Viața Nouă, iulie-septembrie 1967 (Anul 23, nr. 7015-7091)

1967-09-16 / nr. 7079

> > M­OLETARÎ DIM TOATE TARILE, MNIJI-VA!, ANUL XXIV NR. 7079 SIMBATA 16 SEPTEMBRIE 1997 4 PAGINI — 25 BANI Consfătuire de pediatrie Iert, in sala Teatrului de stat din Galați, au început lu­crările unei consfătuiri de pe­diatrie organizată de Societa­tea de Pediatrie din Republica Socialistă România și Filiala Galați a U.S.S.M. pe tema : , Boli și malformații ereditare și congenitale“. La consfătuire participă nu­meroase cadre didactice cu prestigiu, academicieni, cerce­tători, medici specialiști din regiunea Galați și din alte lo­calități din țară. In cursul zi­lei de ieri au fost prezentate 8 rapoarte și corapoarte cu privire la o serie de probleme­­ teoretice și practice legate de tema amintită. Lucrările consfătuirii conti­nuă astăzi cu prezentarea a 15 comunicări de specialitate, iar după concluzii va avea loc vi­zitarea unor unități sanitare din oraș. lllll Modernizări d­in transportul feroviar In cadrul lucrărilor de modernizare a căilor fera­te din raza de activitate a Direcției regionale C F.R. Galați, pe traseul Făurei— Brăila au fost­ încheiate lu­crările de bază privind transformarea liniei de pe sistemul clasic (cu joante) pe altul, fără foarte. Aici lucrează echipe de sudori, aparținînd unei sec­ții specializate în asemenea opera­ții a Direcției regio­nale București, care unesc șinele cap la cap, formînd segmente de 5 și 6 km lun­gime. Șantierul s-a mutat în aceste zile pe traseul Brăila — Bărboși unde se execută o lucrare asemănă­toare. Avantajele pe care prezintă adoptarea noului­­e sistem sunt multiple : se realizează o deplasare lină și fără zgomot a trenului, ceea ce pentru călători în­seamnă un plus de confort și condiții mai bune pentru o călătorie odihnitoare, re­duce procentul de uzură a aparatelor de suspensie materialului rulant (vagoa­a­ne și locomotive), se mic­șorează considerabil chel­tuielile de întreținere a li­niei, scade consumul de materiale de schimb (șine, traverse etc.) și se prelun­gește ciclul de folosință a căii cu 20—40 la sută. Noutatea pe care o furni­zează constructorii în pri­vința sistemului de linie este însoțită și de o alta care vizează tehnologia de execuție. Sudarea liniilor se face aplicîndu-se proce­deul aluminotermic, care este rapid și economic. Asemenea lucrări vor continua și anul s i­ tor in diferite sectoare ale căilor ferate din regiunea noastră, paralel cu înlocuirea șine­lor existente cu altele de tip greu. TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU, SECRETAR GENERAL AL C.C. AL P.C.R., A PRIMIT PE PRIMUL MINISTRU AL REPUBLICII TURCIA, SÜLEYMAN DEMIREL Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comitetu­lui Central al Partidului Co­munist Român, a primit vineri la amiază pe primul ministru al Republicii Turcia, Süley­man Demirel, care face o vi­zită în țara noastră. Ion La întrevedere au participat Gheorghe Maurer, pre­ședintele Consiliului de Mi­niștri, Alexandru Boabă, mi­nistrul petrolului, Mihai­ Ma­­rinescu, ministrul industriei construcțiilor de mașini, Geor­ge Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor ex­terne, Vasile Șandru, adjunct al ministrului afacerilor exter­ne, Ion Drînceanu, ambasado­rul României la Ankara. Primul ministru al Turciei a fost însoțit de Ihsan Sabri Cagla­yangir, ministrul afaceri­lor externe, Mehmet Turgut, ministrul industriei , Refet Sezgin, ministrul energiei și resurselor naturale, Kamuran Gurun, ambasadorul Turciei la București, Iiter Turkmen, secretar general adjunct în Ministerul Afacerilor Externe al Turciei. Abordîndu-se problemele re­lațiilor bilaterale dintre Româ­nia și Turcia, s-a exprimat aprecierea pozitivă asupra cursului favorabil pe care a­­cestea le-au luat în ultimul timp și dorința comună de a le extinde și mai mult în vi­itor în avantajul ambelor­ țări. Au fost, de asemenea, discutate probleme ale situa­­ției internaționale, relevîn­du-se că legăturile de cola­borare bazate independenței , pe principiile suveranității, neamestecului în treburile in­terne între state cu orînduiri politico-sociale diferite con­stituie o contribuție impor­tantă la crearea