Universul, martie 1889 (Anul 6, nr. 46-71)

1889-03-26 / nr. 67

Universul No. 67 județul Tutova, fiind impusă de un bivol, a încetat din viața.­ ­ Atentat crud Zilele trecute, Oprea Cristianu, notarul comunei Dara, județul Buzău, a fost mal­tratat și torturat de trei tâlhari, sera, în mijlocul comunei, chiar lângă primărie. Intre alte lovituri, i s’au tăiat și pleopele ochilor. Nenorocita victimă a încetat din viață luni la 20 Marte. Dramă de familie Corespondentul nostru parisian ne scrie: O dramă teribilă a emoționat ieri str. Vilain din Belleville. La No. 26 din a­­ceastă stradă locuiau soții Thierry, cari a­­veau un singur copil, un băiat de 7 ani. Bărbatul, amploiat la o uzină, e fiul unui sergent de stradă, și se bucură de o re­putație escelentă. Omul acesta, după o lungă scenă zgo­motoasă care revoluționase totă vecinăta­tea, ieși­­ră brusc din casă și, cu ochii rătăciți, cu hainele în dezordine, învârtind în aer un șiș, alerga la postul de poliție din strada Julien Lacroix. — Veniți iu te ! strigă el agenților , cum­natul meu vrea să me omore. Agenții îl întovărășiră la domiciliu. Un spectacol îngrozitor îi aștepta aci. D-na Thierry și copilul stăteau plângând și în­­genunchinți lângă un om care nu mai de­dea semne de viață și era scăldat într’un sac de sânge. — Ah ! sermanul meu frate ! A murit! striga într’una d-na Thierry. Victima fu transportată la spital, avea în burtă două împunsături făcute cu șișul pe care cu câte­va minute înainte îl în­vârtea în aer comptabilul. Prima exami­­nare medicală făcând se se credă că ră­nile sunt mortale, un comisar fu chiemat numai­decât. Tânărul, în vârstă de 30 de ani, numit Jugand, declară succesiv comisarului că se rănise singur, apoi că fusese rănit de niște necunoscuți într-o cârciumă. In sfîr­­șit, strâns de aprope, el nu voi se mai spună nimic și declară cu putere că nu vrea se reclame contra cumnatului seu. Thierry însă n’a voit să păstreze ace­­iaș tăcere : „Țineam mult unul la altul, zise el. Jugand, căruia-i cam place să-și bată joc, mă numia câte o­dată „fiu de spion“, dar rîdeam. Ieri însă, fiind­că băusem mult la masă, m’am supărat când m’a poreclit iară. Știind că cumnatul meu e forte pu­ternic, m’am dus în iatac se iau­ un tesac. Nevastă-mea și cu copilul au reușit însă se me defarmeze. M’am apucat la bătaie cu­ Jugand. Am ajuna de­desubt. Furios, m’am întors în iatac ca să iau șișul. Ce s’a întâmplat atunci? Nu’mi mai aduc a* * * minte. Lovit-am pe Jugand ? A intrat el însu­și în șiș aruncându-se asupră’mi ? Nu știu.“ Ucigașul a fost arestat. Afacerea asta a pricinuit o vie emoțiune în cartier, unde toată lumea cunoștea și iubea pa soții Thierry. Numiri în intendență S’au făcut următorele mutări de ofițeri superiori de intendență pe ziua de 1 Apri­lie 1889: Intendentul Profiriu Const., șeful ser­viciului intendenței corpului IV de ar­mată, în același calitate la corpul III de armată. — Intendentul Bengescu George, șeful serviciului intendenței corpului III de ar­mată, în aceiași calitate la corpul II de armată. ... — Intendentul Gheorghiu Gheorghe, șe­ful serviciului intendenței corpului II de armată, în aceiași calitate la corpului IV de ar­mată. __ Adjunctul clasa I Vesseli Gaetano, de la corpul III de armată, la corpul IV de armată. __ Adjunctul clasa I Teodorescu Ale­xandru, de la corpul IV de armata, la corpul III de armată. —Dimitrie