Universul, martie 1889 (Anul 6, nr. 46-71)
1889-03-26 / nr. 67
Anul VI.—NO. 67 APARE XH TOATE ZILELE LA 7 ORE BIMINEAȚA REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI, STRADA BREZOIANU, 19 BUCURE IN CAPITALĂ: I . IN JUDEȚE: Pe un an . . . 20 Lei Pe 1 an. . . . 24 Lei Pe 6 luni ... 10 „ I Pe Ü luni ... 12 „ Pe 3 luni ... 5 „ I Pe 3 luni . . .1 „ ANUNȚURILE, INSERȚIILE ȘI RECLAMELE SE PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRAȚIA ZIARULUI BUCUREȘTI STRADA BREZOIANU 13, BUCUREȘTI C A & II 1*JE 188» g Ortodox Sâmbătă, 25 Martie.— (sff) Buna Vestire a Maicei Domnului (Blagoveștenia). Catolic Sâmbătă, 6 Aprile.—Sixt. Sarele resare la 5 ore 31; apune la 6.34. Efemeride 25 Marte 1879. — Se închide de sine pentru prima ora adunarea ordinară română spre a se alege înlocul adunarea constituantă. La Paris gratis De la 1 Aprilie ziarul Universal deschide un abonament de 3 luni cu premii extra-ordinare. Premii 1» abonați a. Un bilet al loteriei pentru Exposiția de la Paris. b. Romanul Sirena capitalei sau Crima de la Bánosa. c. Unul din următorele romane de câte 2 volume : Fata din Flori, Fata orbului, Copilul din Flori, Fiica blestemată, Regele și Regina Țiganilor. Abonamentul costă în capitală lei 5.50 și în județe lei 6.50. NB. Abonații din județe vor trimete 50 de bani mai mult pentru francarea și recomandarea premiilor. Banii se vor trimete prin mandat poștal sau în mărci poștale (iar nu în timbre fiscale) într’o scrisore recomandată, la administrația «Universului», strada Brezoianu 19, București. Rugăm pe noii abonați să bine- voiască a ne trimite adresa d-lor cât de deslușită. BUCUREȘTI, 25 MARTE 1889 Un important act cum am zis ieri s’a săvârșit zilele aceste. E vorba de regularea definitivă a succesiunii la tronul României. * Trecut-aü vremi de grea urgie peste capul țarei nóstre. Necontenit hărțuiți, ba de Ieși, ba de unguri, ba de cazaci și tătari. Principatele române ajunseră sub suzeranitatea celui mai războinic în vreunn popor din Europa. Cât au suferit Românii sub acest jug, istoria ne arată. Destul se amintim că Domnii noștri chiar pe vremea când erau încă aleși de țară, erau tratați în chipul cel mai neomenos, bătuți, schingiuiți și chiar decapitați. Jalnica istorie a lui Antonie Ruset și a lui Grigore Ghica, Domni al Moldovei, aceia a lui Constantin Vodă Brâncoveanu, Domn al Munteniei, e săpată adânc în inima tuturor Românilor. Și azi, dupe scurgere de atâta vreme, amintirea suferințelor acelor Domni ne îngrozește și ne revoltă. Și încă nu aceste vremi au fost cele mai rele ; cu tota barbaria lor, ele stau cu mult prejos de alte vremuri, de perioda fanariotă, vremi de cea mai rafinată depravare și de înjosire până la estrema neamului nostru. * * * Pierit-au valurile năvălitore ; scuturatam jugul apăsător care ne curma grumajii; alungat-am fanariotismul, ștergând zi cu zi urmele lui; ajuns-am, cu virtutea și virtutea nostră, stat de sine stătător și cu vază în lume. Tronul nostru, astăzi, e atât de sus, încât nici un neam străin— oricât de puternic fie— nu se pute gândi să-l atingă. Acest tron, prin voința sortei, n’avea moștenitor direct. Lipsa aceasta s’a împlinit acum, hotărîndu-se urmaș al regelui nepotul M. Sale, principele Ferdinand al României. Toți Românii simt și înțeleg însemnătatea acestui act. sMmmi Msg Capitală.îO Bani îi Județe liiger plungătoare(A'ease pag. 3) Huomora Un loc mare, situat în UV Vdic^dic una din cele mai favorabile posițiuni din Capitală, este de vânzare. Amatorii sunt rugați a se adresa, pentru informațiunî, la administrația ziarului „Universul“. DIN TURCIA Corespondența part. a „ Universului 11 Constantinopol, 22 Marte. Politică noua Nu știu căror cauze ași putea atribui faptul într’adever ciudat pe care fiecare-1 pute observa în mersul politicei imperiului otoman. S’o fi promis Turciei vreun ajutor secret considerabil de către vreo putere din afară ? O fi voind acestă împărăție să facă o cercare desperată ca se-șî rădice prestigiul și puterea ? Nu pot s’o știu. Destul