Viața Nouă, iulie-septembrie 1967 (Anul 23, nr. 7015-7091)

1967-09-16 / nr. 7079

Pag. a 2-­a La I.R.C. Galați imagini care acuză neglijența! Vă mai amintiți, tovarăși din conducerea T. R. C. Ga­lați ? Prima fotografie a mai fost publicată în ziarul nostru din 3 august a c. Este vorba, după cum bine cunoașteți de stația Raizer de turnat asfalt. Dv. ați semnat actul ei de a­­chiziționare în valoare de a­­proape 300 000 lei. Stația, nouă­­nopiță a fost adusă, (incom­pletă), de la Iași cu aproape 5 luni în urmă și, imediat, au­ trecut-o în.... conservare în­­tr-unul din depozitele între­prinderii. Priviți-o în fotogra­fia de sus, Iarba a crescut, a­­coperindu-i roțile, rugina s-a depus într-un strat gros, une­le piese au dispărut, iar dv. motivul că nu aveți amplasa­ment pentru punerea ei în funcțiune. Pentru a completa imaginea neglijenței, tot în depozitul a­­parținînd I. R. C. unde se află în părăsire stația Raizer, se pot vedea (fotografia din mij­loc) zeci de butoaie cu bitum care, în plină vară, fiind lăsat sub razele soarelui nemilos, s-a topit. Cantitatea pierderilor de bitum nu poate fi evaluată. In schimb tot depozitul a de­venit un lac de... bitum. Fata de această situație, adresăm, din nou, o întrebare pentru conducerea I. R. C. : Cine plă­tește neglijența, risipa de ma­teriale ? ★ Ceea ce vedeți în fotografia de jos, este un prețios material de construcții — filer Normal acest material ar trebui păs­trat pentru a nu se deprecia, în depozit, acoperit. Dar, după cum se observă fi­lerul stă sub cerul liber (io. în depo­zitul cu pricina), fără ca ci­neva din conducerea între­prinderii să se sesizeze. De fapt, nu-i de mirare că pînă acum conducerea I. R. C. nu a luat nici o măsură pentru a pune ordine în păstrarea ma­terialelor. Aici există o prac­tică mai veche în gospodări­­rea defectuoasă a fondurilor materiale, de natură să pună în evidență neglijența și lip­sa de răspundere. Pînă cînd ? Text : B. DIMOFTE Foto : P. POPA GALAȚI ; „Central“ — filmul Cas­­trelanii ; „Republica" — filmul Călăto­rie fantastică ; „Țiglina“ — filmul Unde este al 3-lea rege ; „Popular" — filmul Printre vulturi ; „Dunărea" — filmul Juana Gallo ; „Constructorul" —■ filmul Secretul cifrului ; BRAIL­A : „11 Zinuțe“ filmul Agonie și extaz ; Re­publica" — filmul Cum se fură un milion ; „23 August" — filmul Rela­­xează-te dragă ; „Popular" — filmul Dăcii. FOCȘANI : „Unirea"­­— filmul Să-mi faceți una ca asta ; „Flacăra" — fil­mul Doamna de pe șine. TECUCI: „Arta“ — filmul Zodia fecioarei ; „Popular" — filmul Mamă ciudată. MĂRĂȘEȘTI : „Lumina" — filmul A trecut o femeie. PANCIU : „Popular" — filmul Acei oameni minunați în mașinile lor zburătoare. ODOBEȘTI : „Victoria" — filmul Momentul adevă­rul”. BUJOR : „Doina" — filmul Mon­do Cane seria I și II. FĂUREI — fil­mul Omul din Rio. TUDOR VLADI­­MIRESCU : „Flacăra" — filmul In­spectorul de poliție. DUMINICA 17 SEPTEMBRIE 1967 PROGRAMUL I Recomandări din program (6,05). Con­cert de dimineață (6,10). Continuarea concertului de dimineață (7,18). Teatru radiofonic pentru copii ! La început de an școlar (8,00). Cîntă corul de copii al Radioteleviziunii dirijat de Elena Vicică (9,00). Transmiteri pentru sate (9,15). Varietăți muzicale (9,55). Con­cert de muzică populară românească (10,30). De la A la Z — muzică ușoară (11,03). Recomandări din program (11,47). De toate