Viața Nouă, ianuarie-martie 1967 (Anul 23, nr. 6862-6937)
1967-02-23 / nr. 6906
rbibiu """ \ IIOFUNTKAJ.A UNLYNKHTAV'X ,M. EMIN&SCU* IAȘI I u‘*JMcaie:*wiI,:a*immm*-- ... íj PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNNIȚI.VĂ! ANUL XXIII NR. 6906 JOI 23 FEBRUARIE 1967 4 PAGINI — 25 BANI Avem o bază tehnico-materială puternică pentru valorificarea superioară a terenului. 0 VOM FOLOSI DIN PLIN! Agricultura reprezintă un factor de mare însemnătate în ansamblul economiei naționale. Ea trebuie să aducă o contribuție tot mai mare la creșterea venitului național, la ridicarea bunei stări a poporului. Valorificarea cât mai deplină a resurselor și posibilităților de care dispune agricultura constituie un obiectiv principal către care se îndreaptă eforturile organelor și organizațiilor de partid, ale specialiștilor și ale tuturor lucrătorilor din agricultură. Plenara Comitetului Central al P.C.R. din 21—23 decembrie 1986, a dezbătut măsurile ce trebuie luate pentru realizarea lucrărilor de îmbunătățiri funciare, îna deosebi a irigațiilor. Plenar a subliniat că executarea acestor lucrări are o deosebită importanță pentru ridicarea potențialului de producție a solurilor din țara noastră pentru obținerea sporului producției vegetale prevăzut. La începutul acestui an avut loc plenara Comitetului regional de partid care a analizat măsurile ce trebuie luate pentru valorificarea superioară a terenului. Cu acest prilej s-au arătat sarcinile ce revin organelor și organizațiilor de partid, de stat și cooperatiste din regiunea noastră cu privire la o mai bună folosire a pămîntului și la executarea lucrărilor de îmbunătățiri funciare. Comitetul raional de partid, Făurei, pe baza acestor sarcini s-a preocupat mai mult de Îndrumarea activității consiliului agricol, uniunii raionale a cooperativelor, unităților agricole, spre acțiuni concrete pentru folosirea mai rațională a fondului funciar în vederea sporirii producției agricole. O atenție deosebită a fost acordată valorificării superioare a terenurilor slab productive, redării în circuitul arabil a unor terenuri ocupate cu arbori izolați, cu cătină și mărăcinișuri, de reducere a drumurilor de exploatare inutile, de luarea în cultură a zonelor de pe marginea șoselelor și căilor ferate. Pe aceste căi suprafața arabilă în cooperativele agricole de producție a crescut cu 3 200 hectare. De asemenea, au fost defrișate plantații silvice fără valoare economică, în suprafață de 1 050 hectare. Deoarece raionul nostru dispune de o suprafață de peste 15 000 hectare terenuri nisipoase, o preocupare de seamă a biroului comitetului raional de partid o constituie valorificarea superioară a acestor terenuri. In acest scop s-a organizat un colectiv format din specialiști care au studiat în fiecare unitate posibilitățile existente, întocmind un plan de perspectivă pentru folosirea superioară a acestor terenuri. Pe nisipurile zburătoare de pe terasa superioară a Călmățuiului s-a plantat pînă în prezent cu viță de vie suprafața de 2 241 hectare, urmînd ca pină în anul 1970, suprafața să ajungă la 2 655 hectare. Dacă în trecut pe aceste suprafețe se obțineau producții mici de cereale (sub 1 000 kg. la hectar), în prezent se realizează producții de 6 000 — 10 000 kg. struguri la hectar. Astfel, cooperativa agricolă Jugureanu a obținut o producție de 7 703 kg struguri la hectar, Zăvoaia 6 624 kg, iar Dudescu 6 394 kg struguri la hectar. Raionul Făurei nu deține terenuri în pantă. Totuși în jurul lacurilor Amara, Balta Albă, și pe unele porțiuni de trecere de la terasa inferioară la terasa superioară a râului Buzău există terenuri denivelate și cu pante scurte. Pentru folosirea în scopuri productive a acestor terenuri, la indicația comitetului raional de partid s-a terasat suprafața de 31 hectare care a fost plantată cu viță de vie. Suprafețe mai mari de terase s-au executat de către țăranii cooperatori din Balta Albă, Cîineni și Racoviță. Una din preocupările de seamă ale comitetului raional de partid, ale organizațiilor de bază și ale conducerilor cooperativelor agricole de producție în obținerea de recolte