Universul, septembrie 1885 (Anul 2, nr. 307-333)
1885-09-11 / nr. 315
ANUL II. No—3155 BAHSTITIST TOATA. TESA.-Un număr vechiu 10 bani. MERCURI, 11 SEPTEMBRE 1885. P# an. In totS România lei 18.— 8 luni , n » » 9— 8 luni: „ „ „ 1.50 Apare în tote dilele de lucru la 7 ore dimineța. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : CALEA DOROBANȚILOR. N«. S. BUCURESCI. Inserjinniii reclam# 2 lei linia. Anunciurî pe pagina 4 a 60 bani linia. Scrisori nefrancate se refusă. Articole nepublicata nu se înapoézai. ABONAMENTE: AVIS Da la 15 Septembre „Universul“ va începe publicarea celui mai nou și interesant roman: Testamentul lui Bismarck Cu acesta ocasie se deschide un nou abonament cu premiuri escepționale. Bucuresci, 10 Septembre 1885. Resboiul cu drept cuvânt marele cetățean C. A. Rosetti a scris că înțelegerea împăraților, prietenia lor, resboiul poporelor este: " înțelegerea de la Kremsier începe a’și da rudele. Poporul rumelior s’a sculat și a proclamat pe Alexandru I al Bulgariei domnitor al lor. Nu putem decât să ne bucurăm de bubuiturile de tun ce vor izbucni în Balcani, căci, atunci când tunul e semnalul deșteptărei poporelor, sgomotul seu este cântec de libertate. Bulgaria mare s’a format. Libertatea și independența acestui popor e în ajun a se ivi. Mai mult, unirea tuturor bulgarilor începe a deveni faptă. Turci vor trimite oști, vor face résboiu crâncen, dar pe lângă focul patriotismului bulgarii mai au și ajutorul Rusiei. In fața acestor două forțe, imperiul osmaniîilor e neputincios! Noi, bucurându-ne de mărirea viitóre a fraților noștri, și așteptând și ziua unirei nóstre, a Românilor, salutăm pe poporul bulgar și-l urăm isbânda cea mai bună. Trăască Bulgaria una și indipendentă ! DIN BERLIN (Corespondența particulară a „ Universuluiu) 3 Septembre. Germania în Mediterana. — Aflu că Societatea centrală de Geografie comercială din Berlin a intrat în învpeit cu Banca germană de exportare spre a organisa o întreprindere destinată să facă a se cunosce în străinătate produsele industriei germane. Cu scopul acesta o Comisiune, provocată de campioni aleși cu cea mai mare grijă, va visita pe rînd diferitele porturi și piețe mari străine și va studia trebuințele piețelor și condițiunele în care produsele Germaniei, ar putea fi introduse cu folos și ar putea face concurență produselor celorlalte națiuni. Spre a asigura lucrărei sale o înrîurire continuă asupra comerțului, Comisiunea va lega relațiuni cu Case bune germane, stabilite în țară, care vor deveni astfel corespondenții întreprinderea. Cât despre orașele unde nu s’ar găsi nici un supus german stabilit în condițiile dorite, se va lisa un membru al expedițiunei. Primele sforțări ale întreprinderei vor fi îndreptate spre Africa de Nord, apoi în Levant ca și într’unele porturi ale Europei, ca Salonicul, Pireul, Neapole și Barcellona. Mai înainte societatea de Geografie ’și va întinde sfera de acțiune după resursele sale. Relativ la acesta fiarele din Hamburg spun că piețele unde expediția va trebui să opereze nu sunt arătate cu precisiune pentru ca să nu se descopte mai înnainte de vreme concurența străină, dându-i timp să se pregătască de apărare. Pentru același cuvînt capul expediționai va avea fotă latitudinea de a modifica disposițiile și intinerarul călătoriei. Conflictul ispano-german.Aici se crede că negocierile pentru chestia insulelor Caroline se va tărăgăni încă mult timp, fiind că Germania e hotărîtă să stărnască în propunerea sa de arbitraj. Singura concesiune pe care Germania ar fi dispusă să o facă e rechemarea năvilor sale de la Yap și din celelalte insule, și menținerea statului quo în arhipelag, pe cât timp vor dura tractivele între amândouă Statele. Germania ar vroi