că, de la un timp încoace, Poarta a făcut o serie de manifestații independinte forte semnificative. Acolo unde guvernul otoman, acu câtăva vreme, tre*mura și se pleca, acum se ține dârz și nu vrea să cedeze. Efecte ale nonei politice Unul din efectele imediate ale acestei politice de înfruntare, e tratarea, de către imperiu, a supușilor săi de altă naționalitate și limbă. Afară de albanezi și de români — mai ales afară de aceștia din urmă— cari au fost un element de ordine în imperiu și au căutat să lupte nu atâta în contra blajinei influențe turcești, ci mai mult contra turbatelor intrigi ale grecilor, bulgarilor, etc., tote celele alte naționalități încep a simți efectele îndârjirii semilunei. Grecii Partea cea mai bună în apăsare, precum pe cea mai bună o avuseră la avantagie în perioda indolenț o a Grecii. Școlile grecești, biserica grecească, negustorii și speculanții greci au mult de suferit de la rigorile administrației. Cereți pretutindeni fascicula 1 și 2 din Blestematele Parisului cel mai frumos roman apărut până acum. asm&zis Duminecă, 26 Marte (7 Aprile) 1889 Armenii. Și celelalte naționalități își au partea, în acetă schimbare de tactică. Chiar armenii—de altfel destul de pacimici—au văzut restrânse concesiile ce li se făcuseră. Deunăzi chiar, marele vizir a poruncit ministrului de culte ca în scalele din totă Armenia se oprască studiul istoriei și se se învețe de aei în colo numai istoria turcească. Ordinul înse se izbi de orecari dificultăți. Ministrul cultelor răspunse vizirului că nu pote face acesta decât cu învoirea patriarhului armean.Acesta, Părintele Atikian, fiind poftit de către marele vizir, refuză se se supue unei asemenea mo Buri. Nesupunere. Iată, în scurt, motivele pe care P. Atikian le-a dat: Istoria armenescă e în strânsă legătură cu religia. Deci, excluzându-se studiul istoriei, se lovește și în libertatea cultului, pe care legile și tradiția Imperiului otoman au hărăzit-o poparelor. Mare senzație a făcut acest caz între armeni, cari nu înțeleg cum imperiul, tocmai acum, după atâte veacuri, și-a pus în minte se desnaționalizeze pe celel’alte popore. Misterele Seraiului Seraiul, ca întotdeuna, e j un loc misterios pentru popor, un loc despre care se vorbesc lucrurile cele mai ciudate. In dosul zidurilor grase și nalte cari adăpostesc pe ibovnicele sultanului, unde peste 200 de cadâne și tot atâtea servitore și servitori sângeresc într’o neactivitate cu adevărat orientală, e drept că multe drame trebue se se petrecă. Mai ales că, aci, nu se încape vre-o anchetă judecătorescă. Tóte se fac în secret, după poruncile Sultanului și a lor sei, se dispune de viața și de mortea unei femei, ori a unui eunuc ca de un nimic. Zilele aceste se răspândi vorba că Sultanul, de la feresta unui turn al seu, zărise pe stradă pe o fată frumosâ, de care se înamoră nebun , el trimise agenți ca să se informeze de numele ei. Era fiica unui avocat armean cu destulă vază. Sultanul ordonă ca, prin orice mijloc, să i se aducă fata. Cu forța, copila fu rădicată de pe stradă și dusă înaintea Padișahului. Suveranul, fiind lăsat singur cu dânsa, își declară amorul și, față cu refuzul fetei, se zice că ar fi băgat’o în Seraia. Fata, tot refuzând, ar fi fost pusă într’un sac și aruncată în Bosfor. Vă dau acestă știre ca un simplu zgomot, fără a’i garanta autenticitatea: asemene zgomote circulă cu profuzie între locuitorii orașului nostru. Levant. Întâmplări din țară Copil monstru Radu Gheorghe Grigore, din comuna Bolintinu din Deal, județul Ilfov, a născut un copil de sex bărbătesc, având cerul gurei scos afară și lipit de podul nasului. Cerul gurei comunică cu nările nasului, prin o convexitate; buza superioră lipsește cu totul, în locul căreia se află o tumore triunghiulară alipită de nas. Mama și copilul se află sănătoși. m Mort din beție Ferenț Coti, calfă de cismar în comuna Drăgănești, județul Olt, aflându-se în stare de beție, a căzut jos lângă un gard, unde s’a găsit mort. Ucis de bivol Vasile Hartmann din comuna Costeștî