mari a fost extinderea suprafețelor irigate. Insuficiența precipitațiilor, repartizarea lor neuniformă în cursul anului au impus să se ia cele mai corespunzătoare măsuri pentru folosirea tuturor resurselor naturale de apă pentru irigații, în scopul creșterii producției. Sursa principală pentru irigare o constituie apele Buzăului și Călmățuiului, acumulările de apă in bazine naturale, iar în unele unități folosirea apei subterane. In raionul nostru suprafața irigată a crescut de la 2 804 hectare în anul 1964, la 4 551, în anul 1966. Rezultatele bune obținute de la culturile irigate au convins cooperativele agricole de producție, care, sub îndrumarea organizațiilor de partid au mobilizat toate forțele pentru extinderea irigațiilor. Astfel, în anul 1966 s-a amenajat o suprafață de 1 309 hectare teren, executîndu-se un volum de terasamente de 198 390 mc, din care, prin muncă patriotică, peste 20 000 mc. In acțiunea de amenajare a suprafețelor irigate un ajutor substanțial s-au acordat organizațiile U.T.C. și comisiile de femei din cooperativele agricole care, sub conducerea organizațiilor de partid, au mobilizat masa de cooperatori la acțiuni de muncă patriotică. Astfel, la cooperativa agricolă Grădiștea organizația U.T.C. a mobilizat peste 100 tineri care au executat un volum de 4 000 mc terasamente, iar la Racoviță, cu sprijinul comisiei de femei au participat zilnic la lucrările de amenajare 150—200 femei aducînd o contribuție însemnată la executarea volumului de lucrări într-un timp scurt. Practica multor unități din ____________ raionul nostru a confirmat pe deplin necesitatea aplicării irigațiilor ca metodă de combatere a secetei și de mărire a producției agricole la hectar. In anul care a trecut pe cele 1093 hectare cultivate cu porumb irigat s-au obținut, în medie, cîte 4948 kg la hectar, iar după cele 1056 hectare cultivate cu lucerna s-a obținut o producție de 5150 kg masă verde la hectar. Unele unități care au aplicat întreg complexul de măsuri agrotehnice în mod corespunzător au obținut producții peste media raionului. De exemplu, cooperativa agricolă Robească, de pe suprafața de 59 hectare cultivată cu porumb a obținut 7 391 kg boabe la hectar, iar Găiseanca a realizat o producție de 6 647 kg boabe la hectar. De asemenea, la lucerna cooperativele agricole Filipești, Vișani, Jirlău, Rușețu au obținut peste 60 000 kg masă verde la hectar. Din aceste exemple se desprinde că irigațiile aplicate în condiții corespunzătoare au o eficiență economică ridicată. Cu toate acestea, rezultatele obținute în unele unități din raion sînt cu mult sub posibilități, deoarece atît la lucrările de amenajare în aplicarea lucrărilor agrotehnice, cît și în administrarea apei au existat o serie de deficiențe care au influențat producția. La cooperativele agricole Racovița, și Mihail Kogălniceanu, din cauza unor greșeli de proiectare și a executării de slabă calitate a lucrărilor, a folosirii neraționale a utilajului exil- DUMITRU BĂLAN prim secretar al Comitetului raional Făurei al P.C.R. (Continuare în pag. a 11-a) PĂMÎNTUL — cît mai bine gospodărit ! nformațiile ZILEI . Schimb de spectacole Schimburile de spectacole au devenit tot mai frecvente in activitatea celor două colective teatrale din Galați și Brăila. Aceste schimburi de spectacole, care de la început au suscitat interesul publicului, s-au amplificat cu deosebire in actuala stagiune teatrală. De exemplu, actorii brăileni au prezentat pe scena Teatrului de stat Galați citeva spectacole cu „Sinziana și Pepelea", de Vasile Alecsandri și „Visul unei nopți de iarnă“ de Tudor Mușatescu. La rândul său, Teatrul de stat din Galați s-a prezentat în fața publicului spectator din Brăila cu două din premierele actualei stagiuni : „Ca-n codrul Vlăsiei", de M. Drumeș și „Țepeș Vodă", de Mircea Lerian, „întrecere cu timpul* De curînd, a ieșit de sub tipar o succintă monografie regiunii noastre — „întrecerea cu timpul", editată de secția de propagandă a Comitetului regional de partid Galați și destinată susținerii manifestărilor prilejuite de apropiatele alegeri în sfaturile populare comunale. Pe baza unei ample documentări, monografia face o paralelă convingătoare între trecutul și prezentul meleagurilor dintre munții Vrancei și Dunăre. Prin argumente edificatoare se fixează continuitatea tradiției de muncă și creație a oamenilor , se surprinde schimbarea neîncetată a peisajului industrial, avîntul clocotitor al muncii depuse de muncitori, țărani cooperatori și intelectuali. Fotografii și grafice sugestive marchează, în timp, realizările obținute. Ieri, monografia „întrecere cu timpul" a fost trimisă către toate comunele din regiunea noastră. 