unui climat propice destinderii internațio­nale. A fost subliniată, tot­odată, însemnătatea dezvoltă­rii relațiilor de înțelegere și bună vecinătate între toate țările din Balcani, de pe con­tinentul european și din lu­mea întreagă, rolul tot mai mare pe care țările mici și mijlocii sînt chemate să-l joa­ce în promovarea unor ase­menea relații și în soluționa­rea litigiilor internaționale spre binele păcii și progresu­lui. După întrevedere, care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu so­ția, au oferit un dejun în­­ o­­noarea primului ministru al Turciei și a soției sale. (Agerpres) Ritm mai susținut recoltării culturilor de toamnă și pregătirii terenului pentru semănat! In aceste zile, oamenii mun­cii de pe ogoarele regiunii noastre au de executat un vo­lum mare de lucrări. Cultu­rile de toamnă — floarea soa­relui, porumbul, sfecla de za­hăr etc. — trebuie recoltate la timp și fără pierderi. Pen­tru a asigura condiții optime însămînțării griului — lucra­re de care ne mai despart puține zile — este necesar ca întreaga suprafață să fie cit mai bine pregătită. Una din lucrările agricole care nu suferă nici o tărăgă­nare este recoltatul florii­­soarelui. In raioanele Făurei și Bujor, unde au fost aplica­te recomandările Consiliului agricol regional privind re­coltarea în două faze, această lucrare se apropie de sfîrșit. In schimb, în raioanele Foc­șani și Galați și în întreprin­derile agricole de stat culesul florii-soarelui este mult rămas în urmă. Din situația centralizată la Consiliul agricol regional re­zultă că, în seara zilei de 15 septembrie a. c. recoltatul flo­rii-soarelui pe raioane și în­treprinderi agricole de stat se prezenta astfel : Total pe regiune 76 la sută Ținînd seama că timpul este înaintat și că orice întîrziere poate pricinui pierderi de re­coltă prin scuturare, organele agricole raionale, trebuie să sprijine conducerile cooperati­velor agricole în organizarea recoltării florii-soarelui și, paralel, treieratul și transpor­tul ei în bazele de recepție. Măsuri asemănătoare se im­pun, în mod deosebit, în între­prinderile agricole de stat un­de nu s-a strîns floarea-soare­­lui decit de pe jumătate din suprafața cultivată. Organizarea temeinică a cu­lesului porumbului prezintă o însemnătate deosebită. In pri­mul rînd, prin recoltarea hi­brizilor timpurii și semitimpu­­rii se asigură teren în berea însămînțării griului de­și, în același timp, coceni cores­punzători pentru completarea cantităților de nutrețuri pla­nificate a se însiloza. Deși în marea majoritate a unităților au fost cultivați hibrizi grupele 100 și 200, care din a­­jung în stadiul de recoltare la începutul lunii septembrie, totuși, recoltatul porumbului se execută intr-un ritm neco­respunzător. Astfel, dacă în raionul Galati, pînă ieri­­ă, se culesese porumbul sca­de pe 17,1 la sută din suprafață, în raioanele Panciu, Focșani, Brăila lucrarea se află abia în stadiu de început, recoltîn­­du-se 4,2 la sută, 5,8 la sută și respectiv 8,6 la sută. Rezul­tate sub posibilități au fost înregistrate și în celelalte ra­ioane, cit și in întreprinderile agricole de stat. De aceea, este necesar să se urgenteze recol­tatul porumbului timpuriu, iar specialiștii și brigadierii să controleze zilnic, solă cu solă, lanurile semănate cu alte so­iuri de hibrizi și să organizeze temeinic culesul. Concomitent, să se elibereze terenul de co­ceni, iar recolta să fie trans­portată de urgență în pătulele proprii și la bazele de recepție. Recoltatul sfeclei de zahăr depinde de stadiul ei de ve­getație și de graficele întoc­mite între unitățile producă­toare și beneficiari. Din situa­ția centralizată la Consiliul a­­gricol regional rezultă că, a­­colo unde organele agricole au sprijinit cooperativele de pro­ducție, strîngerea recoltei de sfeclă se desfășoară în con­diții optime, iar graficele sînt respectate. Astfel, în raionul Focșani, sfecla de zahăr fost strînsă de pe 63,6 la sută a din suprafață, iar în raioanele Galati și Tecuci în proporție de 53 și respectiv 52,1 la sută. Rezultate foarte slabe au ob­ținut cooperativele agricole din raionul Făurei, care au executat această lucrare pe numai 21,1 la sută din supra­față