Tribuna Sibiului, februarie 1971 (Anul 4, nr. 915-938)

1971-02-23 / nr. 933

Consfătuirea de lucru a conducătorilor centralelor industriale şi ai celorlalte unităţi cu statut de centrală Luni dimineaţa s-au deschis lucră­rile Consfătuirii de lucru a condu­cătorilor centralelor industriale şi ai celorlalte unităţi cu statut de cen­trală. Lucrările Consfătuirii au început în prezenţa tovarăşilor Nicolae Ceauşescu, Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Vir­gil Trofin, Ilie Verdeţ, Florian Dă­­nălache, Emil Drăgănescu, Janos Fa­zekas, Petre Lupu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mi­­hai Dalea, Mihai Gere, Vasile Pati- Unet, Mihai Marinescu, Ion Păţan. La lucrări participă conducători ai centralelor industriale şi ai celorlal­te unități cu statut de centrală, mi­niştri şi cadre de conducere din mi­nistere, directori de întreprinderi, se­cretari cu probleme economice ai comitetelor judeţene de partid, se­cretari de partid şi specialişti din în­treprinderi, preşedinţii uniunilor sin­dicatelor pe ramuri de producţie şi preşedinţi ai comitetelor sindicatelor din întreprinderi, specialişti din in­stitutele de cercetări şi proiectări, cadre didactice din învăţămîntul su­perior, tehnic şi economic. , Consfătuirea a fost deschisă de to­varăşul Manea Mănescu. în cursul zilei de luni, lucrările Consfătuirii s-au desfăşurat pe mi­nistere şi ramuri de producţie, ur­­mînd ca marţi să fie reluate în șe­­dință plenară. (Agerpres) V 4 Pe marginea adunărilor generale ale cooperatorilor Iţi vor spori contribuţia la fondul de stat A. Stabilind cadrul optim de realizare a indicatorilor de plan pe acest an, adunările generale ale cooperatorilor s-au angajat să depăşească producţia agricolă şi, pe a­­ceastă bază, să-şi sporească contribuţia la fondul central de stat. Redăm mai jos cîteva dintre obiectivele propuse în răspunsurile adunărilor gene­rale la chemarea cooperato­rilor din Ruşia. Şelimbăr. Adunarea gene­rală a cooperatorilor s-a an­gajat să livreze la fondul de stat, în plus, 20 tone porumb, 10 tone orz-orzoaică şi o tonă carne de bovine. Porumbacu de Jos. Adu­narea generală a cooperato­rilor s-a angajat să depăşeas­că producţia de porumb boabe cu 20 tone, cea de cartofi cu 40 tone, iar cea de lapte de vacă cu 170 hl. Alţîna. Răspunzînd chemării lansate de cooperatorii din Roşia, adunarea generală a cooperatorilor din Alţîna a hotărît să livreze în plus la fondul de stat o tonă carne de porc, 3 tone carne de ovi­ne, 5 tone carne de bovine şi 20 hl lapte de oaie. Biertan. Analizînd posibili­tăţile de sporire a producţiei de carne în sectorul zooteh­nic, adunarea generală a ho­tărât să livreze în plus la fondul de stat o tonă carne de bovine, două tone carne de porc şi 10 capete tineret taurin. Totodată, se vor re­duce cheltuielile de producţie cu peste 250 000 lei. Mălîncrav. Adunarea gene­rală a cooperatorilor a sta­bilit o serie de măsuri me­nite să contribuie la depă­şirea planului la cartofi cu 10 tone, iar la sfecla de za­hăr cu 30 de tone. De ase­menea, se vor livra peste plan 10 bovine şi 5 porci, Porumbacu de Sus. Printre obiectivele pe care adunarea generală şi-a propus să le realizeze în acest an peste sarcinile prevăzute se înscriu: 5 tone grîu, 10 tone in­ fuior, 10 hl lapte de oaie și 15 hl lapte de vacă. Momentul manevrării unui transcontainer, la rampa de încărcare și descărcare a C.F.R. Sibiu, mijloc modern al transporturilor de mărfuri In ajutorul tineretului La Sibiu a luat fiinţă un co­lectiv de cercetări pentru pro­blemele tineretului, care gru­pează profesori, psihologi, socio­logi, jurişti, activişti ai organelor locale ale U.T.C. Noul organism îşi propune să studieze, cu spri­jinul centrului din Sibiu al Aca­demiei de Ştiinţe Sociale şi Politice