1900 volume oferite în dar Bibliotecii Centrale Universitare In cadrul unei festivități, care a avut loc miercuri la amiază, ambasadorul Franței la București, Jean Louis Pons, a oferit Bibliotecii Centrale Universitare cele aproape 1900 volume prezentate in cadrul expoziției „Cartea științifică și tehnică franceză“, descrisă recent în Capitală. Donația de cărți, care urmează să fie repartizate universităților și institutelor politehnice din București, Cluj, Iași, cuprinde lucrări in domeniul energiei nucleare, matematicii, fizicii, chimiei, agriculturii, entomologiei, tratate de zoologie, biologie, biochimie, precum și „Grand Larousse Enciclopedique“ (Agerpres). In fotografie : Inginerul Ion Gheorghiu, șeful unității nr. 4 Mobilă Galați a Combinatului de industrializare a lemnului Brăila, proiectantul unei noi garnituri de mobilă pentru bucătărie, și tîmplarul Sandu Haralambie, consultîndu-se asupra detaliilor tehnice ale noilor modele. Foto : GH. BERCOV Măsuri pentru descoperirea și valorificarea rezervelor Pornind de la indicațiile conducerii de partid și de stat privind necesitatea organizării unor largi acțiuni de descoperire a rezervelor ce pot fi mobilizate în scopul rentabilizării producției, la Combinatul siderurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej" Galați a luat ființă recent o comisie centrală de coordonare a unei asemenea acțiuni. Sarcina principală a comisiei constă in elaborarea — pe baza unor temeinice studii prealabile — a măsurilor ce trebuie luate în vederea eliminării pierderilor, organizării mai bune a producției și a muncii. In prima sa ședință de lucru, comisia a elaborat un plan de activitate. In obiectivelor acestui plan, findul un loc de seamă îl ocupă analiza posibilităților de reducere a normelor de consum la materii prime, încadrarea mijloacelor fixe în categoriile stabilite prin dispozițiile legale, aplicarea justă a coeficienților pe cele două activități (producție și investiții) și nominalizarea utilajelor puse în funcțiune la laminorul de tablă groasă, analiza reducerii cheltuielilor de regie aferente sectoarelor de producție și a cheltuielilor generale ale întreprinderii, analiza posibilităților de reducere a consumurilor energetice, analiza posibilităților de reducere a cheltuielilor cu manopera pe unitatea de produs prin folosirea rațională a forțelor de muncă și a fondului de salarii etc. Pentru reducerea consumurilor specifice, potrivit planului de acțiune, atenția urmează a se îndrepta asupra măsurilor ce trebuie luate în vederea îmbunătățirii tehnologiei la încălzire și laminare, de îmbunătățire a programării și reducere a rebuturilor și produselor declasate, iar pentru reducerea costurilor cu manopera se vor determina măsurile ce trebuie luate pentru" eliminarea' pierderilor de timp, revizuirea și adoptarea la condițiile concrete a statelor de funcțiuni pentru personalul tehnico-administrativ și separarea personalului în cadrul serviciilor pe cele două activități (producție și investiții) și altele. NICOLAE NICHITA economist De cîțiva ani, la Fabrica de confecții Brăila se desfășoară o acțiune sistematică de modernizare a producției. In prezent aici, 70—80 la sută din producția anuală de confecții se realizează pe linii tehnologice moderne, cu mașini și instalații de înaltă productivitate. Concomitent cu accelerarea ritmului de modernizare a noilor mijloace tehnice, există aici o străduință continuă pentru perfecționarea proceselor tehnologice și introducerea în producția de serie a unor noi modele de confecții mult