și raionul Brăila — 36,4 la sută. Insămințarea griului la timp, de bună calitate este condițio­nată de felul cum se pregăteș­te terenul. De aceea, în ma­joritatea unităților agricole se acordă atenția cuvenită lucră­rii menționate. Pînă ieri seara, pe regiune, s-a pregătit 64,8 la sută din terenul însămînțării griului, din destinat care 67 la sută in întreprinderile agricole de stat și 63,9 la sută în cooperativele agricole. Mai avansate cu pregătirea terenului sunt raioanele Fău­rei, Tecuci și Brăila, în timp ce raioanele Panciu și Focșani sunt mult rămase în urmă. Re­zultate sub media obținută pe regiune au înregistrat și co­operativele agricole din raioa­nele Bujor și Galați. Timpul semănatului este a­­proape. Pentru respectarea perioadei optime, trebuie ur­gentată eliberarea terenului de plantele premergătoare, executate arăturile și discuitul, astfel ca lucrarea respectivă să fie încheiată cu cel puțin 10 zile înainte de începerea însămințărilor. Ținînd seama că în această perioadă trebuie executate mai multe lucrări, e imperios ne­cesar să se ia măsuri pentru repartizarea și folosirea cit mai judicioasă a forței de muncă, a mașinilor agricole și mijloacelor de transport. Făurei 97,7 la sută Bujor 97,1 la sută Panciu 88,5 la sută Tecuci 83 la sută Brăila 82,1 la sută Galați 69,1 la sută Focșani 45,1 la sută Total cooperative agricole 82,1 la sută Trustul regional I. A. S. 51,6 la sută Tractoriști de la ferma nr. 1 a întreprinderii agricole de stat Urleasca lucrînd la pregătirea terenului în vederea însămînțării griului de toamnă. Foto : P. PAUL Cu privire la vizita în Olanda a delegației Partidului Comunist Român La invitația Comitetului Central al Partidului Comunist din Olanda, o delegație a Partidul Comunist condusă de tovarășul Român, Manea Mănescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., a făcut o vizită în Olanda, între - 14 septembrie 1967. Din dele­gi­gație au făcut parte tovarășii Gheorghe Roșu, membru al C.C. al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R., și Alexan­dru Ionescu, adjunct de șef de secție la C.C. al P.C.R. Delegația P.C.R. a avut în­­tîlniri cu membri ai C.C. al P.C. din Olanda, cu conducă­tori ai organizațiilor locale, a vizitat primăria , capitalei, por­turile Rotterdam și Amster­dam, orașul Haga, „Monumen­tul Docherului", ridicat în amintirea grevei antihitleriste din februarie 1941, precum și o serie de edificii culturale și locuri istorice. De aseme­nea, delegația a participat la festivalul național al ziarului „De Waarheid", care a avut loc în această perioadă la Amsterdam. Pretutindeni, legația P.C.R. s-a bucurat de­de o primire caldă, prietenească. La sediul Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist din Olanda, delegația a avut con­vorbiri cu o delegație a P.C. din Olanda din care au făcut parte Paul de Groot, președin­tele P.C.O., Henk Hoekstra, Marcus Bakker, Joop Wolf și Wessel Hartog, membri ai biroului politic al C.C. al P.C.O. In cadrul convorbirilor, delegațiile s-au informat re­ciproc asupra activității ce­lor două partide. Delegația P.C.R. a luat cunoștință de succesele obținute de Parti­dul Comunist din Olanda. De­­­legația P.C.R. a înfățișat rea­lizările poporului român în munca pentru înfăptuirea o­­biectivelor stabilite de Con­gresul al IX-lea al P.C.R., activitatea desfășurată de partid în conducerea operei de edificare a socialismului în România. Delegațiile P.C.R. și P.C.R. au realizat o cuprin­zătoare trecere în revistă a problemelor actuale ale vieții politice internaționale, precum și ale mișcării comuniste și muncitorești internaționale. Ambele delegații au apreciat că schimbul de vederi asupra problemelor de interes co­mun a avut un caracter po­zitiv, fiind foarte util pentru cele două partide, și și-au ex­primat dorința de a fi conti­nuate și dezvoltate consultă­rile între P.C.R. și P.C.R. Re­prezentanții ambelor partide și-au exprimat satisfacția pen­tru relațiile de prietenie și solidaritate existente între P.C.R. și P.C.R. Vizita delegației P.C.R. în Olanda constituie o contribu­ție la întărirea solidarității și prieteniei dintre Partidul Co­munist Român și Partidul Co­munist din