Vicol, licențiat în drept, ad­vocat, se numește, pe ziua de 25 Marte 1889, în postul de advocat al statului cl. II, pe lângă instanțele judecătorești din județele Neamțu și Suceava, în locul d-lui I. Alexandrescu. Curier judiciar Nimic mai vrednic de laudă decât să fii bun fiu, dar nici în lucrurile cele mai bune nu trebue să se exagereze. Un cântăreț moralist a spus-o : Trebue virtute, o spun fără frică . Prea multă rasă, adesea strică... Ba de multe ori poți să ajungi chiar înaintea tribunalului corecțional, pentru ultragii la adresa unui agent al forței pu­blice. Așa s’a întâmplat tinerului Vernouille. El e ch­emat la corecțională pentru ul­­tragiu și violență asupra unui sergent de stradă. — Două femei se băteau pe stradă, zice agentul, mă apropii ca să se despart; tînerul ăsta privea și îneuragia­t chiar pe una din ele, zicând : „Trage-I ! trage-I ! Mănâncă-i nasul !“ Prevenitul.—Era mama mea. Agentul.—In momentul când vreau să le despart, tînerul îmi sare în gât. Prevenitul.—Apăram pe mama! Agentul.—M’a batjocorit, mi-a spus că n’aveam dreptul să mă amestec, dacă la doua dame le place să se bată. (Rî­­sete). Președintele.—Recunoști faptele ? Prevenitul­—Apăram pe mama mea ! Președintele.—Dar n’o bătea nimeni ; din potrivă, agentul voia s’o apere. Prev.—Asta e treaba mea, a fiului ei. Președ.—Dar d ta, în joc s’o desparți, o întărîtai. Prev.—Pentru că mama avea dreptate și voiam să-i stragă ăiar­ l’alte o calca­­vură zdravănă. Președ.—Era beată mama d tale. Prev.—Da, d­ie președinte , dar asta e obicei la dânsa. (R.sete) Agentul.—Și prevenitul era beat. Președ.—Și la d-ta e asta obicei ? Prev.—Eram mai puțin beat decât ma­ma. Ș’apoi orî și cum, e datoria unui fiu bun să apere pe mama lui în ori­ce mo­ment, fie și contra agenților poliției. „Bunul fiu“ a fost osândit la 8 zile în­­chisore. ‘Furtul de la Bulina Guvernul bulgar comandase 232 lăzi monede de nikel de & și 10 bani. Sosind la Sulina st au pus în* șlepul di lor Wats și Youell, numit Rook. Din acest șlep s’au furat 9 lăsî. Căpitanil și matro­zii, dați pe mâna parchetului, găsindu-sa nevinovați, s’au liberat. Poliției din Galați nu i s’a făcut nici o comunicare, deci nu se știa­ nimic din cele petrecute la Sulina. D. comisar I. B. Mavrogheni aflase însă din sorginte particulară furtul din Sulina și căuta pe hoți. Alaltă­ eri vestitul pungaș Gheorghi Ion Varta, de naționalitate grec, venind cu vaporul local Radeteki­ din Brăila, d. co­misar Mavrogheni, împreună cu d. sub­comisar Basisea, au pus m­âna­ pe pungaș­, găsind asupra lui 2.600 piese­ de 5 bani de nivel. D. șef al poliției, domnul Moruzi, s-au transportat împreună cu d. Mavrogheni la Brăila și au luat măsurile necesare pen­tru descoperirea camplirilor. Moartă jucând Văduva Boucand, în vârstă de 96­ ani, pensionară a azilului, din Macon (Franța), a murit zilele acesta în împrejurări cu a­­devărat curiose. In cursul unei convorbiri cu alte pensionare ale azilului, văduva Boucand, pe care o felicitau pentru per­fecta ei sănătate, fu provocată să joace puțin. Ea se ridică numai­decât și începu să varseze, dar ameți și căzu greu la pă­mânt. Nenorocita muri din cauza acestei căzături, în care își frânsese piciorul. — 2 — Sinucis în baie Corespondentul nostru din Paris ne scrie : Două detonări de revolver se auziră oli în localul „băilor turcești“ din strada Faubourg du Temple. Servitorii