solicitate de beneficiarii interni și externi. Numai în acest an vor fi asimilate 40 de modele noi, deja contractate cu bazele I.C.R.T.I. din țară. Cu ce rezultate economice se soldează această importantă acțiune de reînnoire a tehnicii fabricii ? Sunt justificate fondurile bănești destinate rentabilizării mijloacelor de producție ? Desigur, unitatea de măsură cea mai bună pentru a constata eficiența cu care sînt cheltuiți banii în cadrul lucrărilor de modernizare, este producția obținută. In 1966, Fabrica de confecții Brăila a depășit toți indicatorii de plan producînd peste prevederi 5 000 bucăți de confecții, întregul spor de producție fost obținut pe seama creșterii productivității muncii. Fără fonduri prea mari de investiții și de mică mecanizare, aici s-au organizat fluxuri tehnologice moderne, linii de fabricație în cadrul cărora s-a pus accentul pe lărgirea zonelor de deservire, s-a optimizat producția pe fiecare mașină și instalație și s-a trecut la o mai justă raționalizare în ce privește utilizarea suprafețelor de producție. Este important de subliniat faptul că toate lucrările executate în ultimii ani își dovedesc pe deplin eficacitatea, asigurînd în același timp rambursarea la vremea creditelor acordate de Bancă. Și in acest an, la Fabrica de confecții Brăila va continua acțiunea de modernizare a producției, mergîndu-se în special pe folosirea rezervelor și posibilităților interne. Accentul se pune pe perfecționarea fluxurilor tehnologice și eliminarea întreruperilor accidentale, pe utilizarea rațională a materiilor prime prin îmbunătățirea mașinilor de croit etc. In prezent, un colectiv de ingineri și maiștri studiază posibilitatea introducerii in producție a unor mașini triplek cu două ace la diferite faze și operații; se lucrează la confecționarea unor șabloane metalice, specifice tuturor modelelor, ce vor fi folosite integral la întorsul și presatul gulerelor și al manșetelor, precum și la introducerea unor dispozitive mecanice pentru executarea cordoanelor. Pentru valorificarea superioară a materiei prime, se studiază noi soluții tehnologice în scopul reducerii consumurilor specifice, în special a bucăților de țesături rămase de la croit. La cămășile lucrate din fire medii și groase, de exemplu, flancul din priză albită va fi înlocuit cu un alt material mai ieftin impregnat cu o peliculă din foliu de polietilenă. La executarea simetrică și paralelă a tighelelor se vor introduce mașini speciale cu două ace, iar gulerele și manșetele cămășilor bărbătești se vor confecționa din fire fine cu apret permanent din inserție. Multe din lucrările prevăzute în planul de modernizare vizează îmbunătățirea calității confecțiilor. Ținînd seama că două treimi din producția totală de confecții pe acest an este destinată exportului, conducerea fabricii și-a îndreptat atenția spre realizarea unor produse variate în culori și nuanțe, de calitate superioară, care să satisfacă cerințele justificate ale cumpărătorilor. Accentul se pune pe tipizarea diferitelor subansamble de confecții comune la diferite mașini, care va scurta în final durata ciclului de asimilare a celor 40 de modele noi. Această străduință izvorăște tocmai din tendința de a ridica pe o nouă treaptă, calitativ superioară, activitatea de asimilare și introducere rapidă în producție a confecțiilor deja contractate cu beneficiarii. De asemenea, in preocupările actuale ale Fabricii de confecții din Brăi-GHEORGHE TÂNASE, inspector comercial de stat (Continuare în pag. a II-a) LA FABRICA DE CONFECȚII BRĂILA CANDIDAȚII F. D. P. SE INTILNESC CU ALEGĂTORII VOR ADĂUGA UN PLUS DE FRUMUSEȚE Recenta intilnire a alegătorilor din circumscripția electorală nr. 18, comuna însurăței, raionul Brăila, cu candidatul lor, tov. Ion Neacșu, președintele cooperativei agricole de producție „Scinteia", a avut în centrul discuțiilor preocuparea cetățenilor pentru mai buna gospodărire a comunei lor. Despre meritele tovarășului Ion Neacșu, ca deputat, se poate vorbi mult. El a dovedit preocupare in antrenarea cetățenilor la construcția podului, a noii școli generale de 8 ani cu 4 săli de clasă și