Unirea, noiembrie 1973 (Anul 6, nr. 1768-1793)

1973-11-08 / nr. 1774

I ANUL VI, NR. 1774I JOI, 8 NOIEMBRIE 1973I 4 PAGINI, 30 BANII REDUCEREA CHELTUIELILOR MATERIALE sarcină permanentă din industrie și de­strucții Alăturîndu-se efortului general al întregului nostru popor, de a îndeplini cincinalul înainte de termen, oamenii muncii din in­dustria județului Alba, sub con­ducerea și îndrumarea permanen­tă a organelor și organizațiilor de partid, acționează cu consecven­tă în direcția realizării exemplare a prevederilor de plan și anga­jamentelor luate în întrecere, a sarcinilor trasate de conducerea partidului privind gospodărirea cât mai chibzuită și valorificarea la un nivel superior a resurselor materiale, a întregului potențial tehnic și uman existent în uni­tățile economice, pentru crește­rea eficienței întregii activități. In acest sens, pe baza studie­rii temeinice a posibilităților și rezervelor existente în fiecare u­­nitate economică, biroul Comite­tului județean de partid a elabo­rat programe de măsuri concrete care au vizat mobilizarea comu­niștilor, a tuturor oamenilor mun­cii la acțiunea de valorificare a resurselor, prin reducerea con­sumurilor specifice, folosirea ra­țională a capacităților și suprafe­țelor de producție, îmbunătățirea parametrilor constructivi și func­ționali ai produselor, utilizarea cu maximum de randament a mașinilor și utilajelor. Aceste probleme de majoră importantă au­ constituit obiectul unor am­ple dezbateri și analize critice în organizațiile de partid, în adună­rile generale ale oamenilor mun­­cii, cu prilejul cărora s-a hotărit înlăturarea deficiențelor existen­te, diminuarea și reducerea inte­grală a rebuturilor, combaterea sub orice formă a risipei, punîn­­du-se accentul pe valorificarea judicioasă a materiilor prime și materialelor, a combustibilului și energiei, asimilarea și introduce­rea în fabricație a unor produse noi, cu caracteristici tehnico-eco­­nomice superioare, reproiectarea unor produse și perfecționarea tehnologiilor de fabricație, în scopul reducerii, în final, a chel­tuielilor materiale de producție. Stimularea gîndirii vii, a spiri­tului novator al oamenilor mun­cii din unitățile economice ale județului a declanșat apariția u­­nor valoroase inițiative menite să asigure valorificarea la un nivel superior a rezervelor existente. Se cuvin a fi menționate îndeo­sebi inițiativele „Să realizăm mai multe produse finite din aceeași cantitate de materie primă“, aplicată cu bune rezultate în opt întreprinderi din județ: „Să lu­crăm o zi pe lună cu lemn de mină economisit", a colectivelor de mineri de la Exploatarea­ mi­nieră din Zlatna, Roșia Montană și Baia de Arieș, inițiativa co­lectivului de la întreprinderea de încălțăminte „Ardeleana" Alba Iulia, „de a realiza cea mai mare parte din depășirea de plan cu materii prime și materiale econo­misite", precum și inițiativa „Să lucrăm o zi pe lună cu materiale economisite" a constructorilor sistemului hidroenergetic de pe rîul Sebeș. In acțiunea de reducere a chel­tuielilor materiale, numeroase u­­nități economice s-au folosit cu competentă de noile organisme obștești, consiliile­ de control muncitoresc și comisiile pe dome­nii, create in scopul de a contro­la modul în care se aplică hotă­­rîrile de partid și de stat în do­meniul economic și social, de a sprijini organele de conducere colectivă în realizarea exempla­ră a sarcinilor de plan, in elabo­rarea și aplicarea măsurilor des­tinate îmbunătățirii calității pro­ducției, încadrării în consumuri­le specifice, perfecționării tehno­logiilor de fabricație, creșterii e­­ficienței economice. Astfel merită a fi evidențiată activitatea mășurată de către consiliile des­pre control muncitoresc și comisiile pe domenii de la întreprinderea de porțelan Alba Iulia, întreprin­derea metalurgică de metale