alergarâ la o cabină în care intrase cu puțin înainte un tânăr, elegant îmbrăcat. Tânărul sta leșinat in baie ; își trăsese în piept două glonțe. El fu trans­portat la o farmacie din vecinătate. Sta­rea sa e desperată. Pe un scaun din cabină s’a găsit o scri­­sore adresată d-rei L... din strada Pas­­tourelle. Vr’o dramă d’ale amorului. Acte oficiale S’e acordat execuatorul d-lui Marcei Cseh de Szent-Katolna, consul al Austro- Ungariei la Turnu Severin. * S’a acordat, execuatorul d-lui E Sta­­matiadis, vice-consul al Greciei la Berlad. * Consiliele comunelor rurale Țintea, Bătrânii și Gherghița din județul Prahova s’au disolvat. * Asemenea s’a disolvat Consiliul co­munei rurale Ciortești, județul Vasluiu. * D. doctor N. Urdăreanu s’a numit în postul de medic al plășei Novacii-A­­maradia și Gilortu din județul Gorj, cu reședința în corjiuna Petrești de Sus. * S’a aprobați aliniarea stradei Cogălni­­ceanu, din orașul Craiova, după planul întocmit de serviciul teh­nic al primăriei. * Administratorul clasa I Machadon Ion, din regimentul 6 infanterie, s’a trecut în posiție de retragere pe ziua 1 Aprilie. * Administratorul clasa II Petrescu A­­lexandru, aflat îm­ posiție de disponibilitate pentru concediu, s’a chiemat în activitate de serviciu pe­­ ziua de 1 Aprilie, la va­canța ce este în regimentul 25 dorobanți. ȘTmt rmw­iSTA La 26 Main se va celebra la univer­sitatea din Jena centenarul deschiderii cursului de istorie universală de către Schiller. Se va desvăli un monument ri­dicat spre mărirea marelui poet. La bise­rica universităței va avea loc o mare ser­bare literară; seara se va da la teatru o representațiune de gata și sărbătoarea se va termina cu o procesiune de torțe. Ziarul „Hamburger Correspondenz“ a­­nunță că Țarul va vizita în secret Espo­sițiunea din Paris.* * Se anunță din Pressburg că acolo s’a închiriat o casă pentru principele de Bat­tenberg, care­­ va veni să se stabilească la Pressburg. * * * O întâmplare dramatică se vestește din Mü­nich (Bavaria). Un sergent de rând, voind să încerce pe santinela de la pul­berărie, n’a răspuns la cele trei întrebări. Sentinela l’a împușcat. * * Un accident s’a întâmplat împăratului Germaniei pe timpul călătoriei sale la Posen, unde se ducea să viziteze pe i­­nundați. împăratul se urcase într’o luntre ca se viziteze orașul; luntrea începu la un mo­ment să se clatine și amenința­se se res­­torne; împăratul sări în apa și lită ast­fel fără voie o baie rece. * * * Un pictor de talent, din Paris, d. Jo­­blé-Duval,­ fost consilier municipal, a mu­rit zilele aceste.* * * O depeșă din Turin anunță că Kossuth, marele patriot ungar, e pe mórte. Kossuth e în vârstă de opt­zeci și șapte de ani. % :*- * Ni se scrie din Berlin­:—Vice-amiralul Goltz, din ordinul împăratului, fiind scu­tit de sarcina de suplinitor al capului a­­miraliatului, a rămas cu comanda generală a marinei.* * * Comunicațiunile prin cablul dintre Per­­nambuco și Bahia sunt întrerupte. * * * ■fc Serbările espoziției și ale centenarului Guvernul francez a depus la Cameră proiectul de lege prin care cere un cre­dit de un milion, pentru a contribui la serbările espoziției și ale centenarului ma­rii revoluțiuni. Programa cuprinde șapte ceremonii pu­blice, fără a mai pune la socotelă zece serbări de nópte la expoziție. Cele șapte ceremonii sunt: 1. La 5 Mai, serbarea federațiunii la Versailles, dată de stat cu ajutorul ora­șului Versailles. 