pentru toți (12,00). Estrada duminicală (13,10). Programul orchestrei de muzică populară a Radio­­televiziunii. Soliști Ileana Constantinescu și Nicolae Sabău (14,15). Melodii me­reu tinere (14,40). Recital de operă Ze­netek Pally (15,10). Sport și muzica (15,45). Program­ul orchestrei de estradă a Radioteleviziunii (19,30). Melodii populare (20,10). Teatru scurt. Premieră. Pumnalul de vînătoare de Lev Seinin (20,20). Dans pentru toate vîrstele (21,00). Formația Petre Magdin (22,20). Moment poetic (22,30). Din repertoriul soliștilor Aurelian Andreescu și Nicole Felix (22,40). Dansați în ritmul prefe­rat (23,00). Melodiile nopții — muzică ușoară (0,05). Buletin de știri. Buletin meteo-rutier (2,55—3,00). PROGRAMUL II Cîntece și jocuri populare (6,00). Bună dispoziție — muzică de estradă (6,45). Noi înregistrări de muzică populară realizate de Aurelia Fătu-Răduțu, Na­talia Șerbănescu, Maria Sterian, Ion Ddlăhescu și Iovi Dionisie (7,00). Scena din opereta „Ana L­ugojana" de Filaret Barbu (7,20). Melodii distractive (7,35). Caleidoscop muzical (8,00). Piese in­strumentale de virtuozitate (9,30). Duete vocale ți instrumentale de muzică u­­șoară). Radio Atlas (10,03). Melodii populare interpretate la muzicuță (10,13). Radio-publicitate (10,20). Melodii cunos­­cute și mai puțin cunoscute cu orches­tra Ray Connifs (10,40). Al IV-lea Fes­tival internațional „George Enescu“ — 1967. Transmisiune din Studioul de­­ In­certe al Radioteleviziunii a concertului orchestrei simfonice a Filarmonicii de stat „George Enescu". Dirijor Kurt Ma­­sur. Solist Radu Aldulescu (11,00). Re­comandări din program (13,15). Con­cert de prînz (13,18). Pagini orchestrale din operete (14,30). Muzică populară (14,40). Valsuri instrumentale (15,00). Concurs cu public (15,10). Soliști de muzică ușoară (15,30). Suită de șla­găre (16,05). Jurnalul celui de-al IV-lea Concurs și Festival internațional „Geor­ge Enescu" — 1967 (16,30). Cîntă Anca Agemolu (17,00). Muzică populară (17,15). înregistrări de la cel de-al IV-lea Concurs internațional „George Enescu" — 1967 (17,30). Muzică ușoară de Adalbert Winkler (19,05). Oameni de seamă. Dimitrie Cuclin. Emisiune de Vasile Donose (19,20). Muzică popu­lară (19,50). Din cele mai frumoase cîn­tece — cele mai frumoase (20,15). Con­cert de melodii românești (20,30), Al IV-lea Festival internațional „George Enescu" — 1967. Transmisiune din sala Palatului a concertului orchestrei Filar­monicii din Los Angeles. Dirijor Zubin Mehta. Solist Andre Watts (21,05). Me­lodii românești (23,07). De k un ritm la altul (23,20). Buletin de știri. Bule­tin meteo-rutier (0,55—1,00). DUMINICA 17 SEPTEMBRIE 1967 9,00: Ora exactă. Cum va fi vremea, astăzi ?; 9,02. Gimnastica de înviorare; 9,10: Pentru copii și tineretul școlar. Aventura veselă. Haz în zig-zag. Film: „Căpitanul Drake". 10,45: Emisiunea pentru sate. 12,15: Al IV-lea Concurs și Festival internațional „George Enes­cu“. Partea a II-a a concert­ului or­chestrei Filarmonicii de stat „George Enescu". Transmisiune din studioul de concerte al Radioteleviziunii. După a­­miază: Sport și Magazin 111; 19,30: Telejurnalul de seară; 19,50: Interpretul preferat; 20,10: Teatru în studio: Co­coșul cu două creste. Comedie de Gh. Vlad; 21,20: Varietăți pe... 16 mm; 21,30: „Escala obligatorie" de Yves Ja­­miaque (Film artistic de scurt metraj); 22,00: „Cînd