Olanda. În pagina a IV-a­­ — încheierea Conferinței Comisiilor naționale pentru UNESCO din țările balcanice și scandinave — Declarația Biroului Politic al P. C. Francez în legă­tură cu situația economică și socială din țară — Convorbirile japono-americane — Chicago — Noi incidente rasiale — Situația din Nigeria — Sinceritatea și realismul au cîștigat la Kinshasa B BB flfl B B B B­ B B fllH prim zi Pe pilă „roșiu <fi­­­ umiliți ți silitoare Í. In curtea Liceului „Al. I. Cuza" din Galați se adunaseră din vreme, cu aproape o oră înainte de deschiderea festivă a școlilor, câteva sute de ele­ve. Pe o latură a platoului se disting cinci grupuri de fete, in ținută impecabilă, parcă mai timide decit celelalte, par­că și mai emoționate. Toate silit doar cu o treaptă tre­cute de copilărie, sunt in clasa a IX-a, își Împart mai mult In șoaptă impresiile despre pri­mul dascăl întîlnit in noua școală, care le va fi și cel mai apropiat : dirigintele. Sintem­ In incinta unui liceu de fete și nu ne miră de Ioc desăvîr­­șita ordine care domnește pe culoare, in cluse, în laboratoa­re. Nu ne miră prezența flori­lor, aranjate cu fantezie, a perdeluțelor luminoase, a vi­trinelor bogate, a panourilor estetice. Pe culoarul principal, părin­ții discută cu profesorii. Urări­le sînt reciproce, răspunderile, de asemenea. In masa care domină cancelarie, încăperea este acoperită cu buchete. Ca­taloagele, severe și didactice, treisprezece de toate, cuprin­­zînd aproape 500 de nume, aș­teaptă cuminți să-și reia rolul de cărți de vizită ale claselor. Cu zece minute înainte de ora 8 asistăm la o scenă impresio­nantă, nu lipsită de simbol : noua directoare primește de la noile eleve ale clasei a IX-a Hori. Cuvintele sunt simple. Cele de felicitare sînt spuse cu glasul tremurat, cu respectul acela care descoperă bunul simț și naivitatea. Cele de mulțumire, deși sobre, trădea­ză și ele emoția. Dar iată că în curte s-a for­mat careul. Se citește din Ga­zeta înv­ățămînt­ulu­i cuvintul ministrului învățămîntulu Ștefan Bălan. In tăcerea care s-a lăsat, sarcinile acestui an școlar apar clare, fără nici un fel de confuzii, mai întîi în­vățătura , legată de ea și con­­diționând-o — disciplina. Este vorba deci de o etică contem­­porană care consfințește mun­ca, ca parte integrantă din structura morală a societăți noastre. „Vom fi cuminți și silitoa­re“ — fraza aceasta exprimă exact coordonatele studiului, ale comportării tuturor școla­rilor regiunii noastre. „Profe­sorii trebuie să fie cei mai a­­propiați prieteni ai noștri" — spune un părinte (Florica Cea­­nacaș). Cu o astfel de convin­gere, nedezmințită de fapte pînă acum la liceul „Al. I. Cuza“, s-a pornit la drum de la începutul fiecărui an școlar. Elevele au mulțumit partidu­lui, statului și școlii prin cin­­tec. Ultimele crîmpeie ale me­lodiei finale pătrund în toate ungherele liceului ca un imn de bucurie și entuziasm, încă un minut și clasele ies din așteptare. La catedră, diri­gintele. In clasa a IX-a , pro­­fesoara Maria Neagu deschide catalogul, cumpănindu-și clasa din ochi. Timp de patru ani vor fi împreună. Pe fețele tu­turor zîmbetele trădează în­crederea. Pachetul voluminos de cărți așezat pe bancă nu sperie pe nimeni. De altfel, fiecărei eleve li surîde dintre panglicile cu care au fost le­gate manualele, cile o gareafă. Or­ele de dirigenție au început. Intre catedră și băncile eleve­lor se micșoraseră de­ja distan­țele. RADU MACOVEI La Școala generală nr. 6 din Galați, reîntilniri dragi într-o atmosferă de entuziasm general. Foto : P. POPA Viitorii chimiști au început cursurile Pe șoseaua Vizirului, ca un tolog la marele grup arhitec­­tic al combinatelor chimice de la Chiscani, se află, într-un m­nunat parc, Grupul școlar chimic, cea mai mare școală de acest gen din țară. In cel de-al II-lea an de existență, ieri dimineață, la orele 10,00 școala și-a primit noua promo­ție de elevi. In cele 4 secții ale Grupului școlar chimic — școala profesională, școala teh­nică pentru personal școala de maiștri pentru tehnic, chi­mie și construcții și liceul in­dustrial — vor învăța în a­­cest an aproape 1 500 de elevi. In afara cursurilor de zi, aici mai funcționează și