a laboratorului. In comună in această iarnă s-a extins electrificarea și spre satul Lacu Rezi. De asemenea, deputatul Ion Neacșu a sprijinit intens acțiunea de plantare a pomilor (1200 bucăți) pe șoseaua națională, precum și construcția (încă in lucru) a șoselei spre Zăvoaia. Calitățile de bun gospodar ale deputatului lor, Neacșu s-au reliefat și in conducerea, cu pricepere, a cooperativei agricole de producție „Scinteia“ care a obținut in anul trecut rezultate frumoase : depășirea producției planificate la arin, floarea-soarelui, struguri, lapte de vacă, carne etc. Cetățenii care au participat la intilnirea cu candidatul lor și-au manifestat dorința de a-și achita in întregime contribuția voluntară bănească pină la 1 aprilie 1967, de a sprijini cu toate forțele lor, acțiunile ce vor fi întreprinse spre înfrumusețarea continuă a comunei, pentru realizarea a noi construcții social-culturale. ★ O privire de ansamblu, asupra problemelor reieșite in cadrul intilnirilor dintre alegători și candidații lor in alegerile de la 5 martie, care au avut loc pină in prezent in comuna însurăței, raionul Brăila, ne dă posibilitatea să comunicăm cititorilor noștri principalele obiective care au fost concretizate în numeroase propuneri : amenajarea terenului din fața magazinului cu produse textile și alimentare, extinderea rețelei de apă, asigurarea unui mai bun iluminat public prin montarea de becuri electrice la intersecțiile ulițelor, înlocuirea stâlpilor din rețeaua electrică care au putrezit,, construirea unui șopron la moară, pentru adăpostirea sacilor pe vreme rea, construirea de creșe etc. Toate acestea vor aduce comunei un plus de frumusețe, iar pentru locuitorii ei o creștere a nivelului de trai, a aspectului modern, civilizat, din ce in ce mai caracteristic satelor și comunelor din regiunea noastră, din întreaga țară. N. ANGHELESCU GU ȘI MAI MULT SIMȚ DE RĂSPUNDERE De curînd la căminul cultural din comuna Rușețu, raionul Făurei, a avut loc întîlnirea dintre alegătorii circumscripției electorale nr. 25 și candidatul lor în alegerile de la 5 martie, Niculae Leicaș. Cu deosebit interes a fost ascultat candidatul cînd, la întîlnirea cu alegătorii a vorbit despre realizările obținute de poporul nostru sub conducerea înțeleaptă a partidului, despre rezultatele bune obținute. Prin sprijinul acordat de partid și de stat și prin munca cooperatorilor, pentru prima dată s-au obținut în cooperativa agricolă din Rușețu peste 3 200 kg porumb boabe la hectar și peste 32 000 kg sfeclă de zahăr. In nenumărate rînduri tov. Niculae Leicaș a insistat asupra realizării întocmai a sarcinilor ce stau în fața cooperativei, deoarece există mari posibilități, de sporire a producției vegetale și animale nefolosite încă. In acest an — a spus vorbitorul — va începe în comună construcția unei noi școli moderne cu 8 săli de clasă, a unei brutării pentru membrii cooperatori, iar pînă la 30 iunie se va da în folosință magazinul universal. Pentru ca aceste obiective să se înfăptuiască în timpul planificat trebuie ca noi, toți cetățenii comunei, să ne considerăm mobilizați pe șantierul muncii patriotice. La întîlnirea cu deputatul lor, cetățenii din circumscripția nr. 25 au făcut și ei o serie de propuneri prețioase. De exemplu, în cuvîntul său Gheorghe Bădiceanu și-a spus părerea că ar fi bine să se planteze pe șosea pomi fructiferi în locul plopilor pentru a da un aspect mai frumos satului. „Dar orice ar fi, plopi sau pomi fructiferi, să ne preocupăm cu mai mult simț de răspundere pentru îngrijirea lor, deoarece e vorba de „firma" noastră de buni gospodari“. Cetățenii Nicolae Gheorghiță și Stana Stanciu au insistat asupra necesității de a se procura flori din vreme, pentru a le planta pe marginea șoselei în peluze imediat ce timpul o va permite. Asemenea întâlniri au avut loc în ultimele zile și în cadrul circumscripțiilor electorale nr. 1 și 9, unde candidează Andrei Nicolescu, secretarul comitetului comunal U.T.C. și Ilina Chircu, directoarea școlii nr. 1 din comună. EMIL ȚEPELUȘ corespondent Pe suprafața de 10 000 m p a G.A.S. Zagna-sere se produc legume ca în