ne­feroase Zlatna, întreprinderea de produse refractare Alba Iulia și altele. Prin aplicarea studiilor întocmite de comisiile pe domenii de la întreprinderea de produse refractare Alba Iulia, ca să dăm numai un exemplu, s-a rezolvat problema depozitării aluminei și s-au obținut economii la princi­palele materii prime și materia­le : 21 tone argilă import,­­ 294 tone șamotă Înnobilată, 58,6 tone alumină și altele. Ca rezultat al tuturor acestor acțiuni, a preocupării permanen­te a organelor și organizațiilor de partid pentru traducerea în viață a unor cuprinzătoare pla­nuri de măsuri tehnico-organiza­­torice și politico-educative, majo­ritatea colectivelor din unitățile economice ale județului au obți­nut rezultate bune pe linia re­ducerii continue a cheltuielilor de producție. Dintre acestea a­­mintim pe cele de la întreprinde­rea „Salina" — Ocna Mureș, în­treprinderea metalurgică de me­tale neferoase — Zlatna, între­prinderea metalurgică — Aiud, întreprinderea de încălțăminte „Ardeleana" — Alba Iulia, între­prinderea de ciorapi — Sebeș, întreprinderea de prefabricate din beton — Aiud și altele. De re­marcat, că eforturile oamenilor muncii din industria județului s-au concretizat în economisirea (Continuare în oaq­a III-a), pe ale a colectivelor de muncă șantierele de com­­județului Ing. GHEORGHE COSTEA, secretar al Comitetului județean Alba al P.C.R. SA LUCREZI CU MIlNILE, DAR LA PUI ȘI SU­FLET ÎN CEEA CE FACI, CA SA POTI LASA CEVA IN URMA TA... ... Diminețile, vara mai ales, cu greu îl puteai găsi acasă căci se scula devreme și pe la ora 5 o pornea spre haturi. „Am și uitat, spunea cîteodată, cum e să-ți bată soarele-n ferestre, la răsărit sau asfințit. Căci vine cste unul, și te roagă, Ioane, fă bine și vezi ce are combina asta, bate ceva suspect la ea, eu m-am chinuit dar degeaba". Și atunci poți să stai locului, indiferent, să arăți pe ceas că ți s-a încheiat programul? Ei, vezi, asta-i la noi, în agricultură! In primăvara lui 1963, cînd comuniștii din I.A.S. Alba Iulia l-au primit în rîndurile lor, Ion Ordean avea 21 de ani, 3 ani ca meseriaș și mai avea ceva de preț: dorința de a dovedi prin fapte că merită să poarte titlul de membru al partidului comunist. Cu glasul plin de emoție s-a angajat, atunci, să fie un exemplu de conduită, să-și îmbogățească cunoștințele politice și profesionale și să le pună în slujba colectivului de muncă. Și-a respectat Ion Ordean cuvîntul dat atunci? Iată ce ne spune ing. Mircea Chisa­­novici, secretarul comitetului de partid din I.A.S. Alba Iulia. „Dacă cineva merită să se scrie despre el în ziar, apoi acela e Ion Ordean. Din cei 13 salariați ai sectorului mecanic al întreprinderii, Ion Ordean este cel mai solicitat. Ziua lucrează pe combină, „în mîinile lui cîntă mașina, nu alta", iar seara, în atelier, repară pompe de injecții pentru motoarele tractoarelor. In anul acesta a recoltat cu „Gloria"' 38 ha porumb, 96 ha grîu, 24 ha trifoi și 34 ha soia. Sin­gur, 192 ha, în pauzele dintre două reparații. Dar, oare­­cite hec­tare s-au adunat din 1960, de cind a absolvit școala profesională de mecanici agricoli din Alba Iulia? Nu știe nici el, nu s-a gîndit ni­ciodată să le contabilizeze, ce rost ar avea ... In orice caz, de lucrat în cîmp va mai lucra, va mai aduna multă recoltă în bun­cărul combinei Gloria și de grîu, și de porumb, și de trifoi și de soia și de oricare alta din cele 36 de culturi la care poate fi adaptată această modernă combină. Firește, nu va neglija nici munca de atelier, căci vine vremea reparațiilor și priceperea lui este necesară la punerea la punct a pompelor de injecție, la re­medierea defecțiunilor celorlalte mașini și utilaje agricole. Comu­nistul Ion Ordean nu face altceva decit să-și respecte cuvîntul dat atunci, în 23 mai 1963, în fata adunării organizației de partid care l-a primit in