Universul, octombrie 1890 (Anul 7, nr. 227-252)

1890-10-09 / nr. 233

Anul VII.—No. 233 PITJECOR desgust. Este fórte mistuibil, sat Oliü de ficat de morun Mumelor veqhietóre preparat printr’o metodă specială de d. dr. Bertelli.—Superior tuturor pb­urilor de morun cunoscute până acumf^— ■ghietóre și îngrijitor­e ce au­ specială și amorosă îngrijire de copiii lor, și care știu­ câtă val­ore pate să aibă un remediu dat la timp și cu înțelepciune, recomandăm în caz de trebuință, fie pentru a reîntâri organismul, fie pentru a combate rahitida, scrofulele, Umfatismu și tuberculele, d’a întrebuința plăcutul și forte recomandatul „Pitjecor.“—Acest remediu pe lângă binefacerile lui este și economic de ore­ce se ia în cose mai mici și, ceea ce este și mai important, este că se poate lua în ori­ce sta­­giune. — Uleiul de morun, preparat de d-rul Bertelli, are o triplă putere de­cât tate oleurile cunoscute până acum. El este și de un gust forte bin­­e plăcut ca o licitoare, și nu aduce scârbă și Prețul unei sticle mari. N­Cb 4.50. — Se găsește numai la d. dr. M. Georges­cu, strada Brezoianu 19, București.—Se trimite în ori­ce parte din țara după primirea costului seu CALENDAR i 1890 □ Ortodox Luni, 8 Octombre. — Martira Pelagia. Catolic Luni, 20 Octombre. — Vendelin. Serele răsare la 6,22; apune la 5,7. Efemeride 8 Octombre 1878. — Intrarea triumfală a armatei române în Bucureșci cu steagu­rile și trofeele luate de la inamic. Carierele funcționarilor București, 8 Octombre. De nenumărate ori și subt ori­ce guvern s’au ridicat plângeri că se numesc funcțio­nari a cărora viață e pătată, oameni care au fost chiar înfierați de justiție și au stat prin pușcării. Și, lucru foarte grav, multe din aceste plângeri au fost întemeiate. Opozițiunea din ori­ce vreme și a făcut din aceasta o armă de luptă contra guver­nului, fără însă a căuta vre o­dată serios sor­gintea zeului și curmarea lui. De aceea, mai târziu, când opozițiunea a ajuns la rîndul ei guvern, a căzut în aceleași greșeli și a trebuit să sufere aceleași lovituri. Pentru noi, spectatori imparțiali la lup­tele partidelor, chestiunea are mai multă în­semnătate decât o armă de opoziție și merită atențiunea tuturor. * * In adevăr, ce poate fi mai grav decât po­sibilitatea ca autoritatea publică să cadă pe mâna unor oameni cari au înfruntat le­gile. Când un hoț poate să se strecoare în po­liție sau magistratură ; Când un imoral poate străbate în rîndu­­rile corpului didactic sau ale clerului. Când un pușcăriaș poate să intre în ad­ministrație. Atunci ordinea, siguranța publică, sunt a­­menințate, statul e in pericol. Și că lucrul e posibil la noi, acesta o do­vedește un lung șir de fapte cunoscute de totă lunea. Chestiunea e deci de mare gravitate și a n’o rezolva e o culpabilă neglijență. * * * De unde vine răul ? După părerea nostră, în zadar opozițiile din toată vremea acuză guvernele, făcându le răspunzătoare pentru numirea în funcțiuni a unor oameni pătați. In adevăr, miniștrii numesc, dar, între­băm pe ori­ce om cu judecată sănătoasă, poate ministrul, ori­cât de inteligent și de puritan ar fi, să cunoască de aproape tre­cutul tuturor acelora cari îi cer posturi și pe cari îi numește? Neapărat că nu. Nimic nu e mai lesne decât ca ministrul să greșească și să încredințeze funcțiuni unor oameni nedemni. Căci el n’are mijlocul să și facă o ideie de moralitatea postulanților. Nimeni nu-l poate pretinde ca, înainte de a numi pe un om, să facă o anchetă asu­pra trecutului public și privat al acelui om. * • * In starea de azi a lucrurilor, așa e. Pentru aceasta însă problema e departe d’a fi insolubilă. In alte țări, guvernele s’au lovit de ace­leași greutăți și oamenii au găsit mijlocul d’a le înlătura. > Un mijloc simplu, practic, lesne de în­trebuințat . Fie­care administrațiune publică și-a con­stituit pentru personalul iei „caziere“, un soi de dosare în care se înscriu­ toate in­fracțiunile, delictele ori crimele funcționari­lor acelei administrațiuni. 5 Bani în Capitală.