Universul, martie 1889 (Anul 6, nr. 46-71)
1889-03-26 / nr. 67
Universul No. 67 județul Tutova, fiind impusă de un bivol, a încetat din viața. Atentat crud Zilele trecute, Oprea Cristianu, notarul comunei Dara, județul Buzău, a fost maltratat și torturat de trei tâlhari, sera, în mijlocul comunei, chiar lângă primărie. Intre alte lovituri, i s’au tăiat și pleopele ochilor. Nenorocita victimă a încetat din viață luni la 20 Marte. Dramă de familie Corespondentul nostru parisian ne scrie: O dramă teribilă a emoționat ieri str. Vilain din Belleville. La No. 26 din această stradă locuiau soții Thierry, cari aveau un singur copil, un băiat de 7 ani. Bărbatul, amploiat la o uzină, e fiul unui sergent de stradă, și se bucură de o reputație escelentă. Omul acesta, după o lungă scenă zgomotoasă care revoluționase totă vecinătatea, ieșiră brusc din casă și, cu ochii rătăciți, cu hainele în dezordine, învârtind în aer un șiș, alerga la postul de poliție din strada Julien Lacroix. — Veniți iu te ! strigă el agenților , cumnatul meu vrea să me omore. Agenții îl întovărășiră la domiciliu. Un spectacol îngrozitor îi aștepta aci. D-na Thierry și copilul stăteau plângând și îngenunchinți lângă un om care nu mai dedea semne de viață și era scăldat într’un sac de sânge. — Ah ! sermanul meu frate ! A murit! striga într’una d-na Thierry. Victima fu transportată la spital, avea în burtă două împunsături făcute cu șișul pe care cu câteva minute înainte îl învârtea în aer comptabilul. Prima examinare medicală făcând se se credă că rănile sunt mortale, un comisar fu chiemat numaidecât. Tânărul, în vârstă de 30 de ani, numit Jugand, declară succesiv comisarului că se rănise singur, apoi că fusese rănit de niște necunoscuți într-o cârciumă. In sfîrșit, strâns de aprope, el nu voi se mai spună nimic și declară cu putere că nu vrea se reclame contra cumnatului seu. Thierry însă n’a voit să păstreze aceiaș tăcere : „Țineam mult unul la altul, zise el. Jugand, căruia-i cam place să-și bată joc, mă numia câte odată „fiu de spion“, dar rîdeam. Ieri însă, fiindcă băusem mult la masă, m’am supărat când m’a poreclit iară. Știind că cumnatul meu e forte puternic, m’am dus în iatac se iau un tesac. Nevastă-mea și cu copilul au reușit însă se me defarmeze. M’am apucat la bătaie cu Jugand. Am ajuna dedesubt. Furios, m’am întors în iatac ca să iau șișul. Ce s’a întâmplat atunci? Nu’mi mai aduc a* * * minte. Lovit-am pe Jugand ? A intrat el însuși în șiș aruncându-se asupră’mi ? Nu știu.“ Ucigașul a fost arestat. Afacerea asta a pricinuit o vie emoțiune în cartier, unde toată lumea cunoștea și iubea pa soții Thierry. Numiri în intendență S’au făcut următorele mutări de ofițeri superiori de intendență pe ziua de 1 Aprilie 1889: Intendentul Profiriu Const., șeful serviciului intendenței corpului IV de armată, în același calitate la corpul III de armată. — Intendentul Bengescu George, șeful serviciului intendenței corpului III de armată, în aceiași calitate la corpul II de armată. ... — Intendentul Gheorghiu Gheorghe, șeful serviciului intendenței corpului II de armată, în aceiași calitate la corpului IV de armată. __ Adjunctul clasa I Vesseli Gaetano, de la corpul III de armată, la corpul IV de armată. __ Adjunctul clasa I Teodorescu Alexandru, de la corpul IV de armata, la corpul III de armată. —Dimitrie