cursu­rile serale pe lângă școala de maișnr și profesională Festivitatea deschiderii prilejuit tovarășului director al a școlii — Iulian Șișu, prilejul MIHAI ALBU ZAMFIR CIUPITU (Continuare în pag. a II-a) f Primirea de către președintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica, a delegației Parlamentului belgian Președintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica, a primit vineri delegația Parlamentului belgian, condusă de Paul Struve, președintele Senatului­ tec. Au fost de față Ștefan Voi­­președintele Marii Adu­nări Naționale, Constanța Cră­ciun, vicepreședinte al Consi­­liului de Stat, membri ai Con­siliului de Stat, deputați în Marea Adunare Națională. (Agerpres). Președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, a primit delegația Parlamentului belgian Președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, a primit vineri dimineața de­legația Parlamentului belgian condusă de Paul Struve, pre­ședintele Senatului. Ca întrevedere, care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, au luat parte acad. Șt. S Nicolau, vicepreședinte al Marii Adunări Naționale, acad. Ștefan Milcu, președin­tele grupului parlamentar de prietenie România-Belgia și deputatul C. Paraschivescu— Bălăceanu. (Agerpres). Uzina Laminorul de tablă Galați: LA CE PREȚ DE COST REALIZAȚI TONA DE PRODUSE FINITE ? Pornind de la faptul că re­ducerea sistematică a costuri­lor de producție se răsfringe pozitiv în viața întregii acti­vități economice a fiecărei în­treprinderi, am adresat re­cent unor cadre din conduce­rea Uzinei Laminorul de ta­blă Galați, întrebarea: „In ce ordine a preocupărilor dv. se află reducerea cheltuielilor de producție pe tona de produse finite ? înainte de a consemna răs­punsurile primite, e bine să facem unele precizări. In a­­cest an, la Uzina Laminorul de tablă Galați s-a prevăzut o reducere a prețului de cost cu 0,4 la sută ,ceea ce, în ci­fre absolute, ar însem­na diminuare­a cheltuielilor afe­c­vente producției cu 2 360 000 lei. Totodată, s-a prevăzut rea­lizarea unui beneficiu net la sortimentele rentabile în va­loare de 49 640 000 lei. Informîndu-ne asupra ra­portului dintre prețul de cost efectiv, cel de vinzare și cota de beneficiu la tona de pro­duse finite, tovarășul inginer Constantin Gingărașu, totul uzinei arăta: „In direc­pri­mul semestru al anului am realizat un beneficiu la tona de tablă neagră de 412 lei, la tona de tablă zincată me­trică 804 lei, iar la tona de tablă decapată, 181 lei. Prin reducerea cheltuielilor de pro­ducție am economisit peste plan la prețul de cost 1 750 000 lei, in condițiile rentabilizării sortimentului de tablă silicioa­­să, iar cheltuielile la 1 000 de lei producție marfă le-am re­dus cu 3,20 lei". — Deși sintem­ o unitate rentabilă, care dă statului a­­nual milioane de lei beneficii, totuși, la fabricarea unor sor­timente­ de ani de zile depă­șim în mod sistematic con­sumul specific de platină. In primele 7 luni, de exem­plu, am depășit consumul specific cu 8 kg pe tona de laminate, ceea ce reprezintă la întreaga producție marfă o pierdere de 650 tone metal, în valoare de aproape un mi­lion lei. Cu toate că pierde­rile la platină sînt compensa­te prin reducerea consumului la alte materiale ca: cilindri, zinc, armături, energie electri­că, combustibil, totuși acestea nu pot acoperi ca valoare platina care este materia pri­mă de bază. După părerea mea, consumurile specifice planificate de forul tutelar sunt mici, sub posibilitățile tehnice ale uzinei. Consecințele depășirii con­sumurilor specifice sînt evi­dente. Pierderile de materii prime grevează direct rezulta­tele financiare ale uzinei și acționează într-un sens nedo­rit asupra pîrghiilor de creș­tere a nivelului eficienței e­­conomice în ansamblu. De a­­ceea, considerăm că dintr-un anumit punct de vedere con­ducerea uzinei are dreptate cînd solicită ministerului de resort ca actualele consumuri să fie revizuite și așezate pe baze reale, cit mai aproape de situația concretă din fiecare laminor. Nu este mai puțin adevărat însă, că aici, condu­cerea uzinei a acționat cu foarte mare timiditate în dl- D. BOURCEANU (Continuare în pag. a II-a) 1

Next