felinarele se aprind"; 22,30: Telejurnal­ul de noapte; 22,40: Telesport; 23,00: închiderea emisiunii. METEOROLOGIC Pentru următoarele 24 de ore . Vremea continuă să se încălzească. Cerul variabil mai mult senin. Vînt slab pînă la potrivit din sud. Minime­le vor­­ oscila între 12 grade și 16 gra­de, iar maximele între 25 de grade și 29 de grade. Pentru următoarele 3 zile : Vreme relativ călduroasă cu cerul variabil. Ploi locale. Vînt slab pînă la potrivit din sectorul sud. Tempera­turile minime vor fi cuprinse între 12 grade și 16 grade, iar maximele între 24 de grade și 28 de grade. Ta­t f O Tragerea foto din 15 septem­brie 1967 Numere extrase : 61, 15, 7, 46, 20, 75, 47, 77, 37, 14, 21, 54 Fond de premii 914 835 lei Cooperative agricole de producție! Bazele de recepție cumpără orice cantitate de subproduse rezultate din condiționarea cerealelor, la prețul de : 1 leu/kg rapiță sălbatecă 0,80 lei/kg neghină 0,80 lei/kg măzăriche de griu. Valorificați cantități ci­ mai mari de subproduse rezultate din condiționarea cerealelor ! VIAȚA NODA La ce preț de cost realizați tona de produse finite ?­ ­Urmare din pag. In­recția reducerii consumului de platină pe tona de produse finite. Pornind de la premisa cu totul greșită că nu se poate face nimic, ea nu a luat mă­suri eficiente de natură să în­grădească depășirea consumu­lui specific. Așa s-a a­­juns la situația să se consume cite 8—12 kg de pla­tină în plus la tona de lami­nare. Numai în prima decadă a lunii septembrie, la lami­norul nr. 1 s-au consumat pes­te normativ 31 kg de platină la tona de produse finite. De asemenea, în primele 7 ale anului s-a înregistrat luni pierdere provenită din rebu­­­turi și declasate în valoare de 1 456 000 lei. In timp ce conducerea uzinei susține că rebuturile și declasatele sunt recuperabile (greșită și falsă concepție care contravine mă­surilor de înlăturare sistema­tică a pierderilor din pro­ducție), secretarul comitetului de partid, tovarășul Baban Ion spunîndu-și părerea referi­tor la întrebarea adresată de redacție, ne-a relatat: — Tabla declasată se recu­perează pe jumătate, dar nu poate fi valorificată la prețul care se vinde cea de calita­tea I. Cu­ privește rebuturile, acestea se predau la T.C.M. de unde uzina primește pentru un kg cu 3­rel mai puțin de­cât este achiziționată platina de la furnizori, aceasta fără să mai luăm în calcul mano­pera, consumul de energie, combustibil, transportul etc. Noi trebuie să mergem pe li­nia valorificării la prețuri cât mai bune a produselor noas­tre, în funcție de calitatea lor, și nu pe linia așa-ziselor re­cuperări de la T.C.M. Ca să fiu mai clar, conducerea uzi­nei va trebui de aici înainte să aplice măsuri hotărîte pen­tru reducerea rebuturilor, de­clasatelor, a pierderilor de tot felul, incit prețul de cost ne tona de laminate să continuu. Împreună cu scadă­torul tutelar va trebui să caute un furnizor care să ne livreze ci­lindri de bună calitate. Să nu se mai scumpească la tărîțe și să se ieftinească la făină, pentru că, folosind în conti­nuare cilindri de proastă ca­litate, care se rup sau se ex­foliază, pierdem mai mult la materia primă prin reluarea procesului de laminare, dato­rită răcirii cilindrilor, a ve­­trelor, a pierderilor de profile. In bugetul de fabricație unei tone de laminare primea­a­ză materia primă-platina. De­sigur, atenția laminatorilor, a