şi al altor instituţii din ţară, viaţa şi munca tineretului, activitatea sa socială şi profe­sională în contextul specific al acestei zone. In planul de cer­cetări pe acest an au fost in­cluse teme legate de eficienţa metodelor de instruire şi educare a tineretului, în viitor se preco­nizează abordarea unor teme le­gate de integrarea socială a ti­nerilor, opţiunea şi stabilizarea profesională, ponderea factorilor educativi şi sociali în orientarea şcolară şi profesională etc. PRETIMPURIA PRIMĂ­VARĂ CHIRPĂREANA ... „Din mustul zăpezilor îşi trage vigoarea munca noastră de oameni ai cîmpului"... Omul din faţa mea nu face poezie şi totuşi e poet, în virtutea unei legi a pămîntului românesc: pe-aici tot omul se naşte poet... Metaforă şi adevăr, aceste cuvinte deschid o discuţie cu Ion Moraru, secretarul comitetului de partid din C.A.P. Chirpăr. M-am întrebat:­in ce constă ade­vărul acestei frumoase metafore? ■ Răspunsul l-am găsit în atmosfera stenică a pregătirilor ce se fac acum la Chirpăr pentru ca pajiştile naturale­ să aibă iarbă mai multă în vară, pen­tru ca ferma zootehnică să dea pro­ducţii pe măsura previziunilor rea­liste ale oamenilor locului. Am răsfoit darea de seamă anuală. M-au frapat unele cifre. Citesc: „V­e­nituri totale realizate în 1970: 1 400 000 lei, din care venituri din producţia animalieră — 1 300 000 lei“. Deşi fer­ma zootehnică a fost înfiinţată abia în anul trecut, activitatea sectorului s-a încheiat cu un succes „pe linie“: producţiile animaliere planificate au fost realizate. Am dorit să aflu adevărul despre munca oamenilor. Adevărul despre eforturile unor cooperatori ca Andrei Wotsch, Andrei Drotleff, Sebastian Tobias, Nicolae Băilă, Ion Drotleff, Mihai Artz, Ion Tiess şi alţii care, prin activitatea lor în sector, în 1970 au adus unităţii venituri de cea 765 000 lei, aceasta este contravaloa­rea celor 300 tăuraşi graşi livraţi sta­tului la o greutate medie de 300 kg fiecare. Adevărul despre munca altor oa­meni, ca Ion Drotleff, Mihai Bur­­prich şi alţii, care au muncit luni de zile pentru ca un lot de 265 ber­­becuţi îngrăşaţi să poată fi livraţi din vreme beneficiarilor externi. Adevărul despre munca altor zeci şi sute de oameni care au lucrat in anul trecut la distrusul muşuroaielor pe 620 ha păşune, adică exact atît cit posedă unitatea, la defrişări de arborete pe 120 ha, la fertilizarea pu­ternică a pajiştilor naturale, la tar­­lalizarea integrală a păşunii, la con­struirea taberei de vară de la „Valea Podului“, la executarea adăpătorilor pe păşune şi la atîtea şi atîtea lu­crări a căror finalizare este venitul de peste un milion şi­ un sfert obţi­nut de chirpăreni din zootehnie în 1970. „In acest an sarcinile sînt mai mari, aud vorbele şefului de fermă, tînărul tehnician Wilhelm Baltels. Din zootehnie vom obţine 1 659 400 (Continuare în pag. a II-a) GH. V­ALE­AN­U Pe calea adîncirii continue a democraţiei noastre socialiste­ ­asta sinteză a cincinalului recent iteiat, concentrează în ea, ca în­­­ puternic focar, trăsăturile idicii partidului nostru privind noirea permanentă a democraţiei fariste, prin crearea celor mai îlnite condiţii pentru manifes­ta deplină a personalităţii umane,­­ atragerea largă a maselor la roltarea puterii în stat.