Tribuna Sibiului, noiembrie 1973 (Anul 6, nr. 1768-1793)

1973-11-08 / nr. 1774

Bilanţ in activitatea de autoutilare REZULTATE DE ANSAMBLU BUNE, DAR ÎNCĂ INEGAL REPARTIZATE Sunt mai bine de doi ani de cînd, în cadrul expunerii susţi­nute la consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei şi al activităţii politice şi cultural-educative, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, referindu-se la necesitatea valorificării depline a priceperii şi entuziasmului oa­menilor muncii, arăta: „... este cunoscut că atunci când am pus sarcini în faţa muncitorilor, teh­nicienilor, inginerilor şi a cerce­tătorilor am rezolvat multe pro­bleme complicate. Chiar la unele utilaje importate, pînă la urmă a trebuit să-i punem pe tehnicienii români să găsească soluţii şi să asigure buna funcţionare. Dar de ce oare să nu facem aceasta de la început? De ce să nu punem pe tehnicienii noştri să lucreze, să perfecţioneze o instalaţie, să ducă mai departe tehnica? Este timpul ca şi din punct de vedere principial, teoretic, ideologic să luăm o poziţie fermă în această privinţă, spre a înarma pe toţi activiştii noştri de partid şi de stat, din toate sectoarele de ac­tivitate, cu înţelegerea clară a ne­cesităţii de a pune pe primul plan forţele proprii, folosirea muncii şi conştiinţei proprii, a forţelor clasei muncitoare pro­prii — şi numai după aceea să apelăm la import“. O definiţie mai cuprinzătoare, o demonstraţie mai elocventă ş­i a necesităţii promovării autoutilării nu s-ar fi putut­ face. Este­ ur­ adevăr incontestabil, verificat permanent de timp şi de unele experienţe rodnice: auto­­utilarea a căpătat treptat propor­ţiile unei autentice mişcări de masă, constituind o acţiune preg­nant patriotică, socială şi poli­tică deopotrivă,­ în foarte multe dintre întreprinderile judeţului nostru realizările au sporit an după an,­ s-a cristalizat o anumi­­tă tradiţie, o anumită experienţă în acest domeniu cultivindu-se in rîndul muncitorilor şi al cadrelor tehnico-inginereşti încrederea de­plină în forţele proprii, ambianţa de a se ridica prin realizări la nivelul impus de cerinţe şi posi­bilităţi. Crearea unui climat pro­pice valorificării operative şi in­tegrale a tuturor ideilor novatoa­re, atragerea şi folosirea superi­oară, în cadrul acestei acţiuni de largă respiraţie, a tuturor resur­selor umane, popularizarea celor mai de seamă realizări — au constituit tot atîţia factori care au conferit în judeţul nostru au­toutilării însemnele unui autentic catalizator de forţe. Poate cea mai concludentă în acest sens este relevarea succintă a dinamicii acestui proces. De pildă, s-ar putea constata că in trei trimestre din acest an Între­prinderile judeţului nostru au în­scris la capitolul realizări o va­loare cu peste 235 la sută mai mare decit in perioada similară a anului 1972, în condiţiile în ca­re gama produselor s-a diversi­­ficat considerabil. Implicaţiile pe plan economic ale acestei creşteri spectaculoase nu au întîrziat să se facă sim­ţite: au fost puse in funcţiune, de la începutul anului, 2034 maşini şi utilaje noi concepute şi rea­lizate de către specialişti price­puţi şi pasionaţi; acestea au ge­nerat o producţie industrială su­plimentară în valoare de peste 15,3 milioane lei şi o diminuare cu 4,2 milioane lei a preţului de cost. Nu este lipsit de interes să arătăm că pe seama acestei ac­tivităţi s-a renunţat la achiziţio­narea prin fonduri centralizate de investiţii a unor utilaje ce se ridică la peste 6,2 milioane lei. In acest complex proces de creare, modernizare şi diversifi­care a mijloacelor de producţie, o serie de unităţi ca: „Indepen­denţa“, întreprinderea de piese auto Sibiu, „Automecanica" Me­diaş, întreprinderea mecanică Si­ (Continuare în pasa a IV-a) BORIS ROTARU economist EMIL DAVID I­I informaţii «• ».