Unirea, ianuarie 1971 (Anul 4, nr. 890-914)

1971-01-13 / nr. 898

ANUL IV, NR. 898 MIERCURI, 13 IANUARIE 1971 Planul­ îndeplinit ritmic, din primele zile ale anului i SUCCESUL DIN ANUL TRECUT PE DRUMUL REEDITĂRII La cîțiva ani, datorită unor deficiențe interne, care se perpe­tuau, colectivul întreprinderii de industrie locală din Alba Iulia nu reușise să îndeplinească exemplar sarcinile de plan la toți indicatorii și toate sortimentele. Această tradiție nedorită a fost curmată. In 1970, ca urmare a unei susținute preocupări pentru aprovizionarea ritmică cu materiale, utilizarea mai eficientă a capacităților de producție, extinderea mecanizării și întărirea disciplinei, au fost obținute depășiri considerabile la toți indi­catorii și majoritatea sortimentelor : 3,8 la sută la producția globală, 2,3 la sută la marfă vîndută și încasată, peste 1 060 000 lei beneficii suplimentare, productivitatea muncii a sporit cu 2,8 la sută. Mai reține atenția faptul că la absolut toate sortimen­tele, sarcinile de plan au fost îndeplinite. In fața colectivului întreprinderii stau și în anul curent sar­cini importante privind diversificarea producției și realizarea unor produse de calitate superioară. Față de anul trecut, sala­riații întreprinderii vor trebui să realizeze o producție globală mai mare cu 12,6 la sută. De asemenea, sunt planificate să se fabrice, pentru prima dată în întreprindere, containere, bene și grătare metalice, un nou tip de mobilă — "Alba II", — grăsimi animaliere, făinuri proteice, băuturi răcoritoare din fructe citrice, o gamă variată de bunuri de larg consum. Creșterea considerabilă a planului impunea luarea din timp a unor măsuri chibzuite, pregătirea temeinică din toate punctele de vedere a producției viitoare. Intr-un articol publicat în ziarul nostru nr. 855, din 21 noiembrie 1970, se sublinia că din acest punct de vedere situația nu era prea rară. Cu o lună și jumă­tate înainte de finele anului trecut, la două obiective cu pondere însemnată în producția întreprinderii, lucrările de construcție și punere în funcțiune erau mult rămase în urmă. Nici în privința încheierii contractelor economice lucrurile nu stăteau­ mai bine. La jumătatea lunii noiembrie încă nu era încheiat nici un con­tract pentru aprovizionarea cu materii prime și materiale. Receptivi la criticile aduse în coloanele ziarului nostru, tovarășii din conducerea­­ tehnică, întregul colectiv, îndrumat de organizația de partid pe întreprindere, și sprijinit de Consi-(Continuare în pag. a 3-a) Lazăr DEMETER Fabrica de porțelan din Alba Iulia, Secția fasonare. PfiOttTARI din toate țările, uniți-vAL 4 PAGINI, 30 BANI Peisaj Industrial din orașul Zlatna. • DE LA MINISTERUL SĂNĂTĂȚII Ministerul Sănătății aduce la cunoștință că începind cu data de 14 ianuarie, în toate județele țării se va desfășura acțiunea de vaccinare anti­­poliomielitica a copiilor năs­cuți între 1 noiembrie 1969 și 1 decembrie 1970, produs de Institutul Vaccinul, „Dr. I. Cantacuzino" din București se va administra sub formă de picături, pe vale bucală. Vaccinarea se face prin circumscripțiile sanitare teri­toriale în trei etape : 14—20 ianuarie; 14—20 februarie; 14—20 aprilie. Copiii născuți in luna decembrie 1970, vor fi vaccinați în etapele din fe­bruarie și aprilie, iar cei năs­cuți în lunile ianuarie și fe­bruarie 1971 in etapa din a­­prilie. La această acțiune sînt invitați a-și prezenta co­piii, la circumscripțiile sani­tare teritoriale, atît localnicii, cit și familiile cu domiciliul flotant, sau care în etapele de vaccinare se află ocazio­nal in localitate. Un colectiv de cercetători ai Institutului „Petru Poni" din Iași a realizat sinteza primu­lui adeziv românesc — „A­derom" — pentru înlocuirea cusăturii la confecții. Experi­mentat cu succes la Combi­natul de