Universul, septembrie 1885 (Anul 2, nr. 307-333)

1885-09-11 / nr. 315

ANUL II. No—315­5 B­A­HSTI­TIST TOATA. TESA.-Un num­ăr vechiu 10 bani. MERCURI, 11 SEPTEMBRE 1885. P# an. In totS România lei 18.— 8 luni , n » » 9— 8 luni: „ „ „ 1.50 Apare în tote dilele de lucru la 7 ore dimineța. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : CALEA DOROBANȚILOR. N«. S. BUCURESCI. Inser­jinni­ii reclam# 2 lei linia. Anunciurî pe pagina 4­ a 60 bani linia. Scrisori nefrancate se refusă. Articole nepublicata nu se înapoézai. ABONAMENTE: AVIS Da la 15 Septembre „Universul“ va începe publicarea celui mai nou și inte­resant roman: Testamentul lui Bismarck Cu acesta ocasie se deschide un nou abonament cu premiuri escepționale. Bucuresci, 10 Septembre 1885. Resboiul cu drept cuvânt marele cetățean C. A. Rosetti a scris că înțelegerea împăraților, prietenia lor, resboiul poporelor este: " înțelegerea de la Kremsier începe a’și da rudele. Poporul rumelior s’a sculat și a proclamat pe Alexandru I al Bulgariei domnitor al lor. Nu putem de­cât să ne bucurăm de bubuiturile de tun ce vor izbucni în Bal­cani, căci, atunci când tunul e semnalul deșteptărei poporelor, sgomotul seu este cântec de libertate. Bulgaria mare s’a format. Libertatea și independența acestui popor e în ajun a se ivi. Mai mult, unirea tuturor bulgarilor începe a deveni faptă. Turci vor trimite oști, vor face résboiu crâncen, dar pe lângă focul patriotismului bulgarii mai au și ajutorul Rusiei. In fața acestor două forțe, imperiul os­­maniîilor e neputincios! Noi, bucurându-ne de mărirea viitóre a fraților noștri, și așteptând și ziua uni­rei nóstre, a Românilor, salutăm pe po­porul bulgar și-l urăm isbânda cea mai bună. Trăască Bulgaria una și indipendentă ! DIN BERLIN (Corespondența particulară a „ Universuluiu) 3 Septembre. Germania în Mediterana. — Aflu că Societatea centrală de Geografie comercială din Berlin a intrat în învpeit cu Banca germană de exportare spre a organisa o întreprindere destinată să facă a se cu­­nosce în străinătate produsele industriei germane. Cu scopul acesta o Comisiune, provo­­cată de campioni aleși cu cea mai mare grijă, va visita pe rînd diferitele porturi și piețe mari străine și va studia trebuin­țele piețelor și condițiunele în care pro­dusele Germaniei, ar putea fi introduse cu folos și ar putea face concurență pro­duselor celor­l­alte națiuni. Spre a asigura lucrărei sale o înrîuri­­re continuă asupra comerțului, Comisiu­nea va lega relațiuni cu Case bune ger­mane, stabilite în țară, care vor deveni astfel corespondenții întreprinderea. Cât despre orașele unde nu s’ar găsi nici un supus german stabilit în condițiile dorite, se va lisa un membru al expedițiunei. Primele sforțări ale întreprinderei vor fi îndreptate spre Africa de Nord, apoi în Levant ca și într’unele porturi ale Eu­ropei, ca Salonicul, Pireul, Neapole și Barcellona. Mai înainte societatea de Geografie ’și va întinde sfera de acțiune după resur­sele sale. Relativ la acesta fiarele din Hamburg spun că piețele unde expediția va trebui să opereze nu sunt arătate cu precisiune pen­tru ca să nu se descopte mai înnainte de vreme concurența străină, dându-i timp să se pregătască de apărare. Pentru a­­celași cuvînt capul expediționai va avea fotă latitudinea de a modifica disposițiile și intinerarul călătoriei. Conflictul ispano-german.