Universul, octombrie 1886 (Anul 3, nr. 630-657)
1886-10-09 / nr. 635
ANUL III.—No 635 Dreptate pentru toți ABONAMENTE pentru tota țara Pe un an......................lei 20 Pe șese luni .... „ 10 Pe trei luni .... „ 5 Apare în tote zilele la 7 ore dimineța. 5 Bani in Capitala -0.0 Bani In Provincie Juoî, 9 (21) Octombre 1886 Toți pentru dreptate Inserții ți reclame 1 bii linia Anunciurî pe pag. 4a 40 banî linia •■^QfiâOrS» it^ffa^care se refusă. Articole!#.. n^publicate nu se înna.poinásb' FOAIE POLITICĂ ILUSTRATĂ ^ADMINISTRAȚIA No. 19, Bucuresc -A.171. Fiindcă de acum înainte ziarul „Universul“ va apare și Lunea, costul abonamentului va fi precum urmeza : Pentru un an..........................Lei 20. Pentru jumătate an . . . „ 10. Pentru trei luni .... „ 5. Abonamente lunare nu se primesc. Abonamentul începe de la 1 și 15 a fiecărei luni. Aceia cari se vor abona la „Universul“ vor primi grati, cas premiu: Abonații pe un, 3 frumose romane și un mare calendar [,ilustrat pe 1887, conținând materiile cele mai variate și un mare roman de senzație. Abonații pe șase luni vor primi 1 frumos roman și marele calendar al „Universului.“ Abonații pe trei luni vor primi un roman, sau calendarul „Universului“ sau al „Familiei,“ frumos ilustrate și cu materiile cele mai interesante. Pentru a primi aceste premii, abonații ne vor trimite mai mult 50 beni, pentru portul cărților. București, 8 Octombre Am semnalat în ziarul nostru desele întruniri din timpul din urmă ale consiliuului sanitar superior. Aceste întruniri, provocate de holera care amenință se ~~ r.r_.+yT"ț> "f,gtră., ^ 14 • rezultat bun, pe care țineam să-l constatăm. „Monitorul“ de azi, în adevăr, publică un nou, forte complect și bine alcătuit .„Regulament pentru serviciul sanitar de orașe.“ Ne-am plâns aci de mai multe ori de lipsa de conștiință cu care și fac, datoria numai așa, de scăpare, membrii corpului sanitar publice. Ceream ca se se ia măsuri, pentru ca sacrificiile pe care țara le face cu întreținerea unui corp sanitar se nu fie făcute zadarnice prin libertatea de a nu face nimic în care erau lăsați membrii corpului medical; vedem că plângerile nostre și ale presei întregi au ajuns la urechile celor cari au putința de a îndrepta ce eroii, și cu mare mulțumire vedem „Regulamentul“ născut din străduințele consiliului sanitar superior. Vom da aci o schiță despre cuprinsul acestui regulament: Administrația sanitară e încredințată primarului fiecărui oraș, în înțelegere cu medicul primar și se îndeplinește cu concursul : consilielor de igienă și de salubritate; al medicilor de orașe; al medicilor comunali de despărțiri; al verificatorilor comunali; al vaccinatorilor; a maselor comunale ; al chimiștilor și al comisarilor de poliție. Atribuțiile fiecăruia din aceste organe sanitare sunt bine precizate de regulamentul despre care vorbim. Articolul 4 conține iarăși o dispoziție forte bună. Iată cuprinsul său: „In caz când primarul nu va aduce la îndeplinirile măsurile cu care este însărcinat nici după invitația specială a prefectului, ministrul va fi în drept de a esecuta în contul comunei prin oricare autoritate polițienă scâ.“ Mesura am zis că e bună, fiindcă sunt o mulțime de administrații comunale care nu vor cu nici un preț se înțelegă că îngrijirea de sănătatea orașului e prima lor datorie. Mare importanță are și serviciul de chimie pe care -l institue regulamentul sanitar urban în orașe. Era un rău strigător, și pe care noi l’am semnalat deja de mai multe ori, libertatea tuturor falsificărilor care se dădea cârciumarilor și altor comercianți. Iacă articolii regulamentului, privitori la acest important serviciu: „In orașele mari cari au chimiști speciali în serviciul comunei, ei vor fi însărcinați de către primar sau mediculprimar cu examinarea chimică și microscopică a diferitelor alimente, băuturi și altor obiecte care reclamă o asemenea examinare. „Rezultatele acestor cercetări vor fi comunicate medicului primar al urbei, care va interveni pentru excluderea din consumație a obiectelor vătămetore sănătății și pentru pedepsirea fabricanților și vânzătorilor acelor obiecte. „Instrucții speciale vor preciza procedeurile necesare la lucrarea probelor diferitelor alimente și băuturi și modul examinării lor. „In orașele care n’au chimiști speciali și în carepni se află laboratorii de chimie recunoscute de consiliul sanitar superior, probele alimentelor și băuturilor de examinat se vor trimite la laboratoriul de chimie însărcinat cu acesta prin instrucții speciale din partea direcției generale a serviciului sanitar, care instrucții vor preciza circumscripție a fiecărui laborator de chimie. Pentru falsificările care se pot lesne constata prin colorat, prin văz, prin reacțiuni simple sau prin areometrie, medicii și farmaciștii însărcinați cu aceste lucrări vor încheia, în unire cu agenții polițienești, procesul verbal care va constata falsificarea, pe baza cărui proces verbal, administrația locală va exclude acele obiecte din consumație și va cere, în caz de trebuință, intervenția autorităților judiciare.