Vicol, licențiat în drept, advocat, se numește, pe ziua de 25 Marte 1889, în postul de advocat al statului cl. II, pe lângă instanțele judecătorești din județele Neamțu și Suceava, în locul d-lui I. Alexandrescu. Curier judiciar Nimic mai vrednic de laudă decât să fii bun fiu, dar nici în lucrurile cele mai bune nu trebue să se exagereze. Un cântăreț moralist a spus-o : Trebue virtute, o spun fără frică . Prea multă rasă, adesea strică... Ba de multe ori poți să ajungi chiar înaintea tribunalului corecțional, pentru ultragii la adresa unui agent al forței publice. Așa s’a întâmplat tinerului Vernouille. El e chemat la corecțională pentru ultragiu și violență asupra unui sergent de stradă. — Două femei se băteau pe stradă, zice agentul, mă apropii ca să se despart; tînerul ăsta privea și îneuragiat chiar pe una din ele, zicând : „Trage-I ! trage-I ! Mănâncă-i nasul !“ Prevenitul.—Era mama mea. Agentul.—In momentul când vreau să le despart, tînerul îmi sare în gât. Prevenitul.—Apăram pe mama! Agentul.—M’a batjocorit, mi-a spus că n’aveam dreptul să mă amestec, dacă la doua dame le place să se bată. (Rîsete). Președintele.—Recunoști faptele ? Prevenitul—Apăram pe mama mea ! Președintele.—Dar n’o bătea nimeni ; din potrivă, agentul voia s’o apere. Prev.—Asta e treaba mea, a fiului ei. Președ.—Dar d ta, în joc s’o desparți, o întărîtai. Prev.—Pentru că mama avea dreptate și voiam să-i stragă ăiar l’alte o calcavură zdravănă. Președ.—Era beată mama d tale. Prev.—Da, die președinte , dar asta e obicei la dânsa. (R.sete) Agentul.—Și prevenitul era beat. Președ.—Și la d-ta e asta obicei ? Prev.—Eram mai puțin beat decât mama. Ș’apoi orî și cum, e datoria unui fiu bun să apere pe mama lui în orice moment, fie și contra agenților poliției. „Bunul fiu“ a fost osândit la 8 zile închisore. ‘Furtul de la Bulina Guvernul bulgar comandase 232 lăzi monede de nikel de & și 10 bani. Sosind la Sulina st au pus în* șlepul di lor Wats și Youell, numit Rook. Din acest șlep s’au furat 9 lăsî. Căpitanil și matrozii, dați pe mâna parchetului, găsindu-sa nevinovați, s’au liberat. Poliției din Galați nu i s’a făcut nici o comunicare, deci nu se știa nimic din cele petrecute la Sulina. D. comisar I. B. Mavrogheni aflase însă din sorginte particulară furtul din Sulina și căuta pe hoți. Alaltă eri vestitul pungaș Gheorghi Ion Varta, de naționalitate grec, venind cu vaporul local Radeteki din Brăila, d. comisar Mavrogheni, împreună cu d. subcomisar Basisea, au pus mâna pe pungaș, găsind asupra lui 2.600 piese de 5 bani de nivel. D. șef al poliției, domnul Moruzi, s-au transportat împreună cu d. Mavrogheni la Brăila și au luat măsurile necesare pentru descoperirea camplirilor. Moartă jucând Văduva Boucand, în vârstă de 96 ani, pensionară a azilului, din Macon (Franța), a murit zilele acesta în împrejurări cu adevărat curiose. In cursul unei convorbiri cu alte pensionare ale azilului, văduva Boucand, pe care o felicitau pentru perfecta ei sănătate, fu provocată să joace puțin. Ea se ridică numaidecât și începu să varseze, dar ameți și căzu greu la pământ. Nenorocita muri din cauza acestei căzături, în care își frânsese piciorul. — 2 — Sinucis în baie Corespondentul nostru din Paris ne scrie : Două detonări de revolver se auziră oli în localul „băilor turcești“ din strada Faubourg du