apoi să recurgă la bunele servicii ale puterilor interesate în chestiunile coloniale. Germania ar fi propus apoi chestia reparației ce trebue să i se dea de câtre Spania pentru insulta adusă bandierii sale și acesta pentru că dorește să nu îngreuneze încurcăturile guvernului din Madrid. După scirile ce sosesc din Madrid agitația ce se manifestase cu mare violență între echipajurile și ofițerii năvilor de resboiu spaniole, s’a finisest cu totul în urma făgăduelei ministrului de marină d’a pune să se publice instrucțiunile date comandanților celor trei năvî ce s’au dus la cap. Subscrierea deschisă de cercul militar a adunat deja 25.000 fr. și acesta fără fi trimis nici o circulară. Mișcarea patriotică n’a slăbit. Mai mulți comandanți ’și oferă loja pe o lună; ofițerii și sergenții fac aceeași oferire. Câteva batalione au oferit în masă loja pe 6 Zue-Wossische Zeitung relevă că manevrele excadrei germane continuă cu o finise e perfectă și că cele patru divisiuni care au operat în marea Nordului au reintrat în Baltica. Wossische Zeitung vede într’acesta un semn că guvernul german crede pacea asigurată. Adaugă cu tote astea că guvernul are siguranța de a fi bine pregătit pentru orice eventualitate, și că dacă mobilisarea ar deveni necesară, lumea ar rămânea uimită vedend cu ce repeziciune se va săvârși mobilisarea acesta. Se asigură apoi că Englitera și cu Italia se vor învoi ca să facă pe Spania să accepteze propunerea germană a arbitrajui. Este inexact însă că Englitera sprijină pe Germania în chestiunea Carolinelor. Din tote acestea vedeți clar, că au dreptate berlinesiî să credă că chestia conflictului ispano-german se va tărăgăni încă mult timp. Vagabondajul, scrie același Ziart s’a îmulțit în orașul nostru; mii de ființe fără căpeteni traversază stradele. O persona demnă de încredere ne asigură că în interval de șase luni, peste 1500 suflete numai evrei au intrat în oraș, și în mare parte ființe, cari nu întreprind nici un comerciu sau meserie. Atragem atențiunea celor în drept. — x— Ultima oră Aflu dintr’un isvor demn de tota credința că guvernul german s’a arătat mulțumit de nota spaniolă care acordă satisfacerea cerută ; nu se cunosce încă cuprinsul acelei note. I Dar" dupe cum spun (Rarele madrilene Correspondencia și Imparcial ce au sosit astăzi, guvernul spaniol ar avea de gând să pue regimentele gardei să defileze pe dinnaintea bandierei germane cu steagurile desfășurate strigând: Trăască Germania! Mă îndoesc însă că se va face vre-odată un asemenea lucru, deorece poporul spaniol n’ar putea suferi o asemenea umilire fără să protesteze viguros. Germanicus, Epice din ța Viile. — Strugurii, scrie „Luptătorul“ din Focșani, s’au copt cu desăvârșire, producțiunea promite a fi abundentă și calitatea superiora. Un locuitor din comuna Jariște culegând un pogon de viei a produs o cantitate de șase vase vin, pe care ca must l’a vândut cu 60 bani vadra adus în bariera Focșani. In podgoriile Odobești și Panciu încă nu s’au ivit cumpărători ; la Țifești se zica că s’au vândut de către locuitori 8000 de vedre, a 37 bani vadra , tota lumea podgorană este ingrijată, că ce vor face cu producțiunea lor, în urma atâtor cheltueli mari ? Vin din recolta anului trecut, numai în plasa Zăbrăuț se mai află peste 2000 de vase; calitatea bună se vinde pentru fabricațiunea de rachiu cu prețul de 30 bani vadra, iar cel prost se varsă din vase, pentru a face loc celui nou. Este ceva trist, pentru un județ care are peste 30 mii pogane de vii, să ajungă în miseria de astăzi. —x— Doi copii monștri.— Femeea Casandra Cogălniceanu din Vaslui, a născut la 5 Septemvre doi copii de sexul bărbătesc, dintre care unul născut mort cu trei piciore, iar altul viu cu două capete, —x—