* ; * K In cadrul acestei luni, Comi­tetul municipal al femeilor din Si­biu a organizat deschiderea lectora­telor. Festivitatea de deschidere va avea loc între 12—14 noiembrie a.c. la sediul organizaţiilor din La­zaret şi 9 Mai, iar pentru femeile de naţionalitate germană, lectoratul se va ţine la sediul Şcolii generale nr. 12 din Piaţa Cluj. La primul lectorat se va prelucra Hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. din 18—19 iunie 1973 cu privire la creş­terea rolului femeii în viaţa econo­mică, politică şi social şi a ţării. Prelucrările vor fi făcute de înv. Maria Bucur, înv. Inge Schullerus şi prof. Maria Gherghel. „ în fiecare vineri, Comitetul mu­nicipal al femeilor, organizează la sediul serviciului stării civile a Con­siliului popular al muncipiului, în­­tîlniri cu tinerii căsătoriţi, la întâl­nirea din această săptămînă vor sta la dispoziţia tinerilor. Ana Vasi­­lescu, vicepreşedinta Comitetului municipal al femeilor, dr. Vasile Ho­dorogea şi jurisconsulta Amghelica Dobre, care vor da lămuririle solici­tate in diverse probleme de viaţă, medicale şi de legislaţie. „ In cartierele Calea Poplăcii, Ţiglarilor, Terezian şi Calea Dum­brăvii, la sediile şcolilor generale nr. 7, 23, 16 şi 13, au fost redeschise cercurile de lectură pentru femei. în această lună se vor lectura ma­teriale privind problema creşterii na­talităţii şi a sărbătoririi a 300 de ani de la naşterea marelui cărturar român, Dimitrie Cantemir. fi A devenit o tradiţie ca la Casa de copii preşcolari din str. Hegel, să se ţină săptămînal cite o clacă, unde femeile din cartier repară be­nevol lenjeria de pat copiilor. V. ŞERB I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I T5-am ales, desigur, întîmplător „Steaua roşie“. Din punctul nos­tru de vedere pledau cîteva cir­cumstanţe generale, referitoare la diversitatea preocupărilor sociale, relaţia strînsă între cumulul de idei vehiculate acolo şi mase largi de consumatori, experienţa conducătorului şi dezideratele de acum şi de mîine ale cumpărăto­rilor de confecţii. Să notificăm, deci, cîteva crim­­­peie din orele de lucru, notând ceea ce compune fizionomia coti­dianului. într-o vorbă, pulsul 1 * ... Pentru directorul Gh. Nilca ora de­­începere a programului este zilnic devansată cam cu trei­zeci de minute, acestea adăugîn­­du-se timpului petrecut între oa­meni, în mijlocul lor. (Ara notat stereotip o constatare şi nu o vom comenta). ... Ora 7,30. Reveniţi „din fa­brică“, ne întîmpină trei munci­toare, îşi freacă miinile: „Nu mai putem lucra de frig“. Aşa este, în secţia x căldura nu ajunge. Muncitoarele de la geam, îmbră­cate realmente în cojoace. De ce? Pentru că centrala termică, cu capacitate mărită ,­ în ideea angajamentului luat, acela de a da căldură şi în căminul studen­ţesc ce se construieşte peste drum, nu este gata. „Tovarăşe Maier, ce-ţi spuneam? Uite, ţi-am adus pe aceste trei muncitoare să le explici dumneata cind le dai căldură. Vreau să audă de la dumneata pentru ca, dacă nu vă ţineţi din nou (s.n.) de cuvînt, să vă ia ele în primire“. „Poi­­mîine veţi avea căldură" — zice specialistul. Să-l credem? Direc­torul zîmbeşte subţire, femeile dau din mină a lehamite iar eu — obişnuit cu­ jocul termenelor, ca şi cum ar fi o nouă idee a epocii — gîndesc să fiu pentru ultima oară optimist... Să cred? Să nu cred? Parcă-i o joacă din copilărie, cu păpădii... Pentru căi bins cindit,­ treaba trebuia să fie gata în... august. Mă gîndesc, din nou, la reper­cusiunile asupra producţiei, şi, mă mai gîndesc că vr­eo cîteva lucrătoare s-ar putea îmbolnăvi şi mă mai gîndesc iar la oameni şi la repercusiunile asupra pro­ducţiei. Şi mă gîndesc la cuvîn­­tul dat. Ca la o lege ! De ce? (Ştiu, în acest loc ar putea să încapă o... sacoşă de „cauze obiective“, de „greutăţi obiecti­ve“, de neajunsuri generate de „cauze obiective“ eteaetera. Dar, la ce folosesc, cită vreme con­secinţa contează !). ... 