confecții și tricotaje București, adezivul a dovedit calități care-l situează la ni­velul celor mai bune produse similare din străinătate, țară­­ de care însă are un preț de cost mai mic. In cursul acestui an, institutul ieșean va realiza prima zonă de „Aderom", urmind a se trece la producerea lui pe scară industrială. " NOI MUNCITORI CALIFICAȚI Zilele trecute, am publicat în ziarul nostru o știre de la I.I.L. „Mureșul"' Aiud, arăți." ' că un număr de 40 de tineri muncitori au încheiat un curs de calificare la locul de mun­că și au primit carnetele de muncitori calificați Mergînd pe linia pregătirii unor cadre bine calificate pentru proce­sul de producție, conducerea Întreprinderii ne informează că recent au mai Încheiat cursurile de calificare încă 50 de lăcătuși specializați in construcții metalice. 9 NOI SORTIMENTE DE CONSTRUCȚII METALICE La întreprinderea de indus­trie locală­ „Mureșul" din Aiud s-a trecut, cu începere din a­­cest an, la confecționarea unor noi sortimente de con­strucții metalice. A fost pus la punct, de pildă, procesul de fabricație și s-au realizat pri­mele două prototipuri de centelnere destinate transpor­tului buteliilor de aragaz. De asemenea, a început fabrica­rea benzii transportoare din firmă, de tip „E", solicitată de Combinatul de industrie alimentară Brașov. In prezent, un colectiv al întreprinderii lucrează la de­finitivarea documentațiilor pentru un nou tip de centei­­ner (de transport al unor piese metalice mărunte), soli­citat de beneficiari externi. • UN NOU BUFET LA INTRAREA IN ALBA IULIA Pe șoseaua E 15­a, la intra­rea în Bărăbanț (municipiul Alba Iulia), a fost deschis un bufet. Aici sunt puse la dispo­ziția salariaților întreprinde­rilor din apropiere cît și a turiștilor aflați în trecere prin Alba Iulia numeroase și va­riate preparate culinare cît și băuturi. • ADEROM PRESTIGIOS UN NUME VIZITA DE LUCRU­­ TOVARĂȘULUI AN­CULAE CEAUȘESCU IA ÎNTREPRINDERI INDUSTRIALE UIRI JUDEȚUL PRAHOVA După cum este cunoscut, încă în primele zile de lucru ale anu­lui în curs, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU a întreprins o suită de vizite în întreprinderi indus­triale din județele Brașov și Si­biu, întîlniri de lucru în cadrul cărora au avut loc largi schim­buri de opinii cu factorii de răs­pundere din unitățile vizitate, din ministerele de resort, de la ju­dețe. Marți, 12 ianuarie, tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășii Gheorghe Pană, Ma­xim Berghianu, Manea Mănescu, Petre Blajovici și Vasile Patili­­neț, s-a întîlnit din nou cu fac­torii de conducere și colective­le de salariați, la locul lor de producție, la Uzina de mecanică fină din Sinaia, Uzina mecanică "Neptun", întreprinderea pentru reparații de utilaj electric (IRUB) și Uzina mecanică din Cîmpina, Uzina mecanică peni, Uzina de utilaj chimic Pro­­și Uzina "1 Mai" din Ploiești. Sinaia este cunoscută nu nu­mai ca stațiune de odihnă, ci și prin una dintre cele mai impor­tante întreprinderi constructoare de mașini — Uzina de mecanică fină, producătoare de pompe de injecție. Locuitorii Sinaiei au venit cu mic cu mare în întîmpinarea to­varășului Nicolae Ceaușescu și a celorlalți conducători de partid și de stat. Este, de altfel, o pre­lungire a atmosferei însuflețite ,ce a domnit pe întreg traseul de la Predeal spre Sinaia, o pre­lungire a vibrantei primiri făcute secretarului general al partidu­lui la Azuga, Bușteni, Țapului de mii și mii de Poiana cetă­țeni. Sosirea conducătorilor de partid și de stat în fața noului pavilion tehnico-administrativ al Uzinei de mecanică fină din Sina­ia a fost întîmpinată cu ropote de aplauze. Se scanda „P.C.R. — „P.C.R.", „Ceaușescu și popo­rul", „P.C.R. — Ceaușescu". Se fluturau stegulețe roșii și trico­lore. Pe o mare pancartă era înscrisă urarea „Bine ați