conducătorilor procesu­lui de producție este îndreptată spre reducerea în primul rînd a consumului de metal. Solicitînd părerea to­varășului ing. Gh. Maimon, șeful sectorului II laminoare, în legătură cu diminuarea cheltuielilor de producție pe tona de produse finite, acesta ne-a spus că depășirea consu­murilor specifice se explică prin desele întreruperi meca­nice și electrice și prin neres­­pectarea disciplinei tehnologi­ce. „Sînt cazuri cînd lamina­­torii, din lipsă de suprave­ghere și asistență tehnică, la­minează table la formate mai mari, capetele ce rezultă apoi din debitare dîndu-se la I.C.M. De asemenea, nu există întot­deauna o concordanță temperatura cilindrilor, între pre­siunea lor și temperatura ma­terialului, ceea ce duce la la­minarea unor table mai lungi sau mai scurte. Intrebindu-1 de ce laminorul I din cadrul sectorului II înregistrează cel mai ridi­cat consum de platină. tov. Maimon consideră că aici sunt probleme deosebite în ce pri­vește asigurarea asistenței teh­nice și respectarea tehnolo­giei de laminare, întrebăm conducerea sectorului: Cine altcineva trebuie să asigure asistență tehnică și control de specialitate dacă nu cadrele de ingineri și maiștri de pe liniile de laminare? Oare de­pășirea consumului de metal cu 31 kg pe tona de produse finite într-o singură decadă, nu trebuia să constituie o­­biectul unei serioase analize în cadrul sectorului­ însuși tov. Maimon spunea că pentru încadrarea în consumul pla­nificat se pune problema res­pectării disciplinei tehnologi­ce, efectuării unor reparații și revizii de bună calitate a utilajelor și urmărirea norme­lor de consum zilnice ! Cine împiedică conducerea sectoru­lui să solicite echipelor de lăcătuși, mecanici și electrici­eni să efectueze reparații de bună calitate, să solicite la­minatorilor să respecte pro­gramul cadru de laminare? Din sondajul efectuat la U­­zina laminorul de tablă Ga­lați, din analiza cauzelor care determină un consum ridicat de metal pe tona de laminate cu influență directă asupra prețului de cost, se desprinde concluzia că nu se recurge de către conducerea uzinei la cal­culul economic comparativ cu celelalte întreprinderi similare din țară privitor la normele de consum planificate. Deși raportul de transformare­ ma­terie primă — produs finit este necorespunzător, lucru recu­noscut de conducerea uzinei, ea nu a făcut aproape pentru punerea de acord nimic consumurilor specifice cu pro­­­ducția finită, mulțumindu-se cu faptul că, oricum, tot realizează beneficii pe sea­ma unor sortimente de tablă rentabile. Pînă în prezent nu a existat o e­­vidență de platină, strictă a consumului zinc și cositor. De-abia începînd cu anul vi­itor se preconizează înființa­rea unei noi secții de gos­podărire a metalului în scopul separării consumului de metal între sectoarele productive și aprovizionare. Considerăm că trebuie luate și alte măsuri pentru ieftinirea producției de laminate prin reducerea chel­tuielilor la materii prime și a celor de fabricație. Dat fiind că Uzina­torul de tablă Galați se La nu­mără în rîndul celor 73 nu­de întreprinderi industriale din țară unde se experimentează noul sistem de planificare pe baza Hotărîrii Consiliului de Miniștri din luna iulie, con­ducerea tehnică, cadrele de ingineri și economiști, sub în­drumarea comitetului de par­tid, au datoria să acționeze cu maximă