9,30. întrebare şi deliberare: „Ce facem cu tinerii şi tinerele care lucrează la noi şi stau în gazdă? Şi mîine s-ar putea să nu mai aibă unde sta.­­Preşedinta sindicatului, intens interesată de problemă, prezintă o situaţie di­rectorului: — atîţîa locuiesc in gazde şi-i ţin pînă atunci... A­­tîţia locuiesc în gazde şi vor tre­bui să-şi caute loc de cazare atunci"...). Amănunţit, ca oricînd cînd între propoziţii şi cifre cir­culă oameni, cu bucurii şi­ neca­zuri, cu nevoi şi probleme. „Am făcut demersurile necesare pen­tru un cămin de nefamilişti (mai precis nefamiliste). Avem teren, în baza unui acord cu Universi­tatea din Cluj. (Noi le dăm căl­dură). Avem proiect. Avem con­structor. Din timp. Să intervenim la centrală pentru bani“. ...9,52. O muncitoare, pentru transfer. Chestionar lung, discu­ţie apropiată. De ce vreţi să ple­caţi? Femeia are necazuri. Le­­spune pe un ton calm, largi ex­plicaţiile. Răbdare, răbdare ... ... 10:02. „Mîncaţi la cantină, tovarăşe­­?* „Nu. Nu mai scr­­vesc masa la cantină“. „Ei, ve­deţi? De aceea nu mai ştiţi care-i situaţia acolo. Sânt ore cînd, nu încap la mese solicitanţii, nu pen­tru că nu ar fi spaţiu ci pentru că nu d­au ... scaune. "Ce • facem? 't­rebuie­­găsită :o­ soluţie!"... Sem­nături, corespondenţă, adrese,­for­mulare („E atâta formu­laristică in­cit şi eu mă îngrozesc uneori"). ... 13,45. Să vedem a creşa. Um­blăm prin camere mici pline de pătuţuri. Ce, mici - dorm. „Privi­ţi-!­­“ La grădiniţă, aşijderi. Au adormit puştii. Ca la sinul ma­ntei. Linişte ,şi umblet, pe virfuri. Dorm­ copiii! Apoi cantina. . Plină de tine­ret. Cinci lei prinzul. Mişcare bună. ...14,25. Şase secretare de sec­ţie. Discuţie despre necesitatea unui stil de muncă îmbunătăţit,d­in urma structurii organizatorice noi. In­­subtext, femeile," ridică problema echităţii. De ce unii­ au sarcini­ mai subţirele“, de ce unora nu le ajunge ziua? Clarificări, atenţionare , asupra­­ responsabilităţii şi a “ locului lor­­ în sistemul ’informaţional, de ur­mărire­ a producţiei,. Pe prim­­­plan ritmicitatea’ producţiei; or, asta depinde, şi de d­v.­ Dacă la prima oră există o situaţie exac­tă, se poate interveni prompt! Altfel, măsurile esenţiale îşi­ pierd sensul, devin tardive. ■... 14:40. Au început (pe­­ne­simţite) ceea ce­ se cheamă nu­­dienţe. • „Care-i necazul, tovarăşe ' Cralea?“ ..Locuinţă". "O vorbă­­bli­­nă, un sfat, înţelegerea dolean­­ţei omului. „Vom discuta în co­­mitetul oamenilor muncii“. Lucia L.: „Soţul lucrează numai dimineaţa.' E­ la aprovizionare, la o fabrică sibiană. ‘Mult timp.