2. La 6 Mai, inaugurarea espoziției. 3. Serbarea națională de la 14 Iuliu. 4. Banchete, baluri și concerte cari se vor da în intervalul de la 16 Iuliu pănă la 14 August, în palatul Industriei, de că­tre espozanțî, și care vor fi urmate de un bal popular dat de stat și de orașul Pa­risului lucrătorilor espoziției și sindicate­lor de lucrători. 5. —Mari serbări muzicale cu concursul tuturor ortevanelor și al muzicilor mili­tare, în Septembre, în palatul industriei. 6. —Serbarea cu ocazia inaugurării de mult proiectată a monumentului Republi­cii pe piața Națiunii. 7. —la sfârșit, in ultimele zile ale lui Septembre sau la începutul lui Octombre, ceremonia distribuirii premieror la expo­zanți. Cheltuiala totală se evaluiază la 3 mi­­lione, împărțite între : Stat, Paris și Es­­pozițiune. Sinucidere și naștere Din zi în zi să inventeză mijloae mai ciudate de sinucidere ; omul pare a căuta fel de fel de decoruri, cari de cari mai frumose, ca să se distrugă. Cele mai ingeniose ființe în descoperi­rea acestor mijloce de sinucidere sunt femeile. Ați observat ca se nasc în­tot­dauna mai multe femei de­cât bărbați ? Ați mai băgat da semn că mor mai mulți bărbați de­cât femei. Vedeți, că femeile nu trag la semn și —în general—nu fumează, nici nu beau. Deunăz­, la Paris, o domnișară de o frumusețe ne mai pomenită, s’a urcat într’o cupea și, pe când era în mijlocul bulevardului Haussmann, în mijlocul mul­țimei care se încrucișa pe stradă, își trase un glonț de revolver în piept. Chiar in acest moment—atât de mare e superioritatea femeilor asupra bărbaților —la câți­va pași, pe același bulevard, o altă femeie a născut o fetiță. Femeia—nevasta unui funcționar—ve­­nia de la gară și nici nu se gândise că va naște atât de curând. Mult a fi suferit, nu-i vorbă ! Dar onórea femeiască e salvată. Dacă fata a murit—imediat trebuia să se nască alta ca să o înlocuiască. Mișcare diplomatică Sunt înaintați, numiți sau transferați : D. Romalo (Raoul), actual consul gene­ral la Constantinopol, în postul de secre­tar I pe lângă Legațiunea din Roma, în locul d-lui Ronetti-Solescu, înaintat. — D. Nanu (Constantin G.), actual se­cretar al II-a pe lângă Legațiunea din Paris, în postul de consul general la Con­­stantinopol, în locul d-lui Romalo. — D. Petrașcu (Nicolae), actual secre­tar II pe lângă Legațiunea din Belgrad, în aceași calitate la Legațiunea din Paris, în locul d-lui Nanu. — D. Mavrocordat (Edgard), fost se­­­cretar II de Legațiune, în calitatea de secretar II pe lângă Legațiunea din Bel­grad, în locul d­lui Pâtrașcu. O j­ea>­­u. Ni se scrie din Telega (Prahova) .• Un vânzător de bilete de loterie, ca să facă poftă omenilor să cumpere bilete, răs­pândise zgomotul că preotul paroh Con­­stantinescu, în tovărășie cu Anastase Po­­pescu, Nițulescu și învățătorea d-na Con­ Duminecă, 26 Marte (7 Aprile) 1889,­ stantinescu, au câștigat la lotărie marele premiu de 600.000 de lei. Cei interesați fură cuprinși de o bucurie fără mărgini. Era seară. Au sărit toți de s’au îmbrăcat și, în grabă, au luat bărbații hainele fe­meilor și vice-versa. S’au adunat toți la un loc și au început să calculeze frățește partea fie­căruia. — Ți se cuvine 50,000 lei.