venit, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu!". Primul secretar al Comitetului județean va al P.C.R., președintele Praho­Con­siliului popular județean, Ilie Cîșu, rostește un cuvînt de bun sosit. Directorul uzinei, inginerul Aurel Boghici, prezintă oaspeți­lor o expoziție unde sînt înfăți­șate principalele produse ale întreprinderii — aproximativ 30 de tipuri de pompe de injecție necesare echipării tuturor tipuri­lor de motoare Diesel fabricate în țara noastră, pompe de ulei și distribuitoare hidraulice pen­tru instalații de mecanizări și automatizări. Vizitînd hala de automate și semifabricate pentru aparatura de precizie, secretarul general al partidului se interesează de desfășurarea procesului de pro­ducție, de modul de organizare a fluxului tehnologic. In hala­ prelucrărilor mecanice, la locurile de muncă ale lăcă­tușului Stan Mihălcioiu, care lu­crează de aproximativ 32 de ani in această uzină, controlorului tehnic de calitate Ion Manta, lă­cătușului ajusto­r­­ Georgeta­ Voi­­culescu, tovarășul Nicolae Ceaușescu se oprește și discută cu muncitori despre preocupări­le lor pentru creșterea produc­ției și productivității muncii, se interesează de condițiile de lu­cru și de­­ față ale acestora. Muncitorii, tehnicienii și inginerii, întreg colectivul uzinei aflat la acea oră la locurile de produc­ție, întrerup cîteva clipe activi­tatea și fac oaspeților o caldă primire. ,Bine ați venit în mijlo­cul nostru.­ovarășe Nicolae Ceaușescu - „Să ne trăiți ani mulți, tovarășe secretar general al partidului !" — sunt urări ce se fac pretutindeni auzite, ex­­presie a sentimentelor de pre­țuire și dragoste pe care colec­tivul acestei moderne întreprin­deri industriale, ca întregul nos­tru popor, le nutrește față de tovarășul Nicolae Ceaușescu. Uzina mecanică din Sinaia, ca­re în ultimii ani a cunoscut dezvoltare deosebită, va înregis­­­tra înnoiri și mai importante în actualul plat­ cincinal. Se află în construcție aripa nouă a ac­tualei hale unde se execută pompele de injecție și aparatu­ră de precizie înainte de încheierea vizitei în această uzină, secretarul ge­neral al partidului felicită pe muncitorii, tehnicienii și inginerii acestei unități pentru succesele obținute pînă in prezent și le urează noi victorii în actualul plan cincinal, care, încă din pri­mele zile, a început sub semne de bun augur. Pe parcursul vizitei, constatînd că în unitate există încă multe resurse pentru mărirea volumu­lui și ridicarea necontenită a calității producției, tovarășul Nicolae Ceaușescu recomandă conducerii întreprinderii și mi­nisterului de resort să analizeze toate posibilitățile pentru depă­șirea prevederilor inițiale ale planului. Dialogul între oaspeți și gazde pe această temă se soldează cu recomandarea ca la sfîrșitul actualului cincinal să se ajungă la o producție de a­­proximativ 600 000 pompe de in­jecție, în unități convenționale, față de­­ 10 000 cit era prevăzut inițial. De asemenea, secretarul general al partidului adresează colectivului uzinei îndemnul mo­bilizator de a depune eforturi stăruitoare pe tărîmul concepției și realizării de mașini, atît pen­tru necesități proprii, cît și pen­tru înzestrarea altor întreprin­deri. Intrarea în orașul Cîmpina este străjuită de o mare arcadă dea­supra căreia stă înscrisă cu li­tere mari urarea : „Bine ați ve­nit, iubiți conducători de partid și de stat !". O mare și entuzias­ta mulțime de oameni — practic intreaga urbe Cîmpina — este adunată de o parte și de alta a principalei artere de comunica­ție. Prima întîlnire cu oamenii muncii din Cîmpina are loc la Uzina mecanică „Neptun". O dată cu grupul de tinere ce ies cu flori în întîmpinarea se­cretarului general al partidului, a celorlalți oaspeți, vine și Ana Telegescu, cel mai vîrstnic ce­tățean al Cîmpinei, care, cu e­­moția