în deplasare.' Nu am cu cine-mi lăsa copila (are două luni)“. „Să ve­dem ce putem face pentru, dum­neata. Vineri îţi vom da’un răs­puns. Ne vom consulta". (Continuare în pas.1 a IV-a) VICTOR DOMȘ­A Crîmpeie din ore pentru oameni... — FILE DE REPORTAJ — I I I I PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNTŢT-VĂ !, ibuna ic .iunrm­ii..siiMuAl­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul VI, nr. 1774 Joi,8 noiembrie 1973 4 pagini, 30 bani Din activitatea societăţii ştiinţifice a elevilor Activitatea societăţii­­ştiinţifice a elevilor din municipiul Sibiu a con­tinuat şi în această săptămînă, cu un număr mare de participanţi, in­teresaţi de temele discutate, în cadrul secţiei de chimie, pro­fesoara Livia Rusu, a prezentat tema „Verificarea practică a noţiunii le­gate de teoria proceselor redov şi a reacţiilor chimice“. Laboratorul de chimie al Liceului „Gh. Lazăr" a devenit cu acest prilej, timp de peste două ore, amfiteatrul unor discuţii de o înaltă ţinută ştiinţifici. Secţia de fizică şi-a desfăşurat şe­dinţa cu tem­a „Mişcarea de rotaţie a solidului rigid", prezentată de e­­levii Cristina Petrişor şi Dan Crîs­­nic, cărora li s-au adăugat Paula Florescu şi Simion Popoviciu, cu interesante probleme, ca aplicaţii ale noţiunilor teoretice. Un puternic ecou a trezit printre participanţi propunerea organizaţiei de partid a întreprinderii de piese auto, de a patrona activitatea so­cietăţii, în scopul oferirii unor con­diţii facilitante legării teoriei de ac­tivitatea practică, productivă. în săptămînă aceasta sînt progra­mate şedinţele secţiilor de biologie, cu tema „Evoluţia sistemului nervos in seria animală“ (prezentată de e­­leva Anca Ioachim, distinsă cu pre­miul I la concursul de biologie, faza republicană 1973) şi de matematică, (miercuri) cu tema „Subiectele date la Olimpiada internaţională de ma­tematică" (în prezentarea profesoru­lui Harald Müller și a elevilor lile Urlea, Gruia Arsu, Ovidiu Sigoran și Adrian Iordache), prof. ION TITUS PERSOIU = ® — ~ Corde din secţia preparaţia fila­turii de la „Firul roşu” Tălmaciu Foto: FRED M­SS — 0 ft — Realizări la CAP. Mosna Colectivul ingrăşătoriei de porci a C.A.P. Moşna desfăşoară o susţinu­tă activitate pentru realizarea sar­cinilor în acest sector. Pînă la în­ceputul lunii noiembrie au fost pre­date la fondul de stat mai bine de 42 tone carne şi este în curs de livrare un nou lot de porci graşi. Sub îndrumarea şefului de fermă, tehnicianul Vasile Munteanu, se ac­ţionează în prezent în direcţia pre­gătirilor pentru sezonul rece. O echi­pă de muncitori de la „Emailul roşu" Mediaş îi ajută pe cooperatori la realizarea instalaţiei de încălzire a adăposturilor şi a maternităţii de scroafe. Lucrările se află, de altfel, în stadiu de finalizare. Fiecare adă­post dispune de o bucătărie proprie pentru prepararea nutreţurilor. Conducerea ingrăşătoriei a luat totodată măsuri pentru asigurarea stocului necesar de furaje. Ast­fel, îngrăşătoria dispune la ora actuală de 300 tone porumb din producţia proprie a uni­tăţii, urmînd să primească din com­­petinţă încă 300 tone. S-au asigu­rat, de asemenea, 50 de tone car­tofi, 60 tone sfeclă furajeră şi 50 tone fîn­ lucernă. în raţia zilnică a unei scroafe se administrează 2 kg făină porumb, 2 kg cartofi şi 2—3 kg zer, iar porcii la îngrăşat sunt alimentaţi la discreţie, cu făină de porumb în amestec cu orz său se­cară, cartofi fierţi ceea ce asigură realizarea unui spor zilnic de creş­tere în greutate de 500 g. De alt­fel, colectivul ingrăşătoriei este ho­­tărît să livreze pînă la finele anu­lui încă 23 tone carne. I IN SECTORUL ZOOTEHNIC­­­I Preocupări şi ...preocupări pentru pregăti-1 I rea adăposturilor şi prepararea furajelor ] odată cu­ intrarea animalelor . In stabulaţie, organele agricole jude­ţene au stabilit un complex de mă­suri menite să asigure cadrul ne­-­ cesar realizării în­ bune condiţiuni a producţiei animaliere şi în sezo­nul rece. Printre altele, este vorba de pregătirea spaţiilor de cazare şi o­ mai bună­ gospodărire şi valorifi­care a furajelor,, îndeosebi a gro­sierelor. Întrucît de