi succese în muncă. Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi con­ducători de partid şi de stat în uni­tăţi industriale din Sinaia, Cîmpina, Plopeni şi Ploieşti, discuţiile purtate cu numeroşi muncitori, tehnicieni, in­gineri, cu reprezentanţi ai ministere­lor şi organelor locale de partid şi de stat privind sarcinile actuale şi de perspectivă, au scos în evidenţă realismul obiectivelor planului pe 1971 şi ale cincinalului, hotărîrea oamenilor muncii de a le îndeplini, ridicînd pe o treaptă calitativ supe­rioară nivelul întregii activităţi. Secretarul, general al partidului s-a interesat îndeaproape de condiţiile de muncă şi viaţă ale oamenilor, s-a sfătuit cu ei asupra problemelor con­crete ale producţiei. Indicaţiile date şi cu acest prilej ilustrează grija sta­tornică a conducătorului partidului și statului nostru pentru ca sarcinile însuflețitoare stabilite de partid să fie transpuse în viaţă spre binele întregului popor, pentru înflorirea României socialiste. Reportaj realizat de: ION MARGINEANU N. POPESCU-BOGDANESTI PAUL DIACONESCU MIRCEA S. IONESCU Vizita in tara noastră * a ministrului afacerilor externe al Republicii Italiene, AIDO HORO La invitaţia ministrului afacerilor externe al Republicii Socialiste Româ­nia, Corneliu Mănescu, marţi după­­amiază, a sosit în Capitală, într-o vi­zită oficială, ministrul afacerilor ex­terne al Republicii Italiene, Aldo Moro. Oaspetele este însoţit de Roberto Ducci, ambasador, director general al afacerilor politice, Cesidio Guaz­­zaroni, ministru plenipotenţiar, direc­tor adjunct al afacerilor economice, Luigi Cottafavi, ministru plenipoten­ţiar, şeful de cabinet al ministrului, Salvatore Saraccho, ministru pleni­potenţiar, şeful serviciului de presă, Sereno Freato, şeful secretariatului particular al ministrului, Carlo An­drea Orsini Baroni, consilier de am­basadă, serviciul de ceremonial, Giu­­lio Bi­ancioni, consilier de ambasadă, şef de birou în Direcţia generală a afacerilor economice, Luigi Vittorio Ferraris, consilier de ambasadă, şef de birou în Direcţia generală a afa­cerilor politice. La sosire, pe aeroportul Otopeni, oaspeţii au fost întîmpinaţi de :Cor­neliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Gliga, adjunct al mi­nistrului afacerilor externe, Iacob Ionaşcu, ambasadorul României în Italia, de funcţionari superiori din Ministerul Afacerilor Externe. Erau prezenţi Niccolo Moscato, ambasadorul Italiei la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. Marți după-amiază, ministrul aface­rilor externe al Republicii Italiene, Aldo Moro, a făcut o vizită protoco­lară ministrului afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Cor­neliu Mănescu. Seara, ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, a oferit un dineu în onoarea ministrului afacerilor ex­terne al Italiei, Aldo Moro,­­ în timpul dineului, care s-a desfă­şurat într-o atmosferă cordială. Cor­neliu Mănescu şi Aldo Moro au ros­tit toasturi. (Agerpres) In întîmpinarea semicentenar al Instituţia metodică a activităţii cul­turale din judeţul Sibiu se inte­grează, cu un aport specific, entu­ziasmului cu care întregul nostru popor întîmpină marele eveniment sărbătoresc al aniversării a 50 de ani de la crearea P.C.R. O serie de ac­ţiuni de profil capătă acum compo­nente noi, omagiale, care cinstesc măreţul moment, contribuind impli­cit la ridicarea calitativă a activităţii proprii. In această idee se înscriu intensificarea muncii metodice pen­tru pregătirea formaţiilor artistice de amatori de pe raza judeţului, în ve­derea participării cu succes la con­cursurile lansate pe plan naţional, ca şi iniţierea unor acţiuni de am­ploare, la care să fie antrenate for­ţele artistice sibiene. O serie de ma­nifestări tradiţionale (concursul al X-lea al formaţiilor artistice de ama­tori, a IV-a