Viața Nouă, ianuarie-martie 1967 (Anul 23, nr. 6862-6937)

1967-02-23 / nr. 6906

r­bib­i­u """ \ I­I­OFUNTKAJ.A UNLYN­KHTAV'X ,M. EMIN&SCU* IAȘI I u‘*JMcaie:*wiI,:a*immm*-- ... íj PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNNIȚI.VĂ! ANUL XXIII NR. 6906 JOI 23 FEBRUARIE 1967 4 PAGINI — 25 BANI Avem o bază tehnico-materială puternică pentru valorificarea superioară a terenului. 0 VOM FOLOSI DIN PLIN! Agricultura reprezintă un factor de mare însemnătate în ansamblul economiei naționa­le. Ea trebuie să aducă o con­tribuție tot mai mare la crește­rea venitului național, la ridi­carea bunei stări a poporului. Valorificarea cât mai deplină a resurselor și posibilităților de care dispune agricultura constituie un obiectiv principal către care se îndreaptă efor­turile organelor și organizați­ilor de partid, ale specialiștilor și ale tuturor lucrătorilor din agricultură. Plenara Comitetului Central al P.C.R. din 21—23 decem­brie 1986, a dezbătut mă­surile ce trebuie luate pen­tru realizarea lucrărilor de îmbunătățiri funciare, în­a deosebi a irigațiilor. Plenar a subliniat că executarea a­­cestor lucrări are o deosebită importanță pentru ridicarea potențialului de producție a solurilor din țara noastră pentru obține­rea sporului producției vege­tale prevăzut. La începutul acestui an avut loc plenara Comitetului­­ regional de partid care a ana­lizat măsurile ce trebuie luate pentru valorificarea superioară a terenului. Cu acest prilej s-au arătat sarcinile ce revin orga­nelor și organizațiilor de par­tid, de stat și cooperatiste din regiunea noastră cu privire la o mai bună folosire a pămîn­­tului și la executarea lucrări­lor de îmbunătățiri funciare. Comitetul raional de partid, Făurei, pe baza acestor sarcini s-a preocupat mai mult de În­drumarea activității consiliului agricol, uniunii raionale a co­operativelor, unităților agrico­le, spre acțiuni concrete pen­tru folosirea mai rațională a fondului funciar în vederea sporirii producției agricole. O atenție deosebită a fost acordată valorificării superioa­re a terenurilor slab produc­tive, redării în circuitul arabil a unor terenuri ocupate cu ar­bori izolați, cu cătină și mă­­răcinișuri, de reducere a dru­murilor de exploatare inutile, de­ luarea în cultură a zonelor de pe marginea șoselelor și căilor ferate. Pe aceste căi su­prafața arabilă în cooperati­vele agricole de producție a crescut cu 3 200 hectare. De a­­semenea, au fost defrișate plantații silvice fără valoare economică, în suprafață de 1 050 hectare. Deoarece raionul nostru dis­pune de o suprafață de peste 15 000 hectare terenuri nisi­poase, o preocupare de seamă a biroului comitetului raional de partid o constituie valorifi­carea superioară a acestor te­renuri. In acest scop s-a or­ganizat un colectiv format din specialiști care au studiat în fiecare unitate posibilitățile existente, întocmind un plan de perspectivă pentru folosi­rea superioară a acestor tere­nuri. Pe nisipurile zburătoare de pe terasa superioară a Căl­­mățuiului s-a plantat pînă în prezent cu viță de vie supra­fața de 2 241 hectare, urmînd ca pină în anul 1970, suprafața să ajungă la 2 655 hectare. Dacă în trecut pe aceste su­prafețe se obțineau producții mici de cereale (sub 1 000 kg. la hectar), în prezent se rea­lizează producții de 6 000 — 10 000 kg. struguri la hectar. Astfel, cooperativa agricolă Jugureanu a obținut o produc­ție de 7 703 kg struguri la hec­tar, Zăvoaia 6 624 kg, iar Du­­descu 6 394 kg struguri la hec­tar. Raionul Făurei nu deține terenuri în pantă. Totuși în jurul lacurilor Amara, Balta Albă, și