la,data transmiterii a­­cestor sarcini­ au trecut circa 3 săp­­tămîni, ne-am propus să­ vedem la faţa locului cum se materializează. Se poate aprecia faptul că în gene­ral, lucrătorii din sectorul zooteh­nic au înţeles să acţioneze , în­­ra­­port cu, cerinţele, pe­­care le ridică, desfăşurarea producţiei zootehniste. Un exemplu pozitiv ni­ l-a­ oferit în­ acest sens colectivul fermei nr. 5 Cornă­ţel, a Întreprinderii intercoope­­ratiste zootehnice Roşia. Pentru con­fruntarea cu iarna, aici au fost luate din timp măsuri de­ pregătire a adă­posturilor. Uşile tuturor grajdurilor au fost reparate, iar geamurile spar­te de la­ Terestre, înlocuite. Furajele pentru­ întregul efectiv de 708 ca­pete de tineret taurin sunt judicios gospodărite. Nutreţurile­ ce intră în raţia zilnică sunt tocate şi preparate, în­ acest scop a fost formată o echi­­pă furajeră compusă din 4 oameni, care­­ se­ preocupă sau­­numai de dis­­tribuirea furajelor,­­ dar­­ şi de pregă­tirea lor. Petru David, asigură zil­nic făina de trifoi ,pentru viţeii sub vîrsta de 6 luni,, iar Nicolae N­ărcuş şi membrii acestei echipe, finul to­cat care intră in alimentaţia tine­retului taurin, preparat în amestec cu borhot. O notă. In,plus pentru ordinea şi disciplina ce domnesc aici, pentru spiritul gospodăresc ma­nifestat în administrarea nutreţuri­lor. • Preocupări, pe­­această, linie am re­marcat şi , la cooperativa agricolă de producţie din­­Alţîna, care dis­­­pune, la ora actuală, de un putern­­ic sector zootehnic, 813 taurine, din care 434 vaci şi juninci. Spaţiul necesar pentru­­cazare este asigurat. Pregătirile pentru iarnă la adăpos­turi s-­au încheiat. în prezent, prin­cipala atenţie este acordată îngri­jirii­ şi furajării animalelor. Necesa­rul de furaje, cu excepţia a 363­ tone­ suculente, a fost asigurat. Raţiile sunt bine întocmite, echilibrate şi cunoscute s­rie îngrijitorii-mulgatori. în cele două tainuri ale unei vaci d­e lapte intră 6 kg linuri, 15­­kg suculente şi 7 kg grosiere. Pentru prepararea nutreţurilor, unitatea şi-a­­construit o bucătărie furajeră. Din păcate, nu poate­ fi utilizată deoare­ce­ aiu­lS-au categizat încă instalaptţe •necesare, câte de alfel, nu se gă­sesc nici­ la întreprinderea judeţeană de aprovizionare tehnico-m­­aterială. Totuşi, este lăudabil faptul că pînă la­, intrarea în funcţiune a acestei bucătării,­lucrătorii din sectorul zoo­tehnic se, străduiesc să utilizeze cît mai.­ eficient baza­­materială pe care o au la dispoziţie. Şi aici, s-a tre­cut la tocarea şi prepararea coceni­lor cu saramură. După cum dec­lară şeful fermei,­­Laurenţiu Schopp, în acelaşi mod vor fi administraţi în hrana animalelor şi­­ciocalăii de po­rumb. Faptul că grosierele intră în raţia zilnică sub formă preparată, a determinat­­îmbunătăţirea, în ultima perioadă, a producţiei de lapte şi carne. Astfel, dacă la intrarea in­­ stabiilaţie'producţia de lapte de la fiecare vacă furajată a fost de nu­mai.’ 1,8 litri, în­ prezent ea se apro­pie de 3 litri. Din,păcate, lucrurile ,nu stau pes­te tot la fel., Constatările, făcute au scos,­la­ iveală şi o serie de defici­enţe în­ pregătirea adăposturilor şi in prepararea nutreţurilor, deficien­ţe datorate în primul rind lipsei de­­ responsabilitate de care dau dovadă­­unii­ factori de răspundere pentru (Continuare în pag. a IV-a) P. BUD In pagina a 3-a: întreprinderea „Dumbrava” Sibiu Blazonul utilităţii şi al bunului gust I I­I­I ANCHETA CULTURALA Mesageri ai artei culte in dialog permanent cu publicul Uimind seria’ anchetelor cultirale referitoare la modalităţile aplicate , şi cele de perspectivă pentru