bienală de teatru, a VI-a expoziţie bienală de artă plastică, al II-lea festival naţional al cineaştilor amatori, întrecerea republicană a bri­găzilor artistice, a IV-a ediţie a con­cursului judeţean al fanfarelor) au acum un caracter specializat, sub denumirea comună de „Omagiu parti­dului". Pe lingă acestea, Casa judeţeană a creaţiei populare îşi aduce contribu­ţia la o serie de acţiuni izvorîte din semnificaţiile deosebite ale acestui eveniment, prin participarea meto­dică de substanţă sau sprijinirea, în profil, a unor manifestări realizate în comun. Sub acest titlu se înscrie aportul metodic al instituţiei la rea­lizarea concursului cultural-artistic „Ţie-ţi mulţumim, partid!", care se va desfăşura pînă la 8 mai, con­curs iniţiat de Consiliul comitetului municipal pentru cultură şi artă. Aducînd un interes deosebit prin noutatea concepţiei organizatorice, „întîlnirea cu poezia pastorală", care va avea loc la 28 februarie, la Răşi­nari, are ca scop relevarea caracte­rului angajat şi a frumuseţilor aparte ale acestei creaţii, sub forma unor dezbateri teoretice şi a exemplificări­lor directe. O preocupare specifică mişcării culturii sibiene — manifes­tările cultural-artistice de amploare îşi vor afla o cuprinzătoare realizare omagială, la nivelul celor patru zone folclorice ale judeţului, după specifi­cul fiecăreia: „Cint şi joc pe Hirti­­baci" (Agnita, 4 aprilie), „Florile Ol­tului" (Avrig, 11 aprilie), „Pe Mureş şi pe Tirnave" (Mediaş, 18 aprilie), „Pe plaiuri mărginene" (Sălişte, 25 aprilie). Mai consemnăm, la fel, un ciclu de expoziţii de artă plastică, realizate de pictori amatori din judeţ. Se cere amintită, nu în ultimul rind, activitatea editorială a institu­ţiei, care va edita, în cinstea aniver­sării, două culegeri, una cuprinzînd cîntece de masă închinate partidului şi poporului, cealaltă — o culegere de folclor muzical săsesc. T. P. gloriosului partidului Pregătiri la Casa judeţeană a creaţiei populare Liceul M.I.A. Sibiu, în laboratorul de microbiologie, elevii cu specialitatea industrie fermentativă studiază structura şi proprietăţile microorganismelor precum şi acţiunea acestora asupra diferitelor produse alimentare mix»PE GLOB»IEIIX«PE GLOB a * Cosmos-390" este satelitul artificial al Pămîntului lansat in Uniu­nea Sovietică la 12 ianuarie, anunţă agenţia TASS. La bordul satelitu­lui sunt instalate aparate destinate continuării explorării spaţiului cosmic. ■ Aproximativ 300 de delegaţi din 50 de tari participă începînd de luni, la lucrările Conferinţei privind combaterea răspindirii stupefiantelor, organizată de O.N.U. Timp de cinci săptămîni, participanţii vor examina posibi­lităţile încheierii unui acord in­ternaţional privind controlul şi li­mitarea comerţului cu substanţe psihotrope.­­ în marile oraşe suedeze Stoc­kholm şi Goeteborg, precum şi in unele provincii au intrat luni în grevă mai multe mii de electri­cieni. Greviştii revendică îmbu­nătăţirea condiţiilor de muncă. ■ O comunicare fă­cută la cea de-a doua conferinţă a­­nuală de ştiinţă se­lenară, care a avut loc recent la Moun­tain View, California, conchide că Luna nu are­ un miez cald si­■ In legătură cu hotărîrea Or­ganizaţiei Naţiunilor Unite de a proclama anul 1971 ca an inter­naţional de luptă împotriva ra­sismului şi discriminărilor rasiale, serviciul de presă al Federaţiei Sindicale Mondiale a dat publici­tăţii o declaraţie prin care salută cu căldură iniţiativa O.N.U. unitar cu cel al Pă­mîntului. Această concluzie a fost ex­pusă de dr. Charles Sonett, de la centrul de cercetări A.M.E.S., în faţa a 500 de spe­cialişti din toată lu­mea. Ea se bazează pe înregistrările făcute de două magnetome­­tre, unul depus pe Lună de cosmonauții misiunii „Apollo-11", iar celălalt amplasat pe satelitul „Explo­­rer-35“, care se ro­tește în jurul Lunii.

Next