rindurile ei, și toate faptele astea, ale lui, nu sînt altceva decit mărturii că se ține de cuvînt. Gheorghe BERCEA à Acțiunea cultural-educativă | ■ £„Cu cine se mindrește satul",? I­n inițiată de secția de propagații? ! ?dă a Comitetului județean Al-1 8 ^lea al P.C.R., a găsit un larg ^ * ^ecou în rindul cetățenilor din ^ B ^județul nostru. In sprijinul a­^ ■ ^cestei afirmații putem aduce ^ I­n multe exemple care să ateste^ ■ ^numărul mare de participanți,^ I ^ modul în care cei ce au luat ^ B ^ cuvîntul au subliniat scopul ^ I # educativ al acțiunii, transfor­^ ș­i mările petrecute în lumea sa­ ? R Stului contemporan. ^ I à \„cu cine se­­ f­i MINORE­ȘTE COOPER/I­Eiu­r ? |--------------| In prezent, această inițiativă ? * ^ este îmbrățișată nu numai în î­­ ^mediul rural ci și în cel ur-^ ■ ^ ban. Am fost informați de că­ î | ^tre tovarășul Nicolae Trif, î ■ £ președintele cooperativei meș-^ | ^teșugărești „înfrățirea" din o­r ■ ^rasul Blaj, că vineri, 9 noiem­^ 1 ^bune, la orele 15, în sala Casei ^ j ^orășenești de cultură se va or­ 2 ■ ^ganiza acțiunea „Cu cine se? | ^mîndrește cooperativa". Vor fi^ ■ ? evidențiate aspecte menite să^ I #redea dezvoltarea cunoscută^ ■ ^de cooperativă în anii con-^ i ^strucției socialismului, nume^­­ ^de meșteșugari care­ au con-^ 8 atribuit la crearea primei uni­? B­îmi ț . ^ Cu acest prilej se va deschi­? 1 ide o expoziție, ce va reda as-^ _ ^pe d­e din Í cooperativei, munca lucrătorilor^ » ? I 6 ? * Aspect de lucru din secția confecții haine din piele a Fabri­cii „Căsprioara“ din Sebeș. UN SUCCES PE SEAMĂ IN INDUSTRIA JUDEȚULUI PM ASTAZI, 10 MNIRIPOINDIRI AN­ RAPORTAI lAIDEPUNDIREA SARCINII­OR DJ PIAN PI PRIMII TREI ANI Al CINCINAIOIOI înscriind pe agenda activității lor zilnice preo­cuparea pentru îndeplinirea exemplară a progra­mului elaborat de cel de al X-lea Congres al partidului și de Conferința Națională a P.C.R., oamenii muncii din industria­­ județului nostru s-au angajat cu întreaga lor energie și putere de muncă in marea întrecere patriotică pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen. Cu convingerea fermă că stă în puterea minții și brațelor lor de a asigura o înaltă productivitate a muncii in condițiile unei eficiente economice superioare, colectivele a zece unități economice, printre care : I.M.M.N. Zlatna, I.M. Baia de Arieș, „Salina", I.H. Petrești, „Ardeleana" Alba Iulia, întreprinderea viei și vinului și altele, au ra­portat îndeplinirea sarcinilor de plan aferente primilor trei ani ai actualului cincinal. Consertaind acest prestigios succes, gîndul ne îndeamnă la o sumară retrospectivă. Desprin­dem din mulțimea acțiunilor și măsurilor ce au favorizat aceste rezultate, cîteva mai reprezen­tative. In această ordine de idei se cuvine re­marcat, ca o trăsătură distinctivă, faptul că or­ganele și organizațiile de partid au desfășurat o intensă muncă politică pentru mobilizarea tu­turor forțelor la identificarea și punerea în va­loare a noi rezerve interne. Ca urmare, la în­deplinirea înainte de termen a sarcinilor pe pe­rioada 1971-1973 și-au spus cuvîntul măsurile luate pe linia utilizării : cu randament sporit a spațiilor și capacităților de producție, îmbună­tățirea coeficientului de schimburi, creșterea in­dicilor intensivi și extensivi de utilizare a ma­șinilor și instalațiilor, mecanizarea operațiunilor grele și cu volum mare de muncă etc. Abnegația și însuflețirea cu care comuniștii și ceilalți oameni ai muncii au acționat pentru în­deplinirea sarcinilor, cunoaște în aceste zile o intensitate și mai mare. Hotărîte să folosească cu randament maxim timpul care a mai rămas pînă la finele anului, colectivele acestor unități s-au angajat să obțină, peste prevederile inițiale ale primilor trei ani ai cincinalului, O PRODUCȚIE SUPLIMENTARA DE 475 MILIOANE LEI, concre­tizată în produse