­­ anii care au trecut de la Con­sul al IX-lea al partidului au­­ trasate vaste programe de ac­­tate, a fost stabilită o gamă­­ă de măsuri în economie, ştiinţă, tară, învăţămînt, pentru perfec­tarea organizării societăţii, pen­­dezvoltarea democraţiei socia­­e, a fost promovat în toate sfe­­a de activitate un puternic suflu ,dator, care a descătuşat noi şi bănuite energii ale poporului. Se­­te afirma cu deplin temei că asta este perioada celei mai cli­­nice ascensiuni pe care a cu­­lcat-o ţara noastră în decursul sfentei sale, , întrucît în concepţia partidului nostru socialismul şi democraţia sînt de nedespărţit, au fost luate importanta măsuri pentru lărgirea şi adîncirea continuă a acesteia, urmărindu-se punerea în valoare a energiilor şi capacităţilor creatoare ale membrilor societăţii, în inte­resul lor şi al progresului social. Au fost aplicate, astfel, măsuri pen­tru extinderea principiului condu­cerii colective la toate nivelele or­ganizării şi conducerii economice şi sociale, în toate întreprinderile in­dustriale au luat fiinţă comitete de direcţie şi s-au instituţionalizat adu­nările generale ale salariaţilor ca forme care asigură antrenarea ne­mijlocită a muncitorilor şi specia­liştilor la gospodărirea avuţiei so­cialiste, la luarea deciziilor econo­mice. Reorganizarea administrativ-teri­­torială a ţării a dus la înlăturarea unor verigi intermediare, la apro­pierea conducerii centrale de orga­­nelor l­ocale,la sporirea golului­­ şi atribuţiilor consiliilor populare în gospodărirea judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor, la atragerea oamenilor muncii la rezolvarea problemelor social-politice şi cultu­rale. S-a îmbunătăţit, pe baza măsuri­lor adoptate de partid, activitatea Marii Adunări Naţionale, a Consi­liului de Stat şi a Consiliului de Miniştri. în spiritul Constituţiei, legislaţia ţării a cunoscut numeroase îmbu­nătăţiri şi perfecţionări. Parti­dul a combătut cu hotărîre abuzurile şi ilegalităţile şi a luat măsuri pentru lichidarea lor în viitor, pentru garantarea respec­tării libertăţilor şi drepturilor cetă­ţenilor şi promovarea cu consec­venţă a principiilor democraţiei so­cialiste, ale echităţii sociale. O direcţie fundamentală în care Partidul Comunist Român Orien­ (Continuare in pag. a 11-a) O RAŢIE? BIBLIOTECA„ASTRA"| SIBIU PROLETART DIN TOATE TARIST!!­ORGAN AU COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul IV nr. 933 Marţi, 23 februarie 1971 4 pagini 30 bani Carnaval studenţesc în pavilionul central al staţiu­nii Păltiniş se organizează astă­­seară un carnaval al studenţilor, la care participă membrii tabe­relor studenţeşti din centrele universitare Craiova şi Braşov, aflate la încheierea perioadei de odihnă în staţiunea sibiană. La carnaval îşi dă concursul şi for­maţia Spectral a ansamblului Comitetului municipal Sibiu al U.T.C. ÎNCHEIEREA CONGRESULUI AL IX-LEA AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Luni, intr-o atmosferă de puter­nic entuziasm tineresc, au luat sfîr­­șit lucrările celui de-al IX-lea Con­gres al Uniunii Tineretului Co­munist. Timp de cinci zile, forumul larg democratic al tuturor categoriilor de tineret din patria noastră a fă­cut bilanţul activităţii desfăşurate de la ultimul Congres, a dezbătut aprofundat obiectivele de viitor, toate laturile muncii şi vieţii, învă­ţăturii şi pregătirii culturale, sta­bilind căile menite să contribuie la îmbunătăţirea stilului de muncă şi perfecţionarea structurii organizato­rice, la adîncirea democraţiei in­terne a organizaţiilor U.T.C., cores­punzător sarcinilor actuale ale con­strucţiei în România a societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate, în ultima zi a lucrărilor, la des­chiderea şedinţei. Congresul a fost informat despre dezbaterile din co­misii care au adoptat recomandări privind activitatea de viitor a U.T.C., în domeniul respectiv. Con­gresul a hotărît ca aceste recoman­dări să fie transmise noului Comitet Central ca documente ale Congresu­lui, care primeşte mandat să solu­ţioneze şi să concretizeze în activi­tatea practică propunerile şi obser­vaţiile făcute în comisii cu privire la îmbunătăţirea muncii U.T.C. în rîndul tuturor categoriilor de ti­neri şi în toate domeniile de activi­tate. Congresul a fost informat despre desfăşurarea