pe unele porțiuni de trecere de la terasa inferioară la terasa superioară a râului Buzău există terenuri deni­velate și cu pante scurte. Pen­tru folosirea în scopuri pro­ductive a acestor terenuri, la indicația comitetului raional de partid s-a terasat suprafața de 31 hectare care a fost plan­tată cu viță de vie. Suprafețe mai mari de terase s-au exe­cutat de către țăranii coopera­tori din Balta Albă, Cîineni și Racoviță. Una din preocupările de sea­mă ale comitetului raional de partid, ale organizațiilor de bază și ale conducerilor coope­rativelor agricole de producție în obținerea de recolte mari a fost extinderea suprafețelor irigate. Insuficiența precipita­țiilor, repartizarea lor neuni­­formă în cursul anului au im­pus să se ia cele mai cores­punzătoare măsuri pentru fo­losirea tuturor resurselor na­turale de apă pentru irigații, în scopul creșterii producției. Sursa principală pentru irigare o constituie apele Buzăului și Călmățuiului, acumulările de apă in bazine naturale, iar în unele unități folosirea apei subterane. In raionul nostru suprafața irigată a crescut de la 2 804 hectare în anul 1964, la 4 551, în anul 1966. Rezul­tatele bune obținute de la cul­turile irigate au convins co­operativele agricole de produc­ție, care, sub îndrumarea or­ganizațiilor de partid au mo­bilizat toate forțele pentru ex­tinderea irigațiilor. Astfel, în anul 1966 s-a amenajat o su­prafață de 1 309 hectare teren, executîndu-se un volum de te­­rasamente de 198 390 m­c, din care, prin muncă patriotică, peste 20 000 m­c. In acțiunea de amenajare a suprafețelor irigate un ajutor substanțial s-au acordat organizațiile U.T.C. și comisiile de f­emei din cooperativele agricole care, sub conducerea organizațiilor de partid, au mobilizat masa de cooperatori la acțiuni de muncă patriotică. Astfel, la cooperativa agricolă Grădiștea organizația U.T.C. a mobilizat peste 100 tineri care au exe­cutat un volum de 4 000 m­c terasamente, iar la Racoviță, cu sprijinul comisiei de femei au participat zilnic la lucră­rile de amenajare 150—200 fe­mei aducînd o contribuție în­semnată la executarea volu­mului de lucrări într-un timp scurt. Practica multor unități din ____________ raionul nostru a confirmat pe deplin necesita­tea aplicării irigațiilor ca metodă de com­batere a sece­tei și de mărire a producției agricole la hectar. In anul care a trecut pe cele 1093 hectare cultivate cu po­rumb irigat s-au obținut, în me­die, cîte 4­948 kg la hectar, iar după cele 1056 hectare culti­vate cu lucerna s-a obținut o producție de 5150­ kg masă verde la hectar. Unele unități care au aplicat întreg comple­xul de măsuri agrotehnice în mod corespunzător au obținut producții peste media raionu­lui. De exemplu, cooperativa agricolă Robească, de pe su­prafața de 59 hectare cultivată cu porumb a obținut 7 391 kg boabe la hectar, iar Găisean­­ca a realizat o producție de 6 647 kg boabe la hectar. De asemenea, la lucerna coopera­tivele agricole Filipești, Vișani, Jirlău, Rușețu au obținut pes­te 60 000 kg masă verde la hectar. Din aceste exemple se des­prinde că irigațiile aplicate în condiții corespunzătoare au o eficiență economică ridicată. Cu toate acestea, rezultatele obținute în unele unități din raion sînt cu mult sub posi­bilități, deoarece atît la lucră­rile de amenajare în aplicarea lucrărilor agrotehnice, cît și în administrarea apei au exis­tat o serie de deficiențe care au influențat producția. La co­operativele agricole Racovița, și Mihail Kogălniceanu, din cauza unor greșeli de proiec­tare și a executării de slabă calitate a lucrărilor, a