ale industriei extractive, ex­ploatării și prelucrării lemnului, industriei ușoare și alimentare destinate beneficiarilor in­terni și de peste hotare. Măsuri pentru sporirea productivității pășunilor Animalele se află acum în stabulație, dar bunii gospodari n-au uitat măsurile sporirea producției de pentru masă verde necesară in perioada pă­­șunatului. La Blandiana, Ho­­pîrta, Măhăceni, Arieșeni, Gîr­­da, Scărișoara și Albac se e­­xecută ample lucrări de de­frișare a arboretelui de pe pă­șunile comunale. De asemenea­, la Vinerea, Hopîrta, Măhăceni și Lancrăm s-a prevăzut ferti­lizarea a 500 ha pășuni cu în­grășăminte chimice. De la întreprinderea pentru executarea lucrărilor de îm­bunătățire și exploatare a pa­jiștilor au fost informați des­pre stadiul amenajării tabere­lor de vară pentru animale. Astfel de construcții au fost date în folosință la Măhăceni și Drîmbar, iar cele de la Vi­nerea și Lancrăm sunt în curs de construcție. LIVRAREA PRODUSELOR IN BAZELE DE RECEPȚIE­­ 0 ACTIONE CE STAGNEAZĂ NEJUSTIFICAT! Ca și in alte acțiuni carecteris­­tice acestei perioade a anului se constată și în ce privește achita­rea obligațiilor față de stat exis­tența unor decalaje ce nu pot fi trecute cu­­ vede­rea, între unitățile agri­cole din județul nostru, la o parte justificările cu­păsind care unele consilii de conducere caută să-și acopere lipsa de operativi­tate, de preocupare și, de ce n-am spune, lipsa de răspundere, credem că situația se explică în primul rînd prin poziția pe care cadrele de conducere, organiza­țiile de partid, din unitățile res­pective au adoptat-o față de a­­ceastă acțiune care, pe­­ngă im­portanța ei economică are și o profundă semnificație patriotică. Trebuie arătat, din capul locu­lui, că în multe unități factorii de răspundere, acționînd conform indicațiilor primite din partea organelor județene de partid și de stat, au făcut din livrarea porumbului o acțiune susținută, sistematică, care sta desfășurat cu multă operativitate pe tot parcursul recoltării. Aceasta făcut ca odată cu încheierea re­a­coltării porumbului, sau la scurt timp după data respectivă, să­ fie achitate integral cantitățile reprezentînd contravaloarea mun­cilor executate de către S.M.A., să se livreze porumbul în contul contractelor încheiate cu statul, precum și pentru fabricile de fu­raje combinate. La loc de frunte între aceste unități, se află C.A.P. Sebeș care după ce a achitat o­­bligațiile față de S.M.A., au li­vrat 100 tone porumb în contul contractului și alte 22 tone pen­tru furaje combinate. Realizări frumoase au înregistrat și coope­rativele din Alba Iulia, Ciugud (Alba) și Lancrăm. După achita­rea contravalorii muncilor S.M.A. însemnate cantități au fost li­vrate în contul contractelor și de către unități ca C.A.P. Cră­­ciunelu de Jos, Războieni, Și­­bot, Cîlnic, Vinerea, Cricău, Aiud­­, Pianu de Jos, Lunca Mu­reșului, Săsciori ș.a. Exemplele enumerate mai sus vorbesc de la sine despre preo­cuparea existentă, despre răspun­derea cu care organizațiile de partid și consiliile de conducere au organizat și finalizat această importantă acțiune. In contrast cu eforturile pe care marea ma­joritate a unităților le fac pen­tru achitarea în cel mai scurt timp a obligațiilor față de stat se situează un număr destul de mare de unități în care, toate aparentele, președinții, după in­ginerii șefi, consiliile de condu­cere au „uitat" că în afară de drepturi mai au și obligații. Nu se feresc să apeleze în continuare la serviciile S.M.A., să solicite credite de la stat pentru investi­ții, îngrășăminte sau pentru cum­părări de animale etc. dar cînd vine vorba de a contribui cu produsele lor la fondul centrali­zat al statului, preferă să ofere justificări. Nu vedem ce argu­mente ar putea sta in picioare pentru a motiva faptul că unele unități nu au livrat încă nimic, iar