lucrărilor Conferinţei a VIII-a a Uniunii Asociaţiilor Stu­denţeşti din România şi despre ho­­tărîrile adoptate. La deschiderea şedinţei s-a anun­ţat, de asemenea, că pe adresa Con­gresului au sosit un mare număr de telegrame prin care organizaţiile U.T.C., din întreprinderi, unităţi agricole, şcoli, facultăţi şi instituţii raportează despre rezultatele obţi­nute în muncă, în activitatea de organizaţie în cinstea Congresului şi se angajează să aplice în viaţă hotărîrile pe care le va adopta fo­rumul suprem al organizaţiei de tineret a patriei noastre. In cadrul lucrărilor Congresului, la dezbaterile din şedinţele plenare au luat cuvîntul 59 de delegaţi şi invitaţi, iar în cadrul şedinţelor pe comisii 194, care, în lumina locului şi rolului tinerei generaţii în an­samblul vieţii sociale, politice şi economice, au analizat amplu, cu înalt spirit de răspundere, activita­tea actuală şi de perspectivă a or­ganizaţiei U.T.C. In continuarea lucrărilor Congre­sului, delegaţii tineretului au apro­bat în unanimitate raportul şi acti­vitatea Comitetului Central al Uniu­nii Tineretului Comunist, precum şi Raportul Comisiei Centrale de re­­vizie. Cu amendamentele propuse, Con­gresul a adoptat în unanimitate Statutul­ Uniunii Tineretului Co­munist. S-a adoptat apoi, în formulare îm­bunătăţită, Rezoluţia Congresului al IX-lea al U.T.C. Cu puternice aplauze, delegaţii au adoptat moţiunile: privind situaţia din Indochina; referitoare la Orien­tul Apropiat; privind solidaritatea cu lupta popoarelor şi mişcările de e­­liberare naţională; privind securita­tea europeană; cu privire la dezar­­mare; cu privire la mişcarea inter­naţională de tineret şi studenţi. Prin vot secret, Congresul a ales noul Comitet Central al Uniunii Ti­neretului Comunist, alcătuit din­ 185 membri, pe cei 30 membri supleanţi şi Comisia Centrală de cenzori, al­cătuită din 35­­membri. După-amiază a avut loc şedinţa de închidere a celui de-al IX-lea Con­gres al Uniunii Tineretului Comu­nist, la care au luat parte tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pa­nă, Virgil Trofin, Dumitru Popa, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec,­­Mi­hai Dalea, Ion Iliescu. Sosirea în sala de şedinţe a con­ducătorilor de partid şi de stat . a fost întîmpinată cu vii aplauze. în sală se aflau numeroși Invitat! — membri ai C.C al P.C.R., ai Consi­liului de Stat și ai guvernului. con­(Continuare în pag. a il-a) Biroul C.C. al U.T.C Nicolae Miltiade Boborodea, ingi­ner, secretar al comitetului U.T.C. la Combinatul petrochimic — Piteşti, Ion Comănescu, prim-secretar al Co­mitetului municipal — Hunedoara al L­.T.C., Marţian Dan, Florea Diaco­­nescu, strungar, secretarul comitetu­lui U.T.C. la întreprinderea „Elec­tromagnetica" din Bucureşti, Radu Enache, student la Institutul politeh­nic din Bucureşti, Iuliu Fejeş, pre­şedintele Biroului de turism pentru tineret, Eugen Florescu, redactor şef al ziarului „Scînteia Tineretului", Dumitru Cheorghişan, prim-secretar al Comitetului municipal — Bucu­reşti al U.T.C., Ion Ghergu, opera­tor chimist, secretarul comitetu­lui U.T.C. de la Combinatul chi­mic din Tr. Măgurele, Silvia Ilie, Nicolae Siegfried Lipschner, prim­­secretar al Comitetului judeţean — Caraş-Severin al U.T.C., Eugeniu Costică lovin, inginer, locţiitor al secretarului comitetului U.T.C. de la Uzina de autocamioane din Braşov, Nicolae Mateescu, activist la C.C. al U.T.C., Gica Mihai, ţesătoare, secre­tara comitetului U.T.C. de la fabri­ca „Bucegi" din Pucioasa, Lucia Mi­­hăilescu, inginer proiectant, secreta­ra comitetului U.T.C. de la Institu­tul de studii și proiectări energetice din București, Ioana Nae, filatoare, secretara comitetului U.T.C. la Fi­latura româna de bumbac din Bucu­rești, Vasile Nicolcioiu, Ioan