Universul, martie 1889 (Anul 6, nr. 46-71)

1889-03-26 / nr. 67

Anul VI.—NO. 67 APARE XH TOATE ZILELE LA 7 ORE BIMINEAȚA REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI, STRADA BREZOIANU, 19 BUCURE IN CAPITALĂ: I . IN JUDEȚE: Pe un an . . . 20 Lei­­ Pe 1 an. . . . 24 Lei Pe 6 luni ... 10 „ I Pe Ü luni ... 12 „ Pe 3 luni ... 5 „ I Pe 3 luni . . .­­1 „ ANUNȚURILE, INSERȚIILE ȘI RECLAMELE SE PRIMESC NUMAI LA ADM­I­NISTRA­ȚIA ZIARULUI BUCUREȘTI STRADA BREZOIANU 13, BUCUREȘTI C A & II 1*JE 188» g Ortodox Sâmbătă, 25 Martie.— (sff) Buna Ves­tire a Maicei Domnului (Blagoveștenia). Catolic Sâmbătă, 6 Aprile.—Sixt. Sarele resare la 5 ore 31; apune la 6.34. Efemeride 25 Marte 1879. — Se închide de sine pentru prima ora adunarea ordinară ro­mână spre a se alege în­locu­l adunarea constituantă. La Paris gratis De la 1 Aprilie ziarul Universal deschide un abonament de 3 luni cu premii extra-ordinare. Premii 1» abonați a. Un bilet al loteriei pentru Exposiția de la Paris. b. Romanul Sirena capitalei sau Crima de la Bánosa. c. Unul din următorele romane de câte 2 volume : Fata din Flori, Fata orbului, Copilul din Flori, Fiica bles­temată, Regele și Regina Țiganilor. Abonamentul costă în capitală lei 5.50 și în județe lei 6.50. NB. Abonații din județe vor tri­­mete 50 de bani mai mult pentru fran­­carea și recomandarea premiilor. Banii se vor trimete prin mandat poștal sau în mărci poștale (iar nu în timbre fiscale) într’o scrisore recomandată, la administrația «Univer­sului», strada Brezoianu 19, București. Rugăm pe noii abonați să bine- vo­­iască a ne trimite adresa d-lor cât de deslușită. BUCUREȘTI, 25 MARTE 1889 Un important act cum am zis ieri s’a săvârșit zilele aceste. E vorba de regularea definitivă a succesiunii la tronul României. * Trecut-aü vremi de grea urgie peste capul țarei nóstre. Necontenit hărțuiți, ba de Ieși, ba de unguri, ba de cazaci și tătari. Principatele române ajunseră sub su­zeranitatea celui mai războinic în vreunn popor din Europa. Cât au suferit Românii sub acest jug, istoria ne arată. Destul se amintim că Domnii noștri chiar pe vre­mea când erau încă aleși de țară, erau tratați în chipul cel mai neomenos, bătuți, schingiuiți și chiar decapitați. Jalnica is­torie a lui Antonie Ruset și a lui Grigore Ghica, Domni al Moldovei, aceia a lui Constantin Vodă Brâncoveanu, Domn al Munteniei, e săpată adânc în inima tuturor Românilor. Și azi, dupe scurgere de atâta vreme, amintirea suferințelor acelor Domni ne îngrozește și ne revoltă. Și încă nu aceste vremi au fost cele mai rele ; cu tota barbaria lor, ele stau cu mult pre­jos de alte vremuri, de pe­­rioda fanariotă, vremi de cea mai rafinată depravare și de înjosire până la estrem­a neamului nostru. * * * Pierit-au valurile năvălitore ; scuturat­­am jugul apăsător care ne curma gruma­­jii; alungat-am fanariotismul, ștergând zi cu zi urmele lui; ajuns-am, cu virtutea și virtutea nostră, stat de sine stătător și cu va­ză în lume. Tronul nostru, astă­zi, e atât de sus, în­cât nici un neam străin— ori­cât de puternic fie— nu se pute gândi să-l atingă. Acest tron, prin voința sortei, n’avea moștenitor direct. Lipsa aceasta s’a împlinit acum, hotă­­rîndu-se urmaș al regelui nepotul M. Sale, principele Ferdinand al României. Toți Românii simt și înțeleg însemnă­­tatea acestui act. sMmmi Msg Capitală.­îO Bani îi­ Județe liiger plu­ng­ătoare(A'ease pag. 3) Hu­­­omora Un loc mare, situat în UV Vdic^dic una din cele mai fa­­vorabile posițiuni din Capitală, este de vânzare. Amatorii sunt rugați a se adresa, pen­tru informațiunî, la administrația ziarului „Universul“. DIN TURCIA Corespondența part. a „ Universului 11 Constantinopol, 22 Marte. Politică noua Nu știu căror cauze ași putea atribui faptul într’adever ciudat pe care fie­care-1 pute observa în mersul politicei imperiului otoman. S’o fi promis Turciei vre­un ajutor se­cret considerabil de către vre­o putere din afară ? O fi voind acestă împărăție să facă o cercare desperată ca se-șî rădice pres­tigiul și puterea ? Nu pot s’o știu. Destul că, de la un timp