în multe altele transportul porumbului in bază este o ac­țiune sporadică de unde se poate deduce că la nivelul conduceri­lor respective și-a făcut foc o atmosferă de compromis, față de care organizațiile de partid întârzie să intervină. Nici pînă acum unități ca C.A.P. Cergău, Tătîrlaua, Doștat, Secășel, Cut, Rimetea, Ocnișoara, Balomir nu au transportat nimic din cantitățile ce se datorează statului pentru lucrările efectuate de S.M.A. Mai mult, alte coope­rative, ca cele din Hopîrta, Fărău și Henig care au avut în custo­die porumb din recolta 1972, și l-au consumat în anului mod nejustificat, au trebuit să-l recu­pereze din recolta acestui an. Ci­ despre obligațiile recente deo­camdată nu s-a schițat nici mă­car intenția de a se livra ceva. Asemenea „bune intenții" s-au semnalat totuși la C.A.P. Șilea, Gîrbova (Aiud), Mirăslău, Aiud II, Sînmiclăuș, care au transportat în baze doar cantități, de ordinul a 1­8 tone deși datorează statului 125 pină la 518 tone porumb. De asemenea, cu realizări cu mult sub posibilități se prezintă și coope­rativele din Tătîrlaua, Măhăceni, Spring, Vingard, Bucerdea Grî­­noasă, Tăuni, Tiur ș.a. Să fie oare mulțumite consiliilor de conduce­re respective cu această situa­ție? Punem această întrebare cu câ­ în ultimul interval de timp in loc să se accelereze, ritmul trans­porturilor spre bazele de recepție a scăzut. Credem că față de cele semnalate, organizațiile de partid din unități, comitetele comunale de partid trebuie să ia o poziție hotărîtă. Este necesar să fie rea­­nalizate balanțele producției de porumb din fiecare unitate și un raport de situația concretă să se stabilească cantitățile ce vor tre­bui livrate, în continuare, statu­lui. 9999999999699399999999999999999939999999*9999999399» II IN ALBA IULIA, CUGIR $1 SEBEȘ 11 CI­om COSPI­ I­ IMMC, COMICI HI HUMPNI­C? Știm cu toții cîtor solicitări cotidiene trebuie să le facă față femeia: salariată, mamă, gospodină etc. Și mai știm ce s-a între­prins la nivelul diferitelor servicii și instituții publice pentru a putea ușura, descongestiona munca, activitatea femeii, mai ales in cea de a doua parte a zilei, cînd ea își cheltuiește majoritatea timpului pentru menaj, gospodărie. Chiar zilele trecute ziarul nos­tru critica într-una din intervențiile sale, faptul că Direcția comer­cială județeană a neglijat total sarcina ce-i revenea de a înființa pe lângă întreprinderi puncte de preluare a comenzilor, care fi­rește, să ducă la ușurarea muncii femeii și să constituie un ajutor prețios în rezolvarea multor treburi casnice. Nu vom reveni asu­pra acestui aspect, ci dorim să ridicăm o altă problemă, la fel de importantă, cu implicații dintre cele mai mari în calculul bugetului de timp al gospodinelor. Este vorba de felul cum sunt aprovizio­nate raioanele „Gospodina" din cadrul unităților alimentare, de di­versitatea și calitatea preparatelor puse in desfacere aici și o serie de alte aspecte ce le comportă acest sector al comerțului alimentar. Să vedem deci cum stau lucru­rile cu așa-zisele raioane „Gos­podina". Vom face apel, firește, la opiniile gospodinelor, cele mai indicate să-și spună părerea în legătură cu problema în cauză, „De o vreme încoace la magazi­nul cu autoservire din centrul de jos (nr. 1) nu se găsește la raionul „Gospodina" aproape ni­mic. Nu știu ce s-a intîmplat? Am venit și astăzi să cumpăr u­­nele articole, am găsit doar „Fructura“ și „pui congelați". (Elena Cristea, municipiul Alba Iulia). Ce-ar fi trebuit să existe în vitrina acestei unități? Notăm o listă la întîmplare pe care ne-a dictat-o Maria Laslău, ajutoarea șefului de unitate: chiftele, șni­țele, ficat prăjit, salată a­la rus, salată de beuf, ouă a­la rus, iah­­nie de fasole, pîrjoale moldove­nești, sărmăluțe cu varză, pastă de pește, ardei umpluți, tobă, cirnați etc. Lista ar putea conti­nua