folosirii neraționale a utilajului exil- DUMITRU BĂLAN prim secretar al Comitetului raional Făurei al P.C.R. (Continuare în pag. a 11-a) PĂMÎNTUL — cît mai bine gospodărit ! n­formații­le ZILEI . Schimb de spectacole Schimburile de spectacole au devenit tot mai frecvente in ac­tivitatea celor două colective teatrale din Galați și Brăila. Aceste schimburi de specta­cole, care de la început au sus­citat interesul publicului, s-au amplificat cu deosebire in ac­tuala stagiune teatrală. De e­­xemplu, actorii brăileni au pre­zentat pe scena Teatrului de stat Galați citeva spectacole cu „Sin­­ziana și Pepelea", de Vasile Alecsandri și „Visul unei nopți de iarnă“ de Tudor Mușatescu. La rândul său, Teatrul de stat din Galați s-a prezentat în fața publicului spectator­ din Brăila cu două din premierele actualei stagiuni : „Ca-n codrul Vlăsiei", de M. Drumeș și „Țepeș Vodă", de Mircea Lerian, „întrecere cu timpul* De curînd, a ieșit de sub ti­par o succintă monografie regiunii noastre — „întrecere­a cu timpul", editată de secția de propagandă a Comitetului regional de partid Galați și destinată susținerii manifestă­rilor prilejuite de apropiatele alegeri în sfaturile populare comunale. Pe baza unei ample docu­mentări, monografia face o paralelă convingătoare între trecutul și prezentul meleagu­rilor dintre munții Vrancei și Dunăre. Prin argumente edi­ficatoare se fixează continuita­tea tradiției de muncă și cre­ație a oamenilor , se surprinde schimbarea neîncetată a pei­sajului industrial, avîntul clo­cotitor al muncii depuse de muncitori, țărani cooperatori și intelectuali. Fotografii și grafice sugesti­ve marchează, în timp, reali­zările obținute. Ieri, monografia „întrecere cu timpul" a fost trimisă către toate comunele din regiunea noastră. 1900 volume oferite în dar Bibliotecii Centrale Universitare In cadrul unei festivități, care a avut loc miercuri la a­­miază, ambasadorul Franței la București, Jean Louis Pons, a oferit Bibliotecii Centrale Uni­versitare cele aproape 1­900 volume prezentate in cadrul expoziției „Cartea științifică și tehnică franceză“, descrisă recent în Capitală. Donația de cărți, care ur­mează să fie repartizate uni­versităților și institutelor poli­tehnice din București, Cluj, Iași, cuprinde lucrări in do­meniul energiei nucleare, ma­tematicii, fizicii, chimiei, agri­culturii, entomologiei, tratate de zoologie, biologie, biochimie, precum și „Grand Larousse Enciclopedique­“ (Agerpres). In fotografie : Inginerul Ion Gheorghiu, șeful uni­tății nr. 4 Mobilă Galați a Combinatului de industria­lizare a lemnului Brăila, proiectantul unei noi garnituri de mobilă pentru bucătărie, și tîmplarul Sandu Hara­­lambie, consultîndu-se asupra detaliilor tehnice ale noilor modele. Foto : GH. BERCOV Măsuri pentru descoperirea și valorificarea rezervelor Pornind de la indica­țiile conducerii de partid și de stat privind necesitatea organizării unor largi acțiuni de descoperire a rezervelor ce pot fi mobilizate în­­ scopul rentabilizării producției, la Combinatul siderurgic „Gheor­­ghe Gheorghiu-Dej" Galați a luat ființă recent o comisie centrală de coordonare a unei asemenea acțiuni. Sarcina principală a comisiei constă in elaborarea — pe baza unor temeinice studii prealabile — a măsurilor ce trebuie luate în vederea eliminării pierderi­lor, organizării mai bune a producției și a muncii. In prima sa ședință de lu­cru, comisia a elaborat un plan de activitate. In obiectivelor acestui plan, findul un loc de seamă îl ocupă analiza posibilităților de reducere a normelor de consum la ma­terii prime, încadrarea