­Aici se crede că negocierile pentru chestia insu­lelor Caroline se va tărăgăni încă mult timp, fiind că Germania e hotărîtă să stă­­rnască în propunerea sa de arbitraj. Singura concesiune pe care Germania ar fi dispusă să o facă e rechemarea nă­vilor sale de la Yap și din cele­l­alte in­sule, și menținerea statului quo în arhipe­lag, pe cât timp vor dura tractivele în­tre amândouă Statele. Germania ar vroi apoi să recurgă la bunele servicii ale puterilor interesate în chestiunile coloniale. Germania ar fi propus apoi chestia re­parației ce trebue să i­ se dea de câtre Spania pentru insulta adusă bandierii sale și acesta pentru că dorește să nu îngreu­neze încurcăturile guvernului din Madrid. După scirile ce sosesc din Madrid agi­tația ce se manifestase cu mare violență între echipajurile și ofițerii năvilor de resboiu spaniole, s’a finisest cu totul în urma făgăduelei ministrului de marină d’a pune să se publice instrucțiunile date comandanților celor trei năvî ce s’au dus la cap. Subscrierea deschisă de cercul militar a adunat deja 25.000 fr. și acesta fără fi trimis nici o circulară. Mișcarea patr­iotică n’a slăbit. Mai mulți comandanți ’și oferă loja pe o lună; ofițerii și sergenții fac aceeași o­­ferire. Câte­va batalione au oferit în masă loja pe 6 Zue-Wossische Zeitung relevă că manevrele excadrei germane continuă cu o finise e perfectă și că cele patru divisiuni care au operat în marea Nordului au reintrat în Baltica. Wossische Zeitung vede într’acesta un semn că guvernul german crede pacea a­­sigurată. Adaugă cu tote astea că guvernul are siguranța de a fi bine pregătit pentru ori­ce eventualitate, și că dacă mobilisarea ar deveni necesară, lumea ar rămânea uimită ved­end cu ce repeziciune se va săvârși mobilisarea acesta. Se asigură apoi că Englitera și cu Ita­lia se vor învoi ca să facă pe Spania să accepteze propunerea germană a arbi­tra­ju­­i. Este inexact însă că Englitera sprijină pe Germania în chestiunea Carolinelor. Din tote acestea vedeți clar, că au drep­tate berlinesiî să credă că chestia conflic­tului ispano-german se va tărăgăni încă mult timp. Vagabondajul, scrie același Ziart s’a îmulțit în orașul nostru; mii de ființe fără căpeteni traversază stradele. O persona demnă de încredere ne asigură că în in­terval de șase luni, peste 1500 suflete numai evrei au intrat în oraș, și în mare parte ființe, cari nu întreprind nici un com­erciu sau meserie. Atragem atențiunea celor în drept. — x— Ultima oră Aflu dintr’un is­vor demn de tota cre­dința că guvernul german s’a arătat mul­­­țumit de nota spaniolă care acordă satis­facerea cerută ; nu se cunosce încă cu­prinsul acelei note. I Dar" dupe cum spun (Rarele madrilene Correspondencia și Imparcial ce au sosit astă­zi, guvernul spaniol ar avea de gând să pue regimentele gardei să defileze pe d­innaintea bandierei germane cu steagu­rile desfășurate strigând: Trăască Germania! Mă îndoesc însă că se va face vre-o­dată un asemenea lucru, de­ore­ce popo­rul spaniol n’ar putea suferi o asemenea umilire fără să protesteze viguros. Germanicus, Epice din ța Viile. — Strugurii, scrie „Luptătorul“ din Focșani, s’au copt cu desăvârșire, pro­­­ducțiunea promite a fi abundentă și cali­tatea superiora. Un locuitor din comuna Jariște culegând un pogon de viei­ a pro­dus o cantitate de șase vase vin, pe care ca must l’a vândut cu 60 bani vadra a­­dus în bariera Focșani. In podgoriile O­­dobești și Panciu încă nu s’au ivit cum­părători ; la Țifești se zica că s’au vân­dut de către locuitori 8000 de vedre, a 37 bani vadra , tota lumea podgorană este ingrijată, că ce vor face cu producțiunea lor, în urma atâtor cheltueli mari ? Vin din recolta anului trecut, numai în plasa Zăbrăuț se mai află peste 2000 de vase; calitatea bună se vinde pentru fa­­bricațiunea de rachiu cu prețul de 30 bani vadra, iar cel prost se varsă din vase, pentru a face loc celui nou. Este ce­va trist, pentru un județ care are peste 30 mii pogane de vii, să ajungă în miseria de astă­zi. —x— Doi copii monștri.— Femeea Casan­­dra Cogălniceanu din Vaslui, a născut la 5 Septemvre doi copii de sexul băr­bătesc, dintre care unul născut mort cu trei piciore, iar altul viu cu două capete, —x—

Next