operativitate pentru reducerea consumurilor speci­fice de metal, în scopul ief­tinirii prețului de cost la to­na de laminate. Întreprinderea nr. 7 construcții montaj Galați str. 1 MAI nr. 145, TELEFON 4496 face înscrieri de candidați pentru ȘCOALA TEHNICA DE PERSONAL TEHNIC CU DURATA DE 3 ANI pînă la data de 22 septembrie 1967 pentru următoarele specialități­­ — tehnician pentru construcții civile și industriale — tehnician pentru instalații electrice — tehnician pentru instalații sanitare, încălzire și ventilații — tehnician laborant pentru materiale de construcții. Se pot înscrie absolvenți ai liceului cu și fără examen de maturitate pe baza următoarelor acte : — diplomă (certificat) de absolvire a liceului (original) — certificat de naștere (copie) —­ certificat de sănătate (analiza singelui și radioscopia pulmonară). Examenul se susține la matematică scris și oral și fizică oral din materiile claselor 8—11. Elevii pot primi bursă în condițiile H.C.M. nr. 1868/1954 și nu vor fi încorporați pentru satisfacerea stagiului militar în timpul școlarizării. După absolvire sînt repartizați în întreprinderile noastre. Școala de șoferi amatori și motocicliști GALAȚI anunță începerea înscrierii ele­vilor pentru cursuri în vederea obținerii permisului de condu­cere „A“ și „B‘‘, curs care va începe la data de 1 octombrie 1967 Pentru înscrieri și relații, doritorii se vor adresa la se­diul școlii din str. Radu Ne­gru nr. 2. Laminorul de tablă Galați str. 13 Iunie nr. 157 Angajează de urgență — TEHNICIAN CONSTRUCȚII CIVILE-INDUSTRIALE — ELECTRICIENI CALIFICAȚI Relații suplimentare se dau la serviciul personal sau serviciul organizarea producției, telefon centrală 5365, siguranța, și prevedere înțelepciune asigurarea autoturismelor Nr. 7079 A XVI-a ediție a „ Turului BRAȘOV 1” (prin telefon de la trimisul Agerpres A. Berger) .In cea de a 4-a eta­pă a Turului ciclist al Româ­niei, ritmul cursei a fost foar­te viu, media orară excelentă, dar acțiuni decisive nu s-au petrecut astfel că nu au sur­venit modificări importante în clasament. De notat ambiția echipei secunde a țării noas­tre, care a furnizat și ieri pe învingătorul de etapă, în per­soana talentatului rutier plo­ieștean Vasile Tudor. Clasamentul etapei. 1. Va­sile Tudor a străbătut 131 km în 3hu­‘45“ (medie orară 40,993 km). 2. Kazmierczak (R.D.G.) același timp; 3. Van Schalen (Olanda) 3h 11*46, și în același timp Mickel­, Moi­­ceanu, Emanuelssen, Borschel, Ciumeti, C. Nielsen, Grigore, Ardeleanu etc. In clasamentul dividual conduce general in­Emil Rusu (România), urmat de Prinsen (Olanda), Ziegler (România), Zelenka (Cehoslovacia) toți „ 17“, Ciumeti (România)­­a 23“, Borschel (R.D.G.), Gh. Suciu (România), Gera (Româ­nia) la 53“. Pe echipe în frunte se află România II. Astăzi se alear­­gă etapa a 5-a Brașov-Tg. Mureș (170 km). 15 SEPTEMBRIE—prima zi de școală Toate florile satului s-au adunat la școala... Vîntul, care toată vara a purtat peste copii adierile de cetine și alge marine a­le ta­berelor de vacanță, a răspîndit astăzi fiorul întîiului clopoțel școlar. Sîntem în curtea Școlii ge­nerale de 8 ani din comuna Șendreni, raionul Galați. Co­pii și flori. Parcă toate gră­dinile satului și-au dăruit flo­rile, umplînd copiilor brațele cu buchete multicolore pen­tru sărbătoreasca lor întâlnire școlară Emoții, amintiri, planuri de viitor se