mijloa­celor fixe în categoriile stabi­lite prin dispozițiile legale, a­­plicarea justă a coeficienților pe cele două activități (pro­ducție și investiții) și nomina­lizarea utilajelor puse în func­țiune la laminorul de tablă groasă, analiza reducerii chel­tuielilor de regie aferente sec­toarelor de producție și a cheltuielilor generale ale în­treprinderii, analiza posibilită­ților de reducere a consumu­rilor energetice, analiza posi­bilităților de reducere a chel­tuielilor cu manopera pe uni­tatea de produs prin folosirea rațională a forțelor de muncă și a fondului de salarii etc. Pentru reducerea consumu­rilor specifice, potr­ivit planu­lui de acțiune, atenția urmea­ză a se îndrepta asupra măsuri­lor ce trebuie luate în vede­rea îmbunătățirii tehnologiei la încălzire și laminare, de îmbunătățire a programării și reducere a rebuturilor și produselor declasate, iar pen­­­tru reducerea costurilor cu manopera se vor determina măsurile ce trebuie luate pen­tru" eliminarea' pierderilor de timp, revizuirea și adoptarea la condițiile concrete a state­lor de funcțiuni pentru per­sonalul tehnico-administrativ și separarea personalului în cadrul serviciilor pe cele două activități (producție și inves­tiții) și altele. NICOLAE NICHITA economist De cîțiva ani, la Fabrica de confecții Brăila se desfășoară o acțiune sistematică de mo­dernizare a producției. In pre­zent aici, 70—80 la sută din producția anuală de confecții se realizează pe linii tehno­logice moderne, cu mașini și instalații de înaltă producti­vitate. Concomitent cu acce­lerarea ritmului de moderni­zare a noilor mijloace tehni­ce, există aici o străduință continuă pentru perfecționa­rea proceselor tehnologice și introducerea în producția de serie a unor noi modele de confecții mult solicitate de beneficiarii interni și externi. Numai în acest an vor fi a­­similate 40 de modele noi, deja contractate cu bazele I.C.R.T.I. din țară. Cu ce rezultate economice se soldează această importan­tă acțiune de reînnoire a teh­nicii fabricii ? Sunt justificate fondurile bănești destinate rentabilizării mijloacelor de producție ? Desigur, unitatea de măsură cea mai bună pentru a con­stata eficiența cu care sînt cheltuiți banii în cadrul lu­crărilor de modernizare, este producția obținută. In 1966, Fabrica de confecții Brăila a depășit toți indicatorii de plan producînd peste prevederi 5 000 bucăți de confecții, în­tregul spor de producție fost obținut pe seama crește­­­rii productivității muncii. Fără fonduri prea mari de inves­tiții și de mică mecanizare, aici s-au organizat fluxuri tehnologice moderne, linii de fabricație în cadrul cărora s-a pus accentul pe lărgirea zonelor de deservire, s-a op­timizat producția pe fiecare mașină și instalație și s-a trecut la o mai justă rațio­nalizare în ce privește utiliza­rea suprafețelor de producție. Este important de subliniat faptul că toate lucrările exe­cutate în ultimii ani își do­vedesc pe deplin eficacitatea, asigurînd în același timp rambursarea la vreme­a cre­ditelor acordate de Bancă. Și in acest an, la Fabrica de confecții Brăila va conti­nua acțiunea de modernizare a producției, mergîndu-se în special pe folosirea rezerve­lor și posibilităților interne. Accentul se pune pe perfec­ționarea fluxurilor tehnologi­ce și eliminarea întreruperilor accidentale, pe utilizarea ra­țională a materiilor prime prin îmbunătățirea mașinilor de croit etc. In prezent, un colectiv de ingineri și mai­ștri studiază posibilitatea in­troducerii in producție a u­­nor mașini triplek cu două ace la diferite faze și opera­ții; se