A. Po­­pescu, Gheorghe Stoica, Aurel loan Stoica, Traian Ştefănescu, preşedin­tele Consiliului LT.A.S.R., Valeria Tache, tehnician veterinar la I.A.S. — Căzăneşti, judeţul Ialomiţa, Frân­ase Torok, secretar al Comitetului judeţean — Satu Mare al U.T.C., Coriolan Voinea, prim-secretar al Comitetului judeţean — Prahova ai U.T.C, Iosif Walter. *­Ca prim-secretar al C.C. al U.T.C. a fost ales tovarăşul Dan Marţian, iar ca secretari tovarăşii: Silvia Ilie, Vasile Nicoloioiu, Ioan A. Popeşti­, Gheorghe Stoica, Aurel Ioan Stoica, Traian Ştefănescu, Iosif Walter. MEMBRII SUPLEANŢI AI BIROULUI C.C. AL U.T.C. Elena Zoia Ceauşescu, studentă la Universitatea din Bucureşti, Doina Ruxandra Ciofu, elevă, secretara comitetului U.T.C de la­­ Liceul „Gheorghe Lazar“ din Bucureşti, Gabor Cseke, redactor şef al ziaru­lui „Ifjúmunkás“, Dobriţa Ene, teh­nician agricol, secretara comitetului U.T.C. din comuna Gîrbovi, jude­țul Ilfov, Celus Neagoe, mecanic agricol, secretar al comitetului U.T.C. la I.M.A. — Balş, Agneta- Dori Neurohi, croitoreasă, secretara comitetului U.T.C. al întreprinderii „1 Iunie“ — Timişoara, Petru Po­­pescu, scriitor, membru al biroului o­rganizaţiei de bază U.T.C. de la Uniunea Scriitorilor, Constantin Cantacuzino Şerban, actor, secreta­rul organizaţiei de bază U.T.C. de la teatrul „Ion Creangă" din Bucu­reşti. Scrisoarea Congresului al IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist şi a Conferinţei a VIII-a a Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului IU IC al­UF Desfăşurîndu-şi lucrările în preaj­ma glorioasei aniversări a semicen­tenarului partidului, eveniment cu adinei rezonanţe în destinul şi is­toria noastră contemporană. Con­gresul al IX-lea al Uniunii Tinere­tului Comunist şi Conferinţa a VIII-a a Uniunii Asociaţiilor Stu­denţeşti se fac mesagere ale gin­du­rilor şi sentimentelor nobile care animă tînăra generaţie şi transmit conducerii partidului, dumnea­voastră, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, expresia dragostei şi devota­mentului nemărginit, a ataşa­mentului profund al tineretului faţă de politica marxist-leninistă a partidului, hotărîrea fermă de a-şi închina întreaga sa capacitate, ela­nul şi cutezanţa înfăptuirii obiec­tivelor Congresului al X-lea al P.C.R., pentru propăşirea continuă, multilaterală a patriei socialiste. Nutrim, tovarăşe secretar gene­ral, un sentiment de profundă mîn­­drie patriotică, de veneraţie şi adînc respect pentru activitatea laborioasă desfăşurată de Partidul Comunist Român, pentru eforturile şi consec­venţa pilduitoare cu care dumnea­voastră înşivă acţionaţi în slujba progresului şi civilizaţiei României socialiste, abordînd nu o dată, c­u înţelegere şi realism, în întreaga lor complexitate, şi problemele ti­neretului, locul şi rolul său în dez­voltarea societăţii contemporane. Cuvintele de caldă apreciere şi în­demn ce le-aţi adresat Congresului, tinerilor din industrie şi agricultură, intelectualilor, elevilor şi studen­ţilor, vor însoţi, pururi proaspete, faptele de muncă şi viaţă ale tinerei generaţii, vor fi un îndreptar al perfecţionării generale a întregii activităţi a Uniunii Tineretului Comunist. Investită cu atribuţii şi răspun­deri sporite, în consens cu procesul de neîntrerupt avînt pe care îl străbate azi întreaga viaţă social­­politică şi economică a ţarii, Uniu­nea Tineretului Comunist s-a mani­festat ca o prezenţă vie, dinamică, tinerilor, forţa şi talentul lor în tot ceea ce s-a înfăptuit în aceşti ani. Sintetizînd experienţa dobîndită, căutările rodnice care au marcat îndeosebi activitatea desfăşurată în ultimul timp. Congresul al IX-lea al organizaţiei noastre şi Conferinţa Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti au jalonat, totodată, în contextul noilor