timpul verii. CORIGENȚI LA... ÎNVAȚĂMINTUL AGROZOOTEHNIC Pentru ca învățămîntul agrozootehnic să răspundă cerințelor este nevoie de organizare temeinică, de asigurarea condițiilor materiale, de moblizarea cursanților la frecventarea lecțiilor cu regularitate, de respectarea graficului de expuneri, de preocuparea perseverentă pentru calitatea învățămîntului. Din păcate acest important mijloc de îmbogățire a nivelului de cunoștințe profesionale al țăranilor cooperatori, în unele unități, nu este privit cu răspunderea cuvenită. Să ne oprim, pentru exemplificare, la cooperativa agricolă de producție „Ogorul" din comuna Vulturu, raionul Focșani. Din capul locului, trebuie spus că tovarășii Ion Ioniță, președintele cooperativei agricole și Vasile Chira, inginer agronom, cărora le revine răspunderea pentru buna organizare a învățămîntului sînt serios amenințați de ... corigență. Și iată de ce, Pînă zilele trecute, conform graficului, trebuia ca în toate cercurile să fie predată secția a 14-a. (La cooperativele agricole din Urechești, Faraoane, Popești, Unirea, Dumbrăveni și altele din raionul Focșani, toate cercurile erau cu lecțiile la zi. Aceasta dovedește că graficul a fost întocmit judicios, că s-a ținut seama de posibilitățile unităților de a asigura frecvența și celelalte condiții necesare bunului mers al învățămîntului agrozootehnic. Și totuși, la cooperativa agricolă „Ogorul" fuseseră predate numai cite 5 lecții în cercurile de cultura plantelor de cîmp anul I și II, în cel legumicol anul II, iar cursul legumicol anul III, al cărui sector este chiar inginerul agronom Vasile Chira a ajuns abia la secția a II-a. „Nu s-au putut ține mai multe lecții din cauză că frecvența a fost nesatisfăcătoare" — spun tovarășii din conducerea acestei unități. Tocmai aceasta este și întrebarea pe care le-o adresăm , de ce nu ați analizat în consiliul de conducere și chiar în comitetul de partid deficiențele existente în desfășurarea învățămîntului ca să puteți astfel stabili măsuri concrete pentru înlăturarea lor ? Și la cooperativa agricolă Obilești, învățămîntul agrozootehnic este urmă. Astfel, mult rămas în cele 9 cercuri de cultura plantelor de cîmp (anul I, II și III), cercul de creștere a animalelor anul I și cel zootehnic de aprofundare a cunoștințelor, sunt abia la secția a VI-a, iar cercul agricol de aprofundare a cunoștințelor, la secția a V-a. Președintele unității, Constantin Baciu, și inginerul agronom, Nicolae Laca, care până în prezent au lăsat lucrurile în voia soartei, ar trebui să acționeze cu mai multă răspundere. Nu peste multă vreme, cînd vor fi începute lucrările agricole de primăvară, nu vor mai exista condițiile de acum pentru mobilizarea cursanților și expunerea temelor prevăzute în programul cercurilor. S-ar putea să pară curios, dar la cercul viticol anul II, organizat în cooperativa agricolă de producție Cotești, a amenințat să fie declarat corigent este însuși lectorul ! Profesoara Anișoara Florea, căreia i s-a încredințat conducerea acestuia, nu a predat decit 5 lecții, după care a cerut președintelui unității să-i... caute înlocuitor. In cazul de față, ar fi fost de așteptat mai multă răspundere față de ducerea sa Pentru că, capăt a sarcinilor, ce s-ar întîmpla dacă, la jumătatea anului, și obligațiile pe linie de școală (cu care cele privind învățămîntul agrozootehnic sînt înrudite) ar fi privite în același fel ? Iată acum și unele aspecte de la cooperativa agricolă de producție din comuna Străoane, raionul Panciu: Pentru cuprinderea în învățămînt a unui număr cît mai mare de cooperatori, aici funcționează 4 cercuri viticole de aprofundarea cunoștințelor și alte 5 cercuri de anul I, II și III. Lăsînd în seama Consiliului agricol Panciu sarcina de a lua măsuri ca aceste cercuri să se încadreze în graficul de ținere a lecțiilor, trebuie să spunem că nu întotdeauna la lecții participă toți cursanții. De exemplu, la cercul viticol anul I condus de tehnicianul Niculina Sandu, din cei 27 cooperatori înscriși au luat parte cîte 10 la secțiile I și a II-a, 15 la secția a III-a, 17 la C. TURTOI (Continuare în pag. a II-a)