“ Constatăm încă o dată că consiliul sanitar superior nu și-a pierdut vremea în îdunirile sale din urmă, spice din țara Certa de patrule.—Ieri nopte pe la orele 11 și jum., s’a întâmplat la Galați o cartă între patrulele corpului flotilei și cea a reg. 11 de dorobanți, care se întâlniseră în dreptul cazarmei pompierilor. Certa a provenit de la arestarea unui soldat. Marinarii la Galați.—Citim în „Galații .“ Astă-napte locuitorii Ion Constantin Banu și Alexandru Ciucarici, toți din partea din vale a orașului au fost bătuți de către zece marinari, în capul cărora era caporalul Stoian Grigori. © Bandă evreiască.—Citim în „Dreptatea“. D. de Biez distinsul orator din Comitetul alianței Anti Israelită Universală, B’olla, „iTniversului“ 236 .Miliónele Domnului Jeramie · PARTEA ARTEEIA Moștenitorea. IV Înainte de ceasor să ’I aștepte, póte vor fi chiar neliniștiți. Dar greșala se săvârșise. Era prea târziu acu s’o îndrepteze. — Când e vorba, numai azi mi se întâmplă asta; d na George nu se va învinovăți și mâine când ’î voiu spune de ; d-na Lurean și de Eugenia, va pricepe. j Se liniștise, își grăbea pasul spre a se întorce la Ville-d’Avray. Vedea sarele coborându-se repede spre orizont și nu știa bine încotro s’o ia. S’ar fi rătăcit de n’ar fi întîlnit un păzitor al pădurii care să ’i arate drumul. Când eși din pădure era aprópe opt ore. Atunci îi zări complicile lui Rabiot. — In sfîrșit, iată’l, gândi el. N După ce căzuse în zadar pe tînăr prin pădure, Faurel se așezase pe o înălțime să observe spre a nu ’i scăpa Lucian din vedere când, eșind din pădure, ar apuca-o spre Ville-d’Avray Așteptarea fusese lungă și mizerabil avuse de așteptat dar fusese recompensat că așteptase. Lucian umbla repede. Faurel supuindu-se ordinului lui Rabiot urmă pe tîner de aprope, hotărît să nu -l perda din vedere. Lucian intră în cârciuma unde mâncase de diminață și fiindcă tot nu se întunecase de tot, ceru un puiu fript și nițel vin. Plăti și eși după ce mâncă. Spre a nu se arăta pe uliți, o luă tot pe cărare. Erau nouă ore. Se înoptase bine și nu se afla nimeni pe câmp. Lucian se apropie de portiță și remase un moment nemișcat ascultând. In grădină era tăcere, dar auzi închizându-se niște ferestre. — O să se culce toți, gândi el. Umblă d’alungul drumului, fără zgomot cătând locul pe unde ar fi mai ușor de sărit. Găsi unul prea bun și departe de portiță. Intorcându se auzi ceasornicul bătând 9 ore. Mai avea un cos de așteptat. Nevoind să stea tot pe acolo spre a nu ’i vedea cineva se depărtă de vr’o 20 de pași și se culcă în iarbă. Nu băgase de samă că ’i urmărise cineva de cum eșise din pădure. Intr’adevăr nimic din ce făcuse nu scăpase ochiului lui Faurel și de cum îl văzu ascunzându-se în iarbă intră la vilă lăsând porți deschisă pentru ca să potă intra și Rabiot fără să mai aibă trebuință să bată. La 10 ore Rabiot găsi pe Fourel. Erau hotărîți să ucidă pe Lucian, dar puteau să nu reușască victima, cine știe cum, le putea scăpa. Gândindu-se la acesta Rabiot se făcuse negru pe obraz și pe mâini spre a nu -i cunoște tănârul. Așteptând vremea, cei doi complici stau ascunși după un stufiu. Faurel avea în mână un ciomagi scurt. Rabiot ținea ascuns la piept un cuțit. Dacă trebuia îl întrebuința, dar numai când nu putea altfel căci Rabiot nu vrea sânge. Sângele lasă urme și poți ucide un om fără să ’i găurești peptul ori gâtul. Il strângi de gât, ori ’l dai una în cap, e mai curat. Așa cugeta Rabiot. De câtăva vreme neliniștită de chipul cum se purta prietenul d-nei Fournier și ea cum s’ar fi temut să nu intre în odaia ei, pe când va dormi. Eugenia luase obiceiu de a se încuia în odaie. Ziua, fata ne având de ce lua astă precauțiune, cheia rămânea în ușă pe dinăuntru. Eugenia părăsise pe măsa și pe Anastasia spunând că după prânz o supărase căldura și se simțea ostenită. Falsa d-na Fournier declarând că și ea era ostenită și vrea să se culce de vreme dânsa și d-na Sureau urmată de aprope pe fată. Cu tote astea în vreme de vr’o 20 de minute, Eugenia auzi pe Anastasia umblând de colo până colo și trecând mereu pe dinaintea ușii ei. Dar dânsa stinsese lumînarea ca să nu o vază că nu se urcă îndată în pat cum zisese. In sfîrșit se făcu tăcere în casă. Stând pe pat, fata aștepta gândindu-se la plăcerea de a revedea pe Lucian, la ce -i va zice și părându-i-se că timpul nu trecea destul de repede. Primise întîlnirea cam fără voia ei, dar negăsind nici un zen în asta nu se caia că cedase rugăciunilor tînerului. (Va urma).