dar ne oprim aici. Care să fie cauza acestei sărăcii de pre­parate? Răspunsul îl primim pe­­loc de la­­ tovarășa M. Laslău t — Noi facem comenzi, dar nu ni se onorează tovarășii de la bufetul „Expres" care se pregă­­tesc. De un timp lucrurile merg foarte prost. Cînd ii întrebăm, zic că n-au unul sau altul din ali­mente. Uneori le-am dat noi. In orice caz noi suntem­ cei care ne simțim jenați atunci cînd trebuie să spunem gospodinelor că „nu avem" sau „veniți mîine“. Iată și părerea responsabilului acestui bufet, Adrian Lazăr, care în fosta lui calitate de merceolog în alimentația publică, pretindea, pe bună dreptate, gestionarilor să-și diversifice gama sortimente­lor de preparate. De cînd a venit aici și-a schimbat optica? — Nu avem întotdeauna ceea ce ne trebuie. N-am avut o bună bucată de vreme nici bucătar ca lumea. Zilele acestea a trebuit să recalculăm o serie de prețuri la mîncăruri, ca urmare a schimbă­rii lor, fapt ce ne-a îngreuiat munca. Să reținem deci afirmația res­ponsabilului Adrian Lazăr pentru a o confrunta la timpul potrivit cu părerea conducerii Direcției comerciale. La cele două raioane din cadrul magazinelor cu autoservire de pe Platoul românilor (Alba Iulia), situația aprovizionării, a varietății de preparate este întrucîtva mai bună. Dacă aici gospodinele gă­sesc preparate mai multe decât în partea de jos a orașului, lip­sesc totuși din magazin o serie de preparate destul de simplu de făcut și care sunt foarte solicitate: salatele de beuf, a­la rus, pastă de pește ca și orice alte prepa­rate pe bază de pește sau carne de pasăre. Explicația pe care am primit-o, aceea cum că spre sfîr­­șitul săptămînii, preparatele „Gospodina" n-ar mai avea tre­cere, n-are acoperire , sau cel pu­țin în mare parte este destrămată de noianul de cerințe, multe din­tre ele constatate de noi la fața locului. Cu­ privește lipsa, zile în șir a unor preparate de bucătă­rie, ea a fost dată în seama a­­celorași motive : aprovizionarea sub posibilități a braseriei „Mu­reșul" (responsabil Ioan Roșu), cu unele alimente. „Facem ce putem, din ce avem". Nu știm, nu credem că putem mulțumi pe cineva cu un asemenea răspuns. De ce în altă parte și să nu dăm exemple Orașe, din afara județu­lui nostru, bunăoară la Cugir, se poate face o aprovizionare bună. Nu este vorba oare mai de lipsă de interes, de un slab spi­rit gospodăresc, de slaba preocu­pare a unor șefi de unități, a conducerii unor întreprinderi co­merciale locale? Spuneam că la Cugir (magazinele cu autoservire nr. 20 și 21) există aproape de toate. Nu dispun și ei de ace­leași posibilități, nu se conduc după aceleași reguli de comerț? Faptul că există unii oameni ce depun mai mult interes, și alții mai puțin, se vede chiar și in cadrul orașului Cugir, unde după cum spuneam, lucrurile stau mai bine, cel puțin la unele unități. La magazinul cu autoservire nr. 22 (responsabil Ilie Stănilă) din apropierea I.M.C. însă, nu se gă­seau decât 2-3 sortimente de pre­parare „Gospodina“. Se știe că această unitate este foarte soli­citată, deoarece muncitorii cînd vin la serviciu și pleacă la tren, au drum pe aici. O gospodină ne spunea mai în glumă, mai tn serios că de aceea nu există pre­parate aici, pentru­ că tovarășii sunt prea departe de restaurantul „Complex", unde se prepară pro­dusele „Gospodina". Noi am a­­dăuga, fără nici o supărare, că dînșii se află mai departe de modul responsabil în care trebuie să-și privească datoria nulă, decit de locul de profesie­aprovi­zionare. In aceeași notă de lipsuri se înscriu și magazinele cu profil „Gospodina" din orașul Sebeș. Gospodine ca Elena Stan (cartie­rul Lenin) și Maria Blaschevici (cartierul M. Kogălniceanu) cri­ticau sărăcia de preparate exis­tentă în cele două unități („Brîn­­zeturi-mezeluri"­­ și „Supercoop"), Gheorghe JURCA (Continuare in pag- a IlI-a)

Next