Temple. Servitorii alergarâ la o cabină în care intrase cu puțin înainte un tânăr, elegant îmbrăcat. Tânărul sta leșinat in baie ; își trăsese în piept două glonțe. El fu transportat la o farmacie din vecinătate. Starea sa e desperată. Pe un scaun din cabină s’a găsit o scrisore adresată d-rei L... din strada Pastourelle. Vr’o dramă d’ale amorului. Acte oficiale S’e acordat execuatorul d-lui Marcei Cseh de Szent-Katolna, consul al Austro- Ungariei la Turnu Severin. * S’a acordat, execuatorul d-lui E Stamatiadis, vice-consul al Greciei la Berlad. * Consiliele comunelor rurale Țintea, Bătrânii și Gherghița din județul Prahova s’au disolvat. * Asemenea s’a disolvat Consiliul comunei rurale Ciortești, județul Vasluiu. * D. doctor N. Urdăreanu s’a numit în postul de medic al plășei Novacii-Amaradia și Gilortu din județul Gorj, cu reședința în corjiuna Petrești de Sus. * S’a aprobați aliniarea stradei Cogălniceanu, din orașul Craiova, după planul întocmit de serviciul tehnic al primăriei. * Administratorul clasa I Machadon Ion, din regimentul 6 infanterie, s’a trecut în posiție de retragere pe ziua 1 Aprilie. * Administratorul clasa II Petrescu Alexandru, aflat îm posiție de disponibilitate pentru concediu, s’a chiemat în activitate de serviciu pe ziua de 1 Aprilie, la vacanța ce este în regimentul 25 dorobanți. ȘTmt rmwiSTA La 26 Main se va celebra la universitatea din Jena centenarul deschiderii cursului de istorie universală de către Schiller. Se va desvăli un monument ridicat spre mărirea marelui poet. La biserica universităței va avea loc o mare serbare literară; seara se va da la teatru o representațiune de gata și sărbătoarea se va termina cu o procesiune de torțe. Ziarul „Hamburger Correspondenz“ anunță că Țarul va vizita în secret Esposițiunea din Paris.* * Se anunță din Pressburg că acolo s’a închiriat o casă pentru principele de Battenberg, care va veni să se stabilească la Pressburg. * * * O întâmplare dramatică se vestește din Münich (Bavaria). Un sergent de rând, voind să încerce pe santinela de la pulberărie, n’a răspuns la cele trei întrebări. Sentinela l’a împușcat. * * Un accident s’a întâmplat împăratului Germaniei pe timpul călătoriei sale la Posen, unde se ducea să viziteze pe inundați. împăratul se urcase într’o luntre ca se viziteze orașul; luntrea începu la un moment să se clatine și amenințase se restorne; împăratul sări în apa și lită astfel fără voie o baie rece. * * * Un pictor de talent, din Paris, d. Joblé-Duval, fost consilier municipal, a murit zilele aceste.* * * O depeșă din Turin anunță că Kossuth, marele patriot ungar, e pe mórte. Kossuth e în vârstă de optzeci și șapte de ani. % :*- * Ni se scrie din Berlin:—Vice-amiralul Goltz, din ordinul împăratului, fiind scutit de sarcina de suplinitor al capului amiraliatului, a rămas cu comanda generală a marinei.* * * Comunicațiunile prin cablul dintre Pernambuco și Bahia sunt întrerupte. * * * ■fc Serbările espoziției și ale centenarului Guvernul francez a depus la Cameră proiectul de lege prin care cere un credit de un milion, pentru a contribui la serbările espoziției și ale centenarului marii revoluțiuni. Programa cuprinde șapte ceremonii publice, fără a mai pune la socotelă zece serbări de nópte la expoziție. Cele șapte ceremonii sunt: 1. La 5 Mai, serbarea federațiunii la Versailles, dată de stat cu ajutorul orașului Versailles. 