firească a momentului, rostește : „Bine-ați venit în mij­locul nostru, tovarășe Ceaușescu. Am 88 de ani, dar în viața mea n-am cunoscut alt conducător mai popular și mai iubit decît dumneavoastră. Bine ați venit !". Directorul uzinei, Ferdinand Șandu, conduce pe oaspeți prin această importantă întreprindere producătoare de reductoare de viteză — piesă componentă la o gamă largă de agregate și in­stalații pentru industria construc­toare de mașini — și de trolii pentru ascensoare. Se trece mai întîi prin secția mecanică-montaj. Numeroși mun­citori ies în calea tovarășului Nicolae Ceaușescu, adresîndu-i cuvinte de bun venit, precum și mulțumiri de a-l avea ca oaspe­te în aceste zile de început de an, de început de cincinal, cînd în fața lor stau sarcini deosebit de importante pentru materiali­zarea perspectivelor de dezvolta­re ale unității în care lucrează. O oprire la locul de muncă al maistrului Vasile Enache prile­juiește un dialog între secreta­rul general al partidului și mun­citorii adunați în jurul său des­pre felul în care muncitorii își îndeplinesc sarcinile de produc­ție, despre condițiile lor de mun­că și de viață. Gazdele infor­mează pe oaspeți că an de an, întreprinderea a fost Întregită cu noi suprafețe de producție. Dez­voltarea uzinei, arată secretarul general al partidului, ,poate cu­ Reportaj realizat de : ION MARGINEANU N. POPESCU-BOGDANEȘTI PAUL DIACONESCU MIRCEA S. IONESCU (Continuare în pag. a 4-a) Vizita ministrului afacerilor externe al Republicii Italiene, Aldo Mori, în țara noastră La invitația ministrului aface­rilor externe al Republicii Socia­liste România, Corneliu Mănescu, marți după-amiază, a sosit în capitală, într-o vizită oficială, ministrul afacerilor externe al Republicii Italiene, Aldo Moro. Oaspetele este însoțit de Ro­berto Ducci, ambasador, direc­tor general al afacerilor politice, Cesidio Guazzaroni, ministru plenipotențiar, director al afacerilor economice, adjunct Luigi Cottafavi, ministru țiar, șeful de cabinet plenipoten­al minis­trului, Salvatore Saraceno, mi­nistru plenipotențiar, șeful servi­ciului de presă, Sereno Frento, șeful secretariatului particular al ministrului, Carlo Andrea Orsini Baroni, consilier de ambasadă, serviciul de ceremonial, Giulio Bilancioni, consilier de ambasa­dă, șef de birou în Direcția ge­nerală a afacerilor economice, Luigi Vittorio Fer Ani, consilier de ambasadă, șef de birou în Direcția generală a afacerilor politice. La sosire, pe aeroportul Oto­­peni, oaspeții au fost întîmpinați de Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe, Iacob Ionașcu, ambasa­dorul României in Italia, de funcționari superiori din Minis­terul Afacerilor Externe. Erau prezenți Niccolo Moscato, ambasadorul Italiei la București, și membri ai ambasadei. Marți după-amiaza, ministrul afacerilor externe al Republicii Italiene, Aldo Moro, a făcut vizită protocolară ministrului a­ a­facerilor externe al Republicii Socialiste România, Corneliu Mănescu. Seara, ministrul afacerilor ex­terne, Corneliu Mănescu, a ofe­rit un dineu în onoarea minis­trului afacerilor externe al Italiei, Aldo Moro. In timpul dineului, care s-a desfășurat într-o atmosferă cor­dială, Corneliu Mănescu și Aldo Moro au rostit toasturi. (Agerpres) 133333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333* * SINE HOTELURILE SUEICIENE DE Hotelul, locul dintr-o localitate sau alta unde li se oferă cazare pentru o perioadă mai mică sau mai mare de timp, trebuie să fie primitor, să ofere condiții bune de odihnă, personalul de deservire să fie civilizat, să facă totul pentru a se simți aici ca a­­casă. Toate acestea sunt de fapt cerințe elementare, obligatoriu de îndeplinit. Acolo unde există preocupare, acolo unde acestor probleme li se acordă importanța cuvenită, pasagerul este mulțumit și