lucrează la confecțio­narea unor șabloane metali­ce, specifice tuturor modele­lor, ce vor fi folosite integral la întorsul și presatul gule­relor și al manșetelor, pre­cum și la introducerea unor dispozitive mecanice pentru executarea cordoanelor. Pen­tru valorificarea superioară a materiei prime, se studiază noi soluții tehnologice în scopul reducerii consumurilor specifice, în special a bucăți­lor de țesături rămase de la croit. La cămășile lucrate din fire medii și groase, de exem­plu, flancul din priză albită va fi înlocuit cu un alt ma­terial mai ieftin impregnat cu o peliculă din foliu de polie­tilenă. La executarea simetri­că și paralelă a tighelelor se vor introduce mașini speciale cu două ace, iar gulerele și manșetele cămășilor bărbă­tești se vor confecționa din fire fine cu apret permanent din inserție. Multe din lucrările prevăzu­te în planul de modernizare vizează îmbunătățirea calității confecțiilor. Ținînd seama că două tre­imi din producția totală de confecții pe acest an este des­tinată exportului, conducerea fabricii și-a îndreptat atenția spre realizarea unor produ­se variate în culori și nuan­țe, de calitate superioară, care să satisfacă cerințele justifi­cate ale cumpărătorilor. Ac­centul se pune pe tipizarea diferitelor subansamble de confecții comune la diferite mașini, care va scurta în fi­nal durata ciclului de asimi­lare a celor 40 de modele noi. Această străduință izvo­răște tocmai din tendința de a ridica pe o nouă treaptă, calitativ superioară, activita­tea de asimilare și introdu­cere rapidă în producție a confecțiilor deja contractate cu beneficiarii. De asemenea, in preocupările actuale ale Fabricii de confecții din Brăi-GHEORGHE TÂNASE, inspector comercial de stat (Continuare în pag. a II-a) LA FABRICA DE CONFECȚII BRĂILA CANDIDAȚII F. D. P. SE INTILNESC CU ALEGĂTORII VOR ADĂUGA UN PLUS DE FRUMUSEȚE Recenta intilnire a alegători­lor din circumscripția electorală nr. 18, comuna însurăței, raionul Brăila, cu candidatul lor, tov. Ion Neacșu, președintele coope­rativei agricole de producție „Scinteia", a avut în centrul dis­cuțiilor preocuparea cetățenilor pentru mai buna gospodărire a comunei lor. Despre meritele tovarășului Ion Neacșu, ca deputat, se poa­te vorbi mult. El a dovedit preo­cupare in antrenarea cetățenilor la construcția podului, a noii școli generale de 8 ani cu 4 săli de clasă și a laboratorului. In co­mună in această iarnă s-a ex­tins electrificarea și spre satul Lacu Rezi. De asemenea, depu­tatul Ion Neacșu a sprijinit in­tens acțiunea de plantare a po­milor (1­200 bucăți) pe șoseaua națională, precum și construcția (încă in lucru) a șoselei spre Zăvoaia. Calitățile de bun gospodar ale deputatului lor, Neacșu s-au reliefat și in conducerea, cu pricepere, a cooperativei agrico­le de producție „Scinteia“ care a obținut in anul trecut rezultate frumoase : depășirea producției planificate la arin, floarea-soa­­relui, struguri, lapte de vacă, carne etc. Cetățenii care au participat la intilnirea cu candidatul lor și-au manifestat dorința de a-și achita in întregime contribuția voluntară bănească pină la 1 aprilie 1967, de a sprijini cu toate forțele lor, acțiunile ce vor fi întreprinse spre înfrumu­sețarea continuă a comunei, pentru realizarea a noi con­strucții social-culturale. ★ O privire de ansamblu, asu­pra problemelor reieșite in ca­drul intilnirilor dintre alegători și candidații lor in alegerile de la 5 martie, care au avut loc pină in prezent in comuna însu­răței, raionul Brăila, ne dă po­sibilitatea să comunicăm cititori­lor noștri principalele obiective