generali­zarea­ artei chite în rîndurile mase­lor largi de oarm­eni ai muncii,' am -.purtat discuţii' 'anterioare cu orga­nele­­ de partid şi de conducere ,din întreprinderi, am solicitat opinia­­câ­torva muncitori. De­ data aceasta, ne am propus să investigăm părerea a trei reprezentanţi ai artei culte din oraşul nostru, Care sunt­­ în activi­tate efectivă cu oamenii muncii do- Titori "fic cunoaştere m­ai profunda, m­ai" temeinică "a artei în general. Invitaţii noştrii: Ion Arsin, profesor de­ muzică la liceul „Octavian Goga“,­ dirijor al coralei Gheorghe Dima, Costel Rădulescu, artist emerit, lau­reat al Premiului de stat, regizor pasionat al formaţiilor teatrale de amatori şi pictorul Nicolae G. Ior­­ga, " membru ' al U.A.P., directorul Şcolii populare de artă, Ion Arşin. Mă­ voi referi­­cu­ predi­lecţie la muzica cultă. Personal con­sider că una­ din cele mai"mari de­­­ficienţe în atragerea maselor spre muzică este tocmai repertoriul,­care nu este întotdeauna pe înţelesul pu­blicului. Se impune, pentru început, prezentarea lucrărilor cu melodie simplă. Să se facă o trecere lentă, logică de la clasicism la romantism­,' la­­muzica' nouă. Temele concret­elor trebuie disecate. Poemul simfonic s-a' dezvoltat mult', ’odată' cu apariţia, şcolii’ naţionale, fiind o împletire ’de teme folclorice,' filozofice. Toate a­cestea ‘sunt greu­­de­­ pătruns fără • o­­­­ instrucţie muzicală prealabilă. Se im­pune mersul pe concerte educative,­­ cu­ teme explicate, ce­ pot fi găz­duite într-o casă de cultură pentru tineret, pot fi ţinute chiar de secre­­­­taru­l­­muzical al­­ filarmonicii. Iniţia­tiva veche­,şi, abandonată acum,­de a se duce filarmonica în întreprinderi , era foarte bună. Se poate relua. Da­­­­că Op­era română din Cluj promite o­ prezenţă de două ori pe lună cu spectacole la Sibiu, de ce noi, si­­bienii n-­am putea să ne ajutăm c­u , posibilităţile locale. Se pot lucra in­­­formaţiile­ întreprinderilor cântate de Ion Dumitrescu, George Dumitrescu,­­ ce , sunt deosebit de frumoase şi a­u un­ conţinut apropiat de cerinţele e­­­­ducaţiei socialiste a maselor. Noi am început, la corul Dima cu Înain­taşii muzicii româneşti şi mi se pare a fi‘ foarte bine aşa, în altă ordine de idei, programul de­­ concerte al Orchestrei­­ simfonice niul’găsesc a fi cel mai bu­­n. Ar pu­tea,, organiza în perioada de iarnă ,un­­curs , de iniţiere muzicală unde să­­se deschidă, un cerc de prieteni ai muzicii.­Duminica e ziua cea mai­­ propice, pentru că atunci sînt mun­­­­citorii liberi, cei din armată, tineri elevi şi studenţi.­­ Apoi, o­ formaţie ,de operetă^ar prijide foarte­ bine la Sibiu. A exîs­­ tat, ,cîttdva,, s^ă destrămat şi azi nu •mais .are nimeni iniţiativa de . a o .........I.................................. (Continuare în pag. a IV-a) F. RĂDULESCU Şedinţa Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului •­­ Sibiu Ieri, a avut loc, şedinţa Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului Sibiu, care a dezbătut modul cum au fost asigurate baza furajeră şi condiţiile de stabulaţie ale animalelor, pentru perioada de iarnă, în unităţile agricole din judeţ, precum şi măsurile ce se impun a fi luate pentru perioada următoare. A fost analizat totodată studiul privind pregătirea proiectelor pen­tru investiţiile anului 1975 şi în perspectivă. In continuare au fost prezentele spre rezolvare şi aprobare o­ serie de­ rapoarte privind activitatea social-economică a unor întreprinderi și instituții din județul nostru. l Cadru din-expoziţia personală Maria Spiridon la Casa artelor din Sibiu. Foto: HORST BUCHFELNER

Next