nu va scăpa ocazia să mai re­vină. Zilele acestea, cu geamantanul în mînă, în calitate de pasager, am bătut la ușile hotelurilor din Aiud, Blaj și Sebeș, pentru a ne convinge de ospitalitatea acesto­ra, de modul cum înțelege să-și facă datoria personalul specializat. La Aiud am fost întîmpinați cu „n-avem locuri, încercați la sec­torul particular”. In timpul cît am stat, în biroul portarului-gestionar s-au prezentat numeroși cetățeni cărora li s-a răspuns la fel. Ce era să facă oamenii? Aveau de ales , ori plecau, noaptea, prin oraș și își căutau locuri de dor­mit la cetățeni, ori se duceau în gară... Am discutat problema su­praaglomerării de la hotel cu con­­tabilul-șef al I.G.C.L. Aiud, Gheorghe Hîrceagă. — Avem greutăți din pricina spațiului realmente insuficient, ne-a spus dinsul. Hotelul aparține întreprinderii noastre. Are 21 de camere, care totalizează 56 de locuri. Or, cum acesta este așe­­zat în plin centrul orașului, pe o importantă rețea turistică, este în permanență ocupat. Porni­nd de la cerințele mari, am hotărît extinderea spațiilor... „Hotărîrea" luată de conduce­rea I.G.C.L. s-a produs cu aproa­pe trei ani în urmă. Atunci s-­a ajuns la concluzia că hotelului pot să-i mai fie repartizate, încă ? camere situate la același etaj Patru dintre acestea au fost elibe­rate imediat. I.G.C.L.-ul a procu­rat mobilă în valoare de 56­0Qe lei pentru dotarea lor, a depozi­tat-o în ele, dar nu le-a dat în folosință. Situația se prezintă­­ la fel și în ziua de azi. — Nu putem folosi și aceste camere, susține contabilul șef, deoarece în patru camere mai Ia- ANCHETA ZILEI cutiesc două familii. Patru dintre camere sînt pline cu mobilă... Cînd se vor muta acești locatari, vom introduce încălzirea centrală și le vom amenaja pe toate. Pînă atunci... Este de-a dreptul de neînțeles punctul de vedere a­ conducerii I.G.C.L. Aiud (director Gligor Zamf). Adică cum vine această joacă de copii? „Mi se dau toa­te cele 8 camere, le primesc și le reamenajez. Nu mi se dau toate, nu mișc un deget pentru punerea lor la punct, pe cetățeni, îi privește unde își găsesc locuri de cazare". Nu-i pare tovarășu­lui director anacronică această stare de fapt? Nu-i cam neecono­­micos să „cazezi" în patru came­re de hotel niște mobilă, care, între noi fie vorba, poate fi depo­zitată și într-o magazie? Vizitînd camerele hotelului, dis­­cutînd cu unii dintre pasageri, am reținut cuvintele de apreciere ale acestora privitoare la ordine, cu­rățenie, deservire. E o notă bună pentru colectivul acestei unități care a tras concluzii sănătoase din criticile care i-au fost aduse nu cu mult timp în urmă, unele chiar și în coloanele ziarului nostru. O situație cu totul specială, ge­nerată de lipsa spiritului gospo­dăresc am întîlnit-o la hotelul din Blaj. Jumătate din lenjeria exis­tentă, practic nu mai poate fi în­trebuințată. E o impolitețe, o lipsă de respect să dai unor oa­meni care plătesc pentru confort, niște cearșafuri zdrențuite, căror culoare se apropie, de atîta a folosință, de cea a postavului. — Pernele din hotel, ne-a spus pasagerul I. G., sunt cît se poate de incomode. Sînt extrem de mici, pumnul de vată cu care sunt um­plute ți se face cocoloș sub cap, deranjîndu-te. Nu înțeleg de ce nu se scot din uz astfel de o­­biecte care în loc să te mulțu­mească, îți produc nervi. — Eu locuiesc de 16 zile în hotel, ne-a precizat Arida Schmidh. In general sunt mulțumită de felul cum își fac datoria portarii-gestio­­nari, femeile de serviciu. Nu-i zgomot, nu se deranjează nimeni. Este curățenie. Dacă ar fi și bine dotat hotelul cu mobilier și len­jerie curată, aș fi pe deplin mul­țumită... G. RADU (Continuare In pag. a 3-a) 86686)86 £ 666>680 €,6‘€ iS166$6S66 £ i6666 © 866e66†08S66006i6600-9608886e €>0086* I.P.B. AIUD ; Depozitul de materiale Unite.

Next