­­ — Ai să iei din câștig 120,000 lei. Și așa mai departe. Socotela s’a termi­nat cu un vesel banchet. Cât de amărîți au fost însă a doua zi, când s’au încredințat că totul era o pă­­călelă în scop de reclamă. Urmărirea generalului Boulanger Ni se scrie din Paris . Chestiunea generalului Boulanger și a membrilor comitetului republican național stă pe loc. Consiliul de miniștri s’a ocupat mult cu chestia aceasta și resultatul ei­­. Procesul contra ligei patrioților va fi lăsat să-ș­i urmeze cursul; odată procesul terminat, guvernul va cere Camerei, d’a fi nevoe, autorizațiunea d’a se urmări ge­neralul Boulanger, care va fi trimis îna­intea Senatului pentru crima de atentat contra siguranței statului. Arestare preventivă nu se va face. In tot cazul cererea de autorizație nu se va face decât după intrarea în funcți­une a noului procuror general. Vrea se zică nu vom avea nimic nou înainte de sfârșitul săptămânei. Devotamentul orbului Din Vagnas, Ardechen, (Franța), nr S8 scrie : Bătrâna Rouvirr, în vârstă de șapte­zeci și șapte de ani, oarbă, a căzut într’un cuptor plin de jar­atee. Bărbatul iei, ase­menea orb, a scos’o, arzându-se la mâini și pe brațe. Bătrâna a murit după două ore de groaznice suferințe. « .m T­T=t T Sâmbătă In Ploiești și județul Prahova se comit de cât­va timp o mulțime de furturi, fără ca să se potă descoperi hoții. Mai zilele trecute, o bandă de hoți din comuna Pleșa, dealul Gâlmeea, pe lângă alte furturi și spargeri de pivniță, au mers noptea și la vierul Constantin Mezoiu, cărui mai întâi îi o auziseră câinii ; i-au lu­at tote găinele din coteț și au voit să spargă și casa proprietarului, dar dându­­se alarmă au trebuit să fugă, amenințând, cu mortea dacă ’i vor urmări. Vama din Galați în ziua de 21 Martie a încasat de la mărfurile importate din diferite țări 150,000. Cererile de cereale să măresc pe fie­care zi. A j§ Mercur­ d?l. Hitcono a sosit în Iași, ve­nind din Rusia mergând la București;­ d-sa a fost întâmpinat la gară de d-r. Lerman­­toff. La Iași d-sa a tras la otel Binder. In comuna Hălăucești, județul Roman, a isbucnit o revoltă între țărani. S’au tri­mis trupe din Roman.­­ Mai mulți acționari ai Daciei Români­ei au ținut întrunire la camera de comerț, în vederea adunărei generale a societății. "­ Consiliul comunal al capitalai e convo­cat pe luni. La ordinea zilei închiriarea compartimentelor halei. In audiența ce a avut la rege, d. M. Cogalniceanu a dat seamă despre lucră­rile Academiei. Ieri, la Cotroceni, s’au făcut experiențe pentru transformarea poștei Marting­­ase T afe __________________4> Incita, „■U­nivers­u.i'tf.1“ 222 Coroana de Spini PARTEA PATRA — Adevărat, zise un băiat; cânele cel mare al măcelarului a sărit și l-a scărmă­nat ; el nici­ nu s’a apărat. — Auziți, zise Ștefan, nici nu s’a a­­părat. — E un câne vagabond ; datoria nóstră este să ucidem ast­fel de animale cari nu au stăpân. — Cum n’are stăpân ? nu vedeți că are o sgardă ? Sgarda-I era plină de noroi­. Stefan cu­­răți placa de aramă și putu să citescă a­­ceste cuvinte săpate în ea . Numele meu este Miro. Sunt al d-nei contese de Verdraine. Castelul de Verdraine. „(lsére)“. Stefan dete un țipăt de bucurie nespusă și începu să suspine. Oamenii îl înconjuraseră și priveau în­mărmuriți. Dânșii aveau înaintea ochilor lor acest spectacol atingător, vrednic de luat în somn. Un tânăr frumos stând în genuechi, strân­gând în brațe un câne murdar, sărutându-l, vorbind cu el ca și cuțr, om, printre la­­crăr î și suspine. Cânele, deja familiarisat, întorcea