care au fost concretizate în nu­meroase propuneri : amenajarea terenului din fața magazinului cu produse textile și alimentare, extinderea rețelei de apă, asi­gurarea unui mai bun iluminat public prin montarea de becuri electrice la intersecțiile ulițelor, înlocuirea stâlpilor din rețeaua electrică care au putrezit,, con­struirea unui șopron la moară, pentru adăpostirea sacilor pe vreme rea, construirea de creșe etc. Toate acestea vor aduce co­munei un plus de frumusețe, iar pentru locuitorii ei o creș­tere a nivelului de trai, a as­pectului modern, civilizat, din ce in ce mai caracteristic sate­lor și comunelor din regiunea noastră, din întreaga țară. N. ANGHELESCU GU ȘI MAI MULT SIMȚ DE RĂSPUNDERE De curînd la căminul cultu­ral din comuna Rușețu, raio­nul Făurei, a avut loc întîlni­­rea dintre alegătorii circum­scripției electorale nr. 25 și­ candidatul lor în alegerile de la 5 martie, Niculae Le­icaș. Cu deosebit interes a fost ascultat candidatul cînd, la în­­tîlnirea cu alegătorii a vorbit despre realizările obținute de poporul nostru sub conducerea înțeleaptă a partidului, des­pre rezultatele bune obținute. Prin sprijinul acordat de partid și de stat și prin mun­ca cooperatorilor, pentru pri­ma dată s-au obținut în coope­rativa agricolă din Rușețu pes­te 3 200 kg porumb boabe la hectar și peste 32 000 kg sfeclă de zahăr. In nenumărate rîn­­duri tov. Niculae Leicaș a in­sistat asupra realizării întoc­mai a sarcinilor ce stau în fața cooperativei, deoarece există mari posibilități, de sporire a producției vegetale și animale nefolosite încă. In acest an — a spus vorbi­torul — va începe în comună construcția unei noi școli mo­derne cu 8 săli de clasă, a unei brutării pentru membrii co­operatori, iar pînă la 30 iunie se va da în folosință magazi­nul universal. Pentru ca aceste obiective să se înfăptuiască în timpul planificat trebuie ca noi, toți cetățenii comunei, să ne consi­derăm mobilizați pe șantierul muncii patriotice. La întîlnirea cu deputatul lor, cetățenii din circumscrip­ția nr. 25 au făcut și ei o serie de propuneri prețioase. De e­­xemplu, în cuvîntul său Gheorghe Bădiceanu și-a spus părerea că ar fi bine să se planteze pe șosea pomi fructi­feri în locul plopilor pentru a da un aspect mai frumos satu­lui. „Dar orice ar fi, plopi sau pomi fructiferi, să ne preocu­păm cu mai mult simț de răs­pundere pentru îngrijirea lor, deoarece e vorba de „firma" noastră de buni gospodari“. Cetățenii Nicolae Gheorghi­­ță și Stana Stanciu au insis­tat asupra necesității de a se procura flori din vreme, pen­tru a le planta pe marginea șoselei în peluze imediat ce timpul o va permite. Asemenea întâlniri au avut loc în ultimele zile și în ca­drul circumscripțiilor electora­le nr. 1 și 9, unde candidează Andrei Nicolescu, secretarul comitetului comunal U.T.C. și Ilina Chircu, directoarea șco­lii nr. 1 din comună. EMIL ȚEPELUȘ corespondent Pe suprafața de 10 000 m p a G.A.S. Zagna-sere se produc legume ca în timpul verii. CORIGENȚI LA... ÎNVAȚĂMINTUL AGROZOOTEHNIC Pentru ca învățămîntul a­­grozootehnic să răspundă ce­rințelor este nevoie de organizare temeinică, de asi­­­gurarea condițiilor materiale, de moblizarea cursanților la frecventarea lecțiilor cu regu­laritate, de respectarea grafi­cului de expuneri, de preocu­parea perseverentă pentru ca­litatea învățămîntului. Din pă­cate acest important mijloc de îmbogățire a nivelului de cunoștințe profesionale al ță­ranilor cooperatori, în unele unități, nu este privit cu răs­punderea cuvenită. Să ne oprim, pentru exem­plificare, la cooperativa agri­colă de