—10 Banim Județe. Un funcționar destituit pentru o vină din­­tr’o administrațiune oare­care, nu mai poate nici­ o dată să intre în altă administrație, pentru că înainte de numire se cercetează cazierele tuturor administrațiilor. Aceasta Ie soluția ce s’a dat chestiunii în alte părți și ea a dat roade bune; ar trebui s’o adoptăm și noi. Să se înființeze caziere la tote adminis­trațiile publice și atunci nu vom mai fi es­­puși să vedem foști pușcăriași în funcțiuni. la noi, e un adevărat eveniment o revoltă serioasă a studenților. Totuși, ziua de 1 Octombre, după cum veți fi știind pe scurt după telegrame, zi în care s’au deschis cursurile, a fost ilus­trată prin scandale mari. Iată cauzele scandalului: Rector fusese ales d. Phillippson, din Germania, un profesor foarte rău văzut de studenți. Aceștia, cei mai mulți liber-cugetători, mai aveau­ în contra d-lui Philippson năca­zul că acesta, de origine evreu, refuzase să primescă anul trecut teza materialistă a unui student, care susținea neezistența lui D-zeu, pentru doctorat. Câte­va sute de studenți se manifestară zgomotos. D. Buss, primar, președinte al consiliului de administrație, în zadar s’a încercat să res­­tatornicescă, la acestă solemnitate, ordinea. Poliția a trebuit să intervie. Atunci, se auziră strigăte grozave, din partea studenților: — Jos primarul! D. Philippson, rectorul universității, se încercă să vorbească, dar studenții îl între­rupseră strigând și cu mai mare putere : — La Berlin să te duci! Ieși! Poliția interveni, o luptă se începu între agenții­ acesteia și studenți. Ceremonia fu închisă de fapt, căci și pro­fesorii, și primarul o șterseră. O facultate nouă Universitatea de azi a organizat o facul­tate deosebită de științe sociale. Cursurile, în anul acesta, vor fi împărțite în două semestre. In primul semestru, se va trata despre Evoluția doctrinelor politice; Istoria fizi­ologiei ; Instituțiile politice ale Angliei; Ge­­nealogia omului; Dovezile descendinței lui. In semestrul al doilea se vor preda: Is­toria sistemelor sociale de la fisiocrați; So­ciologia economică; Istoria penalității. Această școală e unică în felul ei, până acum, în toată lumea. O scenă sângeroasă Un anume Duce, în etate de 29 ani, om foarte stricat, trăia de mai mulți ani cu o tînără, Laura, locuind în str. Delcour din Bruxelles. Acum câte­va zile, o ceartă se iscă între dînșii; ei se despărțiră. Marți, pe la amiazi, Dace se duse la mama amantei lui ca să’î reclame un cea­sornic de aur pe care-l dăruise fiicei ei. Femeia refuză să primească această cerere. Dace, într’un acces de turbare, rupse rampa scărilor și, cu o bucată de lemn din a­­cesta, izbi de mai multe ori pe mama amantei lui și pe un copil care sărise în ajutorul bunică-săi. Amândoi a­i murit pe loc. Dace a fost arestat. DIN BELGIA Corespondența parte a ziarului „ Universul“ Bruxeles, 6 Octombre. Universitate revoltată La sud, prin Italia, prin Spania, lucrul se întâmplă foarte des , dar mai în sus, pe Marți, 9 (21) Octombre 1890 D'ale revolverului Mare mișcare, ieri noapte, pe piața Marche­. In întunerecul nopții două focuri de revol­ver deșteptară brusc pe locuitorii din acel cartier liniștit. Agenți ai poliției săriră îndată și aflare în mijlocul drumului pe un om tăvălindu-se pe jos și țipând grozav. El avea în mână un revolver. După ce se constată mai întâi­­ că indi­vidul nu era de loc rănit, el fu dus la co­misariatul de poliție, unde fu interogat. El spuse comisarului că fusese bătut roa de amanta lui și că, de­și-i căzuse și în ge­­nuchi, de­și-i sărutase picioarele, ea nu voi să-l lase din palme. Desperat, voise să se sinucidă, își trase un glonț, nu se nimeri și, de frică, căzu jos și începuse să țipe ca un nenorocit. De­oare­ce individul era beat, a fost tri­mis să-și clocească rachiul de „ géniév­re “ la dubă. Iată o sinucidere care nu duce la mor­mânt.^ j­oan Stan: întâmplări din țară Nenorocire Locuitorul Neagu Tudor Chelaru, din co­muna Luciu, județul Buzett, conducând un car încărcat cu cereale la gara Cilibia, în­soțit fiind și de alți cărăuși, a voit a se da jos din căruță pe când era încă în mișcare, dar căzând sub rotă a fost călcat atât de grav în­cât imediat a încetat din viață. Crimă îngrozitoare O îngrozitoare crimă de ucidere s’a comis în comuna Braniștea din județul Covurlui. Gheorghe Ghiță un sătean văduv și fără copii s’a găsit ucis în casa lui în ziua de 3 Octombrie. Corpul lui era străpuns de o mulțime de înpunsăturî pricinuite de instru­ment tăios, care înpunsăturî, părându-i-se pri­marului de Braniștea N. Popovicî, că sunt rezultatul unei baionete, s’a și pus în urmă­rirea unui militar din comuna sa. Bănuiala primarului a fost simplul adevăr : ucigașul a fost Zamfir Radu, un soldat din Braniștea, și un alt sătean de acolo Cristea Gheorghe Petre, cari în noaptea de 2—3 octombrie din răsbunare au ridicat zilele lui Gheorghe Ghiță. Culpabilii au mărturisit crima și sunt arestați.

Next