Universul, martie 1891 (Anul 8, nr. 52-82)

1891-03-26 / nr. 77

Anul VIII.—No. 77 București, 25 Martie. REFORM PROPUSE Nu numai la noi, lumea e preocupată cn nevoia mare și grabnică de a se face o reformă radicală în învățământul public. Nevoia aceasta se simte pretutindeni, căci nicăeri, în Europa, nu s’a pus capăt anomaliilor tradiționale din sistemele de învățământ. In Germania, cum am mai spus, însuși împăratul s’a pus în capul mișcării; în Franța toți cer o reformă. De asemene în Italia s’a produs un curent atât de puter­nic și se zicem ■ cuvîntul foarte serios, pen­­­­tru reorganizarea învățământului. [Mai lesne decât germanii, mai mult încăpă­țînați în sistema vech­e a clasicismului, — decât francezii, prea dispuși să dea instruc­ției copiilor mai mult lustru decât fond— au înțeles chestia italienii. Avem sub ochi o scrisoare adresată unui ziar italienesc de un profesor, în care marea chestie a reorganizării instrucției e serios și limpede tratată. Profesorul despre care vorbim zice că a fost trimis în osebite provincii din I­­talia, a frecventat o mulțime de școli, a cunoscut o grămadă de profesori, unii me­diocri, alții învățați, unii leneși, alții zeloși; impresia generală pe care a avut-o e că în gimnazii copii sunt nevoiți să învețe papagalicește o sumă de lucruri de prisos care împiedică, întârzie și tîmpesc inteli­gența tinerimea. „In adevăr, zice autorul scrisorii de care pomenim, din licee nu vedem eșind în­de­obște de­căt niște tineri cari nici limba maternă n’au ajuns să o învețe; pe cari, dându-le un condeiu în mână, îi pui în cea mai mare încurcătură, căci nu știu lega două frase, nu se pricep să espuie cea mai­ică judecată, de nici o materie. Cauza e că mintea acelor tineri a fost îndopată cu lucruri neînțelese, înainte de vremea în care-șî pot apropria un anume fel de cunoștințe; din această muncă nena­turală, clierul se anemiază.“ Aceste sunt rezultatele puțin strălucite ale școalelor secundare, în adevăr, în Italia ca și în România. Și acolo, ca la noi, s’au copiat pe ne­miluite programe învechite din alte teri, respunzând unor nevoi cari nu mai sunt cele de azi și cari acolo se mențin numai în puterea inerției. „Nu s’afi luat, în serios, zice profesorul italian, vorbele lui d’Azeglio: „Ora ehe l’Italia è fatta faeciamo gl italiani“. Ce am făcut de două­zeci de ani ? Tineri fără credință, fără de inimă, făr’de instruc­ție.“ Ceea ce e adevărat pentru Italia e și mai adevărat pentru țara românească. A venit vremea să nu ne aplicăm la a învăța pe elevi materni pe care toată lu­mea le știa ca lux. O reformă se impune. Criticul italian propune o sistemă care ar face, mai ieftin — prin urmare și mai­­­ăspîndit învățământul public. Sistema aceasta consistă în darea unei es­censiuni mari învățământului primar, care ar fi sporit cu câțî­va ani de studiu și organizarea unu­i învățământ secundar bi­­blical, literar și științific, ale căruia cur­­ g Bani în Capitală—10 Bani în Județe PS“ ID'din^Link­iL -viitóre 31 Ivdla­rtie 1901 tp ® sfarsindu-se romanul FiliCB CJl'IBlBel­savi­­lavd­ Braroasift, vom începe a publica tot în fascicule ilustrate noul roman de cea mai mare senzație C AD ! DIPIT BERLIN Va apare o fasciculă în fie­care zi și se va vinde îin BANII fascicula în toată, țara* 1 ___ ^__ HPÜ^*- Putem asigura pe cititorii noștri că nici­ un roman publicat până acum în România nu conține scene atât de mișcătoare ca acest roman. '“îNSH CALENDAR PE 1891 Ortodox Luni, 25 Martie. — 1 BUNA VESTIRE­Catolic Luni, 6 Aprilie. —• Celestin. Rés. sórelui 5.33 ; apusul sóreluí 6.33 suri să nu treacă peste cinci ani de studii. Vom cerceta în amănunt serioasa pro­punere a profesorului italian, care vorbind pentru țara sa, pare a vorbi chiar de ne­voile noastre. DIN FRANȚA Corespondența parte a ziarului „ Universul“ Paris, 20 Martie, Congresul astronomic Ieri s’a deschis aci congresul astrono­mic internațional pentru elaborarea hartei cerului. Pn al treilea congres de acest soi; pri­mul s’a ținut în 1887 , al douilea în 1889. Cu ocazia congresului, se va inaugura marele ecatorial cotit, inventat de Mau­rice Lany. Acest ecatorial ie o minime de meca­nism. Dimensiunile sale fac din iei cea mai mare lunetă din câte există pe lume; ea îngăduie observațiuni astronomice de o­­ preciziune admirabilă.