în­coace, Poarta a făcut o serie de manifestații in­­dependinte forte semnificative. Acolo unde guvernul otoman, acu câtă­va vreme, tre*­mura și se pleca, acum se ține dârz și nu vrea să cedeze. Efecte ale nonei politice Unul din efectele imediate ale acestei politice de înfruntare, e tratarea, de către imperiu, a supușilor săi de altă naționa­litate și limbă. Afară de albanezi și de români — mai ales afară de aceștia din urmă— cari au fost un element de ordine în imperiu și au căutat să lupte nu atâta în contra bla­jinei influențe turcești, ci mai mult contra turbatelor intrigi ale grecilor, bulgarilor, etc., tote cele­le alte naționalități încep a simți efectele îndârjirii semilunei. Grecii Partea cea mai bună în apăsare, precum pe cea mai bună o avuseră la avantagie în perioda indolenț­­ o a­ Grecii. Școlile grecești, biserica grecească, ne­gustorii și speculanții greci au mult de suferit de la rigorile administrației. Cereți pretutindeni fascicula 1 și 2 din Blestematele Parisului cel mai frumos roman apărut până acum. asm&zis Duminecă, 26 Marte (7 Aprile) 1889 Armenii. Și celelalte naționalități își au partea, în ace­tă schimbare de tactică. Chiar armenii—de alt­fel destul de pa­cimici—au văzut restrânse concesiile ce li se făcuseră. Deunăzi chiar, marele vizir a poruncit ministrului de culte ca în scalele din totă Armenia se oprască studiul istoriei și se se învețe de aei în colo numai istoria tur­cească. Ordinul înse se izbi de ore­cari difi­cultăți. Ministrul cultelor răspunse vizirului că nu pote face acesta decât cu învoirea pa­­triarh­ului armean.­Acesta, Părintele A­­tikian, fiind poftit de către marele vizir, refuză se se supue unei asemenea mo­ Buri. Nesupunere. Iată, în scurt, motivele pe care P. Ati­­kian le-a dat: Istoria armenescă e în strânsă legă­tură cu religia. Deci, excluzându-se stu­diul istoriei, se lovește și în libertatea cul­tului, pe care legile și tradiția Imperiului otoman au hărăzit-o poparelor. Mare senzație a făcut acest caz între armeni, cari nu înțeleg cum imperiul, toc­mai acum, după atâte veacuri, și-a pus în minte­­ se desnaționalizeze pe cele­l’alte popore. Misterele Seraiului Seraiul, ca în­totdeuna, e j un loc mis­terios pentru popor, un loc despre care se vorbesc lucrurile cele mai ciudate. In dosul zidurilor grase și nalte cari a­­dăpostesc pe ibovnicele sultanului,­­ unde peste 200 de cadâne și tot atâtea servi­­tore și servitori sângeresc într’o neactivi­­tate cu adevărat orientală, e drept că multe drame trebue se se petrecă. Mai ales că, aci, nu se încape vre-o anchetă judecătorescă. Tóte se fac în se­cret, după poruncile Sultanului și a lor sei, se dispune de viața și de mortea u­­nei femei, ori a unui eunuc ca de un ni­mic. Zilele aceste se răspândi vorba că Sul­tanul, de la feresta unui turn al seu, ză­rise pe stradă pe o fată frumosâ, de care se înamoră nebun , el trimise agenți ca să se informeze de numele ei. Era fiica unui avocat armean cu des­tulă vază. Sultanul ordonă ca, prin ori­ce mijloc, să i se aducă fata. Cu forța, copila fu rădicată de pe stra­dă și dusă înaintea Padișahului. Suveranul, fiind lăsat singur cu dânsa, își declară amorul și, față cu refuzul fetei, se zice că ar fi băgat’o în Seraia. Fata, tot refuzând, ar fi fost pusă în­­tr’un sac și aruncată în Bosfor. Vă dau acestă știre ca un simplu zgo­mot, fără a’i garanta autenticitatea: ase­mene zgom­ote circulă cu profuzie între locuitorii orașului nostru. Levant. Întâmplări din țară Copil monstru Radu Gheorghe Grigore, din comuna Bolintinu­ din­ Deal, județul Ilfov, a născut un copil de sex bărbătesc, având cerul gurei scos afară și lipit de podul nasului. Cerul gurei comunică cu nările nasului, prin o convexitate; buza superioră lip­sește cu totul, în locul căreia se află o tumore triunghiulară alipită de nas. Mama și copilul se află sănătoși. m Mort din beție Ferenț Coti, calfă de cismar în comuna Drăgănești, județul Olt, aflându-se în stare de beție, a căzut jos lângă un gard, unde s’a găsit mort. Ucis de bivol Vasile Hartmann din comuna Costeștî

Next