producție „Ogorul" din comuna Vulturu, raionul Focșani. Din capul locului, trebuie spus că tovarășii Ion Ioniță, președintele cooperati­vei agricole și Vasile Chira, inginer agronom, cărora le re­vine răspunderea pentru buna organizare a învățămîntului sînt serios amenințați de ... corigență. Și iată de ce, Pînă zilele trecute, conform grafi­cului, trebuia ca în toate cer­curile să fie predată secția a 14-a. (La cooperativele agrico­le din Urechești, Faraoane, Popești, Unirea, Dumbrăveni și altele din raionul Focșani, toate cercurile erau cu lecțiile la zi. Aceasta dovedește că graficul a fost întocmit judi­cios, că s-a ținut seama de po­sibilitățile unităților de a a­­sigura frecvența și celelalte condiții necesare bunului mers al învățămîntului agrozooteh­nic­. Și totuși, la cooperativa agricolă „Ogorul" fuseseră pre­date numai cite 5 lecții în cercurile de cultura plantelor de cîmp anul I și II, în cel legumicol anul II, iar cursul legumicol anul III, al cărui sector este chiar inginerul a­­gronom Vasile Chira a ajuns abia la secția a II-a. „Nu s-au putut ține mai multe lecții din cauză că frec­vența a fost nesatisfăcătoare" — spun tovarășii din conduce­rea acestei unități. Tocmai a­ceasta este și întrebarea pe care le-o adresăm , de ce nu ați analizat în consiliul de conducere și chiar în comite­tul de partid deficiențele e­­xistente în desfășurarea învă­țămîntului ca să puteți ast­fel stabili măsuri concrete pentru înlăturarea lor ? Și la cooperativa agricolă Obilești, învățămîntul agrozo­otehnic este urmă. Astfel, mult rămas în cele 9 cercuri de cultura plantelor de cîmp (anul I, II și III), cercul de creștere a animalelor anul I și cel zootehnic de aprofundare a cunoștințelor, sunt abia la sec­ția a VI-a, iar cercul agricol de aprofundare a cunoștințelor, la secția a V-a. Președintele u­­nității, Constantin Baciu, și in­ginerul agronom, Nicolae La­­ca, care până în prezent au lăsat lucrurile în voia soartei, ar trebui să acționeze cu mai multă răspundere. Nu peste multă vreme, cînd vor fi în­cepute lucrările agricole de primăvară, nu vor mai exista condițiile de acum pentru mo­bilizarea cursanților și expu­nerea temelor prevăzute în programul cercurilor. S-ar putea să pară curios, dar la cercul viticol anul II, organizat în cooperativa agri­colă de producție Cotești, a a­menințat să fie declarat cori­gent este însuși lectorul ! Pro­fesoara Anișoara Florea, că­reia i s-a încredințat conduce­rea acestuia, nu a predat de­cit 5 lecții, după care a cerut președintelui unității să-i... caute înlocuitor. In cazul de față, ar fi fost de așteptat mai multă răspundere față de du­cerea sa Pentru că, capăt a sarcinilor, ce s-ar întîmpla dacă, la jumătatea anului, și obligațiile pe linie de școală (cu care cele privind învăță­mîntul agrozootehnic sînt în­rudite) ar fi privite în același fel ? Iată acum și unele aspecte de la cooperativa agr­icolă de producție din comuna Străoa­­ne, raionul Panciu: Pentru cu­prinderea în învățămînt a u­­nui număr cît mai mare de cooperatori, aici funcționează 4 cercuri viticole de aprofun­darea cunoștințelor și alte 5 cercuri de anul I, II și III. Lăsînd în seama Consiliului agricol Panciu sarcina de a lua măsuri ca aceste cercuri să se încadreze în graficul de ținere a lecțiilor, trebuie să spunem că nu întotdeauna la lecții participă toți cursanții. De exemplu, la cercul viticol anul I condus de tehnicianul Niculina Sandu, din cei 27 co­operatori înscriși au luat parte cîte 10 la secțiile I și a II-a, 15 la secția a III-a, 17 la C. TURTOI (Continuare în pag. a II-a)

Next