întretaie și se împle­tesc .Mamele, așezate undeva mai departe, trăiesc din plin sentimentele copiilor. Clopoțelul sună. Inimile bat mai puternic. Directorul școlii, profesorul Corneliu Stoica, fe­licită elevii cu ocazia începe­rii noului an școlar. Se vor­bește apoi despre haina săr­bătorească a școlii, despre clasele cu mobilier nou, des­pre laboratorul mai bogat care-i așteaptă, despre datoria de a învăța pentru ca sfîrșitul anului școlar să însemne, la fel, o adevărată sărbătoare. (Anul acesta, din cei 51 de ab­solvenți ai școlii, 23 au reușit la licee, iar 26 la diferite școli profesionale). Din partea elevilor răspun­de elevul Emil Dicu din clasa a VlI-a. — Ne legăm să învățăm cît mai bine, să mulțumim prin rezultatele muncii noastre partidului, părintele nostru iu­bit, pentru copilăria fericită, pentru viața atît de frumoasă. Apoi, deodată, a izbucnit­ cîntecul. In lumina acestei di­mineți de toamnă îmbujorată de atîtea buchete de flori, co­piii slăveau prin cîntecul lor partidul, părintele ocrotitor. Vedeam în acești elevi, peste ani, viitorii făuritori ai ace­lei vieți minunate în care fie­care om își află deplina feri­cire. Clopoțelul suna. începuse noul an școlar. MIRCEA IONESCU Viitorii chimiști au început cursurile (Urmare din pag. I) trecerii în revistă a activității școlii de-a lungul anilor, 7 promoții de elevi care, pără­sind băncile școlii, au luat în­ primire instalațiile moderne ale combinatelor chimice ur­­cînd tot mai sus, pe treptele cunoașterii profesionale. Urindu-le elevilor să obțină un noul an de învățămint suc­cese tot mai mari, să ia exem­plul promoțiilor trecute, direc­torul școlii a subliniat faptul că singurul răspuns la condi­țiile de învățătură create, pe care partidul și statul nostru o așteaptă de la ei, este să învețe, să devină cadre temei­nic pregătite pentru industria chimică a patriei noastre. Tovarășul ing. Gheorghe Neculau, directorul general al C.C.H. a transmis urări de succes în numele muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor: „Vă așteptăm dragi e­­levi să veniți alături de în practică și, mai târziu, noi ca absolvenți, pentru a contribui din plin, împreună, la crește­­rea prestigiului industriei chi­mice din țara noastră. Pentru aceasta trebuie să Învățați cu sirguință să răsplătiți prin note bune strădania pe care o de­pune întregul corp didactic al școlii". După festivitate, elevii, con­duși de diriginfi au intrat în clase pentru prima oră de curs. Instantaneu la adunarea prilejuită de festivitatea deschiderii anului școlar ce a avut loc la Liceul economic din Galați Secția de proiectare a cooperativei Igiena GALAȚI str. Traian nr. 75 Cu program de funcționare zilnic între orele 7—15 (ex­clusiv duminica) stă la dispoziția populației pentru întocmi­rea documentațiilor necesare lucrărilor de construcții noi, modificări sau amenajări de imobile pe bază de tarife legale. Întreprinderea prefabricate din beton GALAȚI str. Bazinul nou nr. 83, telefon 5870, 5871 angajează: — ȘEF SERVICIU ORGA­NIZAREA MUNCII — ȘEF SERVICIU PLAN — Condiții: studii superioare, tehnice sau economice. Vechime 6—8 ani, limitele de salarizare 2.150—2.500. — DULGHERI categoria 3—5 — ELECTRICIENI categoria 3—8 — ZIDARI categoria 3—6 — MUNCITORI NECALIFICAȚI [ MAGAZIMEle De apele de toaleta: BUCUREȘTI­­ PREȘTIV_ •CARMEN* ’0OM­A«ca­iiate SUPERIOARA

Next