tână­rului tate mângăerii a­lingându î manile și fața. Privitorii erau forte mișcați. Femeile care alergaseră, se uitau cu ochii umezi de înduioșare. Nu se știa care din amândoi, omul sau cânele, era mai interesant, mai vrednic de admirat. Aș ! acum nu-i mai era nimănui frică de spăimântătorul câne vagabond. Copiii îl mângâiau cu manele pe spate. — O­­­bietul câne ! ziceau ei. Niște femei ar fi voit să-l sărute și ele cum îl săruta tânărul cel frumos. Stefan se sculă. — Ad! omeni buni, zise dânsul, d-v nn gt­ți ce este și ce a făcut cânele acesta! Dacă l’ați fi ucis, ați fi comis o crimă. — Ce, d-ta îl cunoști ? — Da, Stefan porni spre han strigând cânele și vorbindu-l. Cânele în urmă. Bietul Miroi întocmai ca și tînerul care îi scăpase viața, tot așa se afla și el pe urma stăpânei sale și a copiilor; ca și densul trebue să fi mers de multe ori îna­inte și îndărăt și să fi făcut multe oco­luri până să ajungă la acel sat Saint-Gal­­lais ! Deosebirea între cercetările lor era numai atâta că Miro nu putuse să ia in­formații de la omenii pe cari -i întâlnea pe drum, că el nu avuse de călăuză de­cât mirosul. Pe unde umblase el în aceste opt zile cari trecuseră de la plecarea Paulei de la Bergeres, numai D-zeu știe. Ștefan intră în han și adresându­se fe­­meei hangiului, îi zise : — Te rog, d-nă, să dai ceva de mân­­care cânelui acesta. — Ce ’i place ? — Despre asta, nu știți. — Să ’i dau carne ? Ori ce vrei, numai să fie bun. Hangiuica îi dete un os mare garnisit cu multă carne, îi dete și o ola de lapte închegat, după ce trase smântână de pe d’asupra. Pe urmă Ștefan se duse cu Miro la o fântână cu pompă și-l spălă bine ;­ după asta îl lasă de se odihni și apoi porniră amândoi la drum. Pe la cinci ore după amiază ajunseră aprope de comuna Charnay. D’o dată Miro păru forte agitat ; o mare nerăbdare se vedea în mersul lui ; aler­ga o bucată înainte, se opria în mijlocul drumului, rădica capul și­ mirosia aerul ; se întorcea îndărăt tot alergând, săria in jurul tînărului lătrând și pe urmă se uita frig la el, ca și cum iar fi zis : — Haide, hai mai iute , trebue să ne grăbim! Cânele repetă de vr’o cinci ori mane­jul acesta. — De­sigur că dânsul simte ceva, își zise Ștefan, pate contesa și copii se află în satul acesta care se vede înainte. Grăbi pasul și ca la vr’o trei sute de metri de sat dădu peste un cantonier care umplea cu prandiș părțile de drum mân­cate de ploi. Acest canntonier nu era altul da­cât acela care găsise pe George și pe Eduard și’l dusese acasă. Ștefan se opri lângă dânsul și’l întrebă cum se numește satul ce era înainte.­­ Acesta este satul Charnay, d-le, răs­punsa omul. Tînărul mulțumi și plecă mai departe însă nu putea să se ție de câne care era mereu la distanță de 50 de pași înainte. In sfârșit, Stefan ajunse la porta satu­lui. Cânele se oprise ca să’l aștepte. Ștefan voia să se abată ca tot­d’a­una la una din cele d’ântâia case de pa mar­ginea drumului ca să ia informații, când d’o dată auzi plânsetul unui copil care zicea: — Vreț să văd pe mama! Vreți să văd pe mama! Ștefan nu putea să vadă copilul care e­­ra într’o colibă mai depărtată, a cărei u­­șă trebue să fi fost deschisă; însă Miro cum auzi plânsetul, începu să latre forte tare, sări de vr’o două ori în jurul tână­rului arătându’și colții ca gi cum ar fi rîs gi se repezi ca o bomba spre coliba în care gi dispăru. (Va urma).

Next