2. La 6 Mai, inaugurarea espoziției. 3. Serbarea națională de la 14 Iuliu. 4. Banchete, baluri și concerte cari se vor da în intervalul de la 16 Iuliu pănă la 14 August, în palatul Industriei, de către espozanțî, și care vor fi urmate de un bal popular dat de stat și de orașul Parisului lucrătorilor espoziției și sindicatelor de lucrători. 5. —Mari serbări muzicale cu concursul tuturor ortevanelor și al muzicilor militare, în Septembre, în palatul industriei. 6. —Serbarea cu ocazia inaugurării de mult proiectată a monumentului Republicii pe piața Națiunii. 7. —la sfârșit, in ultimele zile ale lui Septembre sau la începutul lui Octombre, ceremonia distribuirii premieror la expozanți. Cheltuiala totală se evaluiază la 3 milione, împărțite între : Stat, Paris și Espozițiune. Sinucidere și naștere Din zi în zi să inventeză mijloae mai ciudate de sinucidere ; omul pare a căuta fel de fel de decoruri, cari de cari mai frumose, ca să se distrugă. Cele mai ingeniose ființe în descoperirea acestor mijloce de sinucidere sunt femeile. Ați observat ca se nasc întotdauna mai multe femei decât bărbați ? Ați mai băgat da semn că mor mai mulți bărbați decât femei. Vedeți, că femeile nu trag la semn și —în general—nu fumează, nici nu beau. Deunăz, la Paris, o domnișară de o frumusețe ne mai pomenită, s’a urcat într’o cupea și, pe când era în mijlocul bulevardului Haussmann, în mijlocul mulțimei care se încrucișa pe stradă, își trase un glonț de revolver în piept. Chiar in acest moment—atât de mare e superioritatea femeilor asupra bărbaților —la câțiva pași, pe același bulevard, o altă femeie a născut o fetiță. Femeia—nevasta unui funcționar—venia de la gară și nici nu se gândise că va naște atât de curând. Mult a fi suferit, nu-i vorbă ! Dar onórea femeiască e salvată. Dacă fata a murit—imediat trebuia să se nască alta ca să o înlocuiască. Mișcare diplomatică Sunt înaintați, numiți sau transferați : D. Romalo (Raoul), actual consul general la Constantinopol, în postul de secretar I pe lângă Legațiunea din Roma, în locul d-lui Ronetti-Solescu, înaintat. — D. Nanu (Constantin G.), actual secretar al II-a pe lângă Legațiunea din Paris, în postul de consul general la Constantinopol, în locul d-lui Romalo. — D. Petrașcu (Nicolae), actual secretar II pe lângă Legațiunea din Belgrad, în aceași calitate la Legațiunea din Paris, în locul d-lui Nanu. — D. Mavrocordat (Edgard), fost secretar II de Legațiune, în calitatea de secretar II pe lângă Legațiunea din Belgrad, în locul dlui Pâtrașcu. O jea>u. Ni se scrie din Telega (Prahova) .• Un vânzător de bilete de loterie, ca să facă poftă omenilor să cumpere bilete, răspândise zgomotul că preotul paroh Constantinescu, în tovărășie cu Anastase Popescu, Nițulescu și învățătorea d-na Con Duminecă, 26 Marte (7 Aprile) 1889, stantinescu, au câștigat la lotărie marele premiu de 600.000 de lei. Cei interesați fură cuprinși de o bucurie fără mărgini. Era seară. Au sărit toți de s’au îmbrăcat și, în grabă, au luat bărbații hainele femeilor și vice-versa. S’au adunat toți la un loc și au început să calculeze frățește partea fiecăruia. — Ți se cuvine 50,000 lei. — Ai să iei din câștig 120,000 lei. Și așa mai departe. Socotela s’a terminat cu un vesel banchet. Cât de amărîți au fost însă a doua zi, când s’au