sarcini şi obiective ale actualului plan cincinal, şi direcţiile de viitor ale muncii şi preocupărilor tinere­tului, în scopul creşterii responsa­bilităţii şi angajării sale, a prezen­ţei active, nemijlocite, în toate do­meniile vieţii materiale şi spirituale. Uniţi prin aceleaşi idealuri, glo­duri şi sentimente, prin munca noas­tră comună, rodnic înfrăţită, tineri ro­mâni, maghiari, germani şi de alte na­ţionalităţi, ne angajăm solemn să nu precupeţim nici un efort pentru a aplica şi promova neabătut nor­mele şi principiile politicii partidu­lui nostru, să acţionăm fără preget, demni şi responsabili, pentru trium­ful spiritului muncii, al dreptăţii şi echităţii socialiste, al conştiinţei militante înaintate, să fim pretutin­deni acolo unde patria ne cheamă,­in întreprinderi, pe şantierele mari­lor obiective ale cincinalului, în bă­tălia pentru recolte bogate,, pe băn­cile şcolilor şi facultăţilor, fructi­­ficîndu-ne pe deplin elanul şi vir­tuţile creatoare, dăruindu-ne cu patos muncii, progresului multila­teral al economiei, ştiinţei şi cul­turii româneşti. Aceasta va fi şi dovada cea mai e­­locventă a capacităţii moral-politice şi sociale a organizaţiei noastre, măr­turia fidelă a spiritului în care sun­tem­­ crescuţi şi formaţi ca militanţi devotaţi partidului, tineri revoluţio­nari înarmaţi cu conştiinţa responsa­bilităţii, a înaltei datorii faţă de pa­trie, partid şi popor, promotori con­secvenţi ai noului, intransigenţi fa­ţă de orice idei străine ideologiei şi convingerilor noastre comuniste, ştiinţifice despre lume şi viaţă. Exprimîndu-ne adeziunea unanima la politica externă clarvăzătoare, de destindere şi colaborare pe bază de egalitate cu toate statele lumii, sus­­tinted consecvent activitatea fruc­­tuoasă pe care o desfăşoară condu­cerea partidului pentru lărgirea co­laborării frăţeşti cu toate statele so­cialiste, pentru întărirea unităţii par­tidelor comuniste şi muncitoreşti, a consolidării frontului antiimperia­­list, organizaţia noastră, întregul ti­neret al patriei îşi vor manifesta şi pe mai departe solidaritatea acti­vă cu forţele democratice şi progre­siste ale tinerei generaţii de pe toa­te continentele, va dezvolta legături multiple cu tineretul şi organizaţiile din întreaga lume, îşi va aduce pro­pria sa contribuţie la mişcarea mon­dială a tineretului şi studenţilor pen­tru pace, democraţie şi progres so­cial. Patriotismul şi spiritul internaţio­nalist profund, ştiinţa de a munci şi învăţa, de a ne integra cu toate for­ţele mersului ascendent al societă­ţii, aşa cum ni le insuflă, prin exem­plul şi activitatea sa partidul comu­niştilor, secretarul general al parti­dului, vor constitui expresia de ne­tăgăduit a însuşi crezului şi aparte­nenţei noastre la cauza progresului şi civilizaţiei, la opera de înfăptuire a idealurilor socialismului şi comu­nismului. Uniunea Tineretului Comunist, Uniunea Asociaţiilor Studenţeşti, toţi tinerii şi tinerele ţării, aducem prinosul dragostei şi recunoştinţei noastre fierbinţi,­ Partidului Comu­nist Român , care de o jumătate de secol ţine sus, neînfricat, steagul de luptă, de jertfă şi biruinţă pen­tru libertatea şi fericirea celor ce muncesc — poporului român ■— li­ber şi stăpîn pe destinele sale, patriei socialiste — liberă şi înflori­toare. Ne unim gîndurile, inimile şi cugetele, în faţa partidului, în faţa dumneavoastră, mult iubite tova­răşe Nicolae Ceauşescu, şi ne an­gajăm solemn că vom munci şi în­văţa cu nestăvilit avînt pentru ca tot ce hotărăşte partidul să devină faptă, pentru ca fapte mari, nepie­ritoare să încunune ţara, pentru ca poporul român să se înalţe tot mai demn şi prosper între popoarele lu­mii, pentru ca patria să se ridice pe tot mai înalte culnii ale propă­șirii și civilizației socialiste. __

Next