­­ Partea mecanică a instrumentului are­­ perfecțiunea unei mașini de ceasornic. De­­­și are o greutate de 12,000 kilograme, el­­ poate fi maniat cu un singur deget chiar de un copil. Instrumentul, împreună cu edificiul care-l­­ suportă, a costat o jumătate milion de­­ franci. Institutul Pasteur Zilele astea a avut loc adunarea gene­rală a institutului Pasteur. Secretarul, pro­fesorul Granger, a expus situația financi­ară a societatei și a citit raporturile ști­ințifice ale diferiților șefi de serviciu. In cursul anului 1890, au fost tratate 1546 de persoane mușcate. Din aceste nu­mai 10 au murit, și anume 6 în cele 15 zile cari au urmat tratamentul, iar 4 după aceste 15 zile. După partizanii metodei numai acești din urmă trebuiesc considerați ca morți cu tot tratamentul, căci pentru ca trata­mentul să aibă toată eficacitatea, trebuie ca iei să fie terminat de trei săptămâni înaintea primelor simptome de turbare. In afară de turbare, profesorii institu­ Marți, 26 Martie (7 Aprilie) 1891 Julux Pasteur se ocupă cu cercetări mi­crobiologice asupra celor­l­alte boale in­fecțioase. In momentul de față, opt­zeci de sa­vanți francezi și străini urmează cursurile institutului. Un pitic extraordinar cu ospiciul de nebuni Bicetre se află un mic monstru, un specimen de pitic cum rar s’a putut vedea. Capul monstrului ie extraordinar de mic. Membrele sale sunt înzestrate c’o atât de mare agilitate, încât ai zice că ie un pui de maimuță de o natură superioră. Microcefalul răspunde la numele de Kiki­ ie plăcut la vedere și face progrese. Acum opt­spre­zece luni când a intrat în azil, nu putea să meargă și nu știa să scoată nici un sunet. O infirmieră s’a devotat cu totul micu­lui monstru și încetul cu încetul el a în­­­­ceput să dea semne de inteligență, să gân­­găvească câte­va silabe și să-și manifes­­teze sentimentele. Dacă va urma să se dezvolte tot așa la 10 ani Kiki va fi tocmai ca un copil de 4 ani. Crimă misterioasă Locuitorii din Aurillac sunt groasnic impresionați de o descoperire în adevăr sinistră. In dimineața zilei de 13 curent, lăptă­­reasa d-nei Henriette Mortier să duse ca de obicei să ducă lapte. Ne­ușindu-i nimeni înainte, ea intră în casă și aci iera aproape să cadă leșinată de groază. In mijlocul odăiei, d-na Mortier zăcea într’un sac de sânge, c’o mare rană la cap. Pe marginea patului, cu picioarele atâr­nând afară, zăcea nepoata d-nei Mortier, Claire, cu h­ainele in dezordine. Nenorocita fată fusese zugrumată. Nu există nici un indiciu asupra auto­rului crimei. Brutus. ATENTATUL DIN BULGARIA (prin fir telegrafic) Sofia, 23 Martie. „Agenția Balcanică“ dezminte în modul cel mai absolut știrile ziarelor sârbești după cari Benderesf ar fi luat Vidinul, a cărui garnizonă s’a supus de bună-voie și că el ar fi făcut din acest loc centrul o­­perațiilor ulterioare. Nici un cuvânt nu este adevărat în a­­ceste știri, cari sunt de domeniul fantasiei. Instrucția în afacerea asasinatului mi­nistrului Belieff continuă cu activitate: nu se cunoaște încă nimic sigur­—dar to­tul face să se creadă că poliția e pe urmele unui vast complot contra stărei actuale de lucruri în Bulgaria: întâmplări din țară Păziți-ve de dulapuri Un copil anume Ioan, în etate de 10 ani, fiul locuitorului Stoica I. Bindoiu, din comuna Cojasca, județul Dâmbovița, pe când se juca cu alți copii la un dulap, s’a rupt un fus de care lovindu-se în piept numitul copil a încetat din viață. Nenorocire - Individul Gavrilă Gh. Miron, în etate­­a de 50 ani, din orașul Tecuciu­, ducân­­du-se la o fântână din strada S-t. Gheor­­ghe No. 4, ca să scoată apă, a căzut lângă ghizduri și a rămas mort.

Next