încredințat că totul era o păcălelă în scop de reclamă. Urmărirea generalului Boulanger Ni se scrie din Paris . Chestiunea generalului Boulanger și a membrilor comitetului republican național stă pe loc. Consiliul de miniștri s’a ocupat mult cu chestia aceasta și resultatul ei. Procesul contra ligei patrioților va fi lăsat să-și urmeze cursul; odată procesul terminat, guvernul va cere Camerei, d’a fi nevoe, autorizațiunea d’a se urmări generalul Boulanger, care va fi trimis înaintea Senatului pentru crima de atentat contra siguranței statului. Arestare preventivă nu se va face. In tot cazul cererea de autorizație nu se va face decât după intrarea în funcțiune a noului procuror general. Vrea se zică nu vom avea nimic nou înainte de sfârșitul săptămânei. Devotamentul orbului Din Vagnas, Ardechen, (Franța), nr S8 scrie : Bătrâna Rouvirr, în vârstă de șaptezeci și șapte de ani, oarbă, a căzut într’un cuptor plin de jaratee. Bărbatul iei, asemenea orb, a scos’o, arzându-se la mâini și pe brațe. Bătrâna a murit după două ore de groaznice suferințe. « .m TT=t T Sâmbătă In Ploiești și județul Prahova se comit de câtva timp o mulțime de furturi, fără ca să se potă descoperi hoții. Mai zilele trecute, o bandă de hoți din comuna Pleșa, dealul Gâlmeea, pe lângă alte furturi și spargeri de pivniță, au mers noptea și la vierul Constantin Mezoiu, cărui mai întâi îi o auziseră câinii ; i-au luat tote găinele din coteț și au voit să spargă și casa proprietarului, dar dânduse alarmă au trebuit să fugă, amenințând, cu mortea dacă ’i vor urmări. Vama din Galați în ziua de 21 Martie a încasat de la mărfurile importate din diferite țări 150,000. Cererile de cereale să măresc pe fiecare zi. A j§ Mercur d?l. Hitcono a sosit în Iași, venind din Rusia mergând la București; d-sa a fost întâmpinat la gară de d-r. Lermantoff. La Iași d-sa a tras la otel Binder. In comuna Hălăucești, județul Roman, a isbucnit o revoltă între țărani. S’au trimis trupe din Roman. Mai mulți acționari ai Daciei României au ținut întrunire la camera de comerț, în vederea adunărei generale a societății. " Consiliul comunal al capitalai e convocat pe luni. La ordinea zilei închiriarea compartimentelor halei. In audiența ce a avut la rege, d. M. Cogalniceanu a dat seamă despre lucrările Academiei. Ieri, la Cotroceni, s’au făcut experiențe pentru transformarea poștei Martingase T afe __________________4> Incita, „■Universu.i'tf.1“ 222 Coroana de Spini PARTEA PATRA — Adevărat, zise un băiat; cânele cel mare al măcelarului a sărit și l-a scărmănat ; el nici nu s’a apărat. — Auziți, zise Ștefan, nici nu s’a apărat. — E un câne vagabond ; datoria nóstră este să ucidem astfel de animale cari nu au stăpân. — Cum n’are stăpân ? nu vedeți că are o sgardă ? Sgarda-I era plină de noroi. Stefan curăți placa de aramă și putu să citescă aceste cuvinte săpate în ea . Numele meu este Miro. Sunt al d-nei contese de Verdraine. Castelul de Verdraine. „(lsére)“. Stefan dete un țipăt de bucurie nespusă și începu să suspine. Oamenii îl înconjuraseră și priveau înmărmuriți. Dânșii aveau înaintea ochilor lor acest spectacol atingător, vrednic de luat în somn. Un tânăr frumos stând în genuechi, strângând în brațe un câne murdar, sărutându-l, vorbind cu el ca și cuțr, om, printre lacrăr î și suspine. Cânele, deja familiarisat, întorcea tânărului tate mângăerii alingându î manile și fața. Privitorii erau forte mișcați. Femeile care alergaseră, se uitau cu ochii umezi de înduioșare. Nu se știa care din amândoi, omul sau cânele, era mai interesant, mai vrednic de admirat. Aș ! acum nu-i mai era nimănui frică de spăimântătorul câne vagabond. Copiii îl mângâiau cu manele pe spate. — Obietul câne ! ziceau ei. Niște femei ar fi voit să-l sărute și ele cum îl săruta tânărul cel frumos. Stefan se sculă. — Ad! omeni buni, zise dânsul, d-v nn gtți ce este și ce a făcut cânele acesta! Dacă l’ați fi ucis, ați fi comis o crimă. — Ce, d-ta îl cunoști ? — Da, Stefan porni spre han strigând cânele și vorbindu-l. Cânele în urmă. Bietul Miroi întocmai ca și tînerul care îi scăpase viața, tot așa se afla și el pe urma stăpânei sale și a copiilor; ca și densul trebue să fi mers de multe ori înainte și îndărăt și să fi făcut multe ocoluri până să ajungă la acel sat Saint-Gallais ! Deosebirea între cercetările lor era numai atâta că Miro nu putuse să ia informații de la omenii pe cari -i întâlnea pe drum, că el nu avuse de călăuză decât mirosul. Pe unde umblase el în aceste opt zile cari trecuseră de la plecarea Paulei de la Bergeres, numai D-zeu știe. Ștefan intră în han și adresânduse femeei hangiului, îi zise : — Te rog, d-nă, să dai ceva de mâncare cânelui acesta. — Ce ’i place ? — Despre asta, nu știți. — Să ’i dau carne ? Ori ce vrei, numai să fie bun. Hangiuica îi dete un os mare garnisit cu multă carne, îi dete și o ola de lapte închegat, după ce trase smântână de pe d’asupra. Pe urmă Ștefan se duse cu Miro la o fântână cu pompă și-l spălă bine ; după asta îl lasă de se odihni și apoi porniră amândoi la drum. Pe la cinci ore după amiază ajunseră aprope de comuna Charnay. D’o dată Miro păru forte agitat ; o mare nerăbdare se vedea în mersul lui ; alerga o bucată înainte, se opria în mijlocul drumului, rădica capul și mirosia aerul ; se întorcea îndărăt tot alergând, săria in jurul tînărului lătrând și pe urmă se uita frig la el, ca și cum iar fi zis : — Haide, hai mai iute , trebue să ne grăbim! Cânele repetă de vr’o cinci ori manejul acesta. — Desigur că dânsul simte ceva, își zise Ștefan, pate contesa și copii se află în satul acesta care se vede înainte. Grăbi pasul și ca la vr’o trei sute de metri de sat dădu peste un cantonier care umplea cu prandiș părțile de drum mâncate de ploi. Acest canntonier nu era altul dacât acela care găsise pe George și pe Eduard și’l dusese acasă. Ștefan se opri lângă dânsul și’l întrebă cum se numește satul ce era înainte. Acesta este satul Charnay, d-le, răspunsa omul. Tînărul mulțumi și plecă mai departe însă nu putea să se ție de câne care era mereu la distanță de 50 de pași înainte. In sfârșit, Stefan ajunse la porta satului. Cânele se oprise ca să’l aștepte. Ștefan voia să se abată ca totd’auna la una din cele d’ântâia case de pa marginea drumului ca să ia informații, când d’o dată auzi plânsetul unui copil care zicea: — Vreț să văd pe mama! Vreți să văd pe mama! Ștefan nu putea să vadă copilul care era într’o colibă mai depărtată, a cărei ușă trebue să fi fost deschisă; însă Miro cum auzi plânsetul, începu să latre forte tare, sări de vr’o două ori în jurul